12,743 matches
-
a lumii în care trăim? Pe de altă parte, scriitorul începe să devină el însuși personaj, în romane care scrutează actul creației, procesul prin care se nasc subiecte și personaje, independența pe care ele o capătă. Scriitorul are mai multe "euri", trăiește altă viață în actul scrisului sau poate chiar alte vieți. Existența scriitorilor contemporani are o parte vizibilă: viața publică, interviuri în presă, apariții la televiziune, întâlniri cu cititori în cursul unor turnee de promovare. Partea vizibilă atrage atenția, asigură
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
J.D. Salinger și Thomas Pynchon, amândoi retrași în locuințe necunoscute sau reședințe izolate, refuzând constant aparițiile publice. O asemenea atitudine a ajuns să provoace interes și curiozitate, atât de mari încât concurează mediatizarea celebrităților zilei. Însă în cazul altor romancieri, eul creator tinde să iasă la vedere, într-un mod neobișnuit și spectaculos, altfel decât prin literatura-document sau cea a confesiunii ca memoriile, jurnale, autobiografii sau corespondență. Actul nașterii unui roman devine subiect de roman, romancierul însuși cu propriul nume sau
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
spre lume, confruntării neîncetate, fertile a subiectului cu Celălalt, în varietatea manifestărilor acestuia în cuprinsul cărora un inevitabil loc îl deține prostia. Prostia pe care autismul riscă a nu o sesiza. Deoarece conceptul de prostie ia naștere din impactul dintre eul ce dispune de criteriile experienței umane, intuitive și deopotrivă culturale, și umanitatea amorfă, eventual pitorească prin reducția conștiinței autoanalitice. Fundamental deosebită de candoarea ca atare, prostia e o candoare rîncedă, pervertită. Din care pricină în zona sa proliferează răutatea și
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
exterioare și superficiale, refuzînd, însă, identificarea părților. Inventariind terminologia naratologiei de ultimă oră, Gerard Prince (vz. Dicționar de naratologie) evită consecvent menționarea noțiunii de "autobiografie", apăsînd doar asupra situației în care o narațiune evidențiază un autor implicat, acoperind suprafața unui "eu secund al autorului, masca sau persona, așa cum sînt ele reconstruite din text", deci fiind "imaginea implicită a unui autor în text, considerat a fi în spatele scenei, responsabil de ce se întîmplă, ca și de valorile și normele culturale la care aderă
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
rece", „fără bărbăție". „Era divorțat de trupul lui. Pentru că trupul era ca o marionetă pe care o miști cu ajutorul sforilor. Tragi de o sfoară și se mișcă mâna stângă. Tragi de altă sfoară și se mișcă piciorul drept. Iar adevăratul eu stă sus, deasupra, unde nu-l poți vedea, ca păpușarul care mânuiește sforile." Singurul bărbat consultat, profesorul Martin J. a rămas cu o impresie similară despre lipsa de spontaneitate a lui J.M.C, care își mima, de fapt, trăirile: „Aprecia
Uite Coetzee, nu e Coetzee by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6505_a_7830]
-
al Totalității" care fecundează poezia, după cum spune gînditorul francez citat, într-o atmosferă mistic-eterată. E un proces al vieții lăuntrice transpus pe un plan de înaintări și replieri, de clipe de extaz și de cădere, precum o iluzorie devenire a eului egal cu sine. Cum ar fi cu putință regăsirea Întregului pierdut dacă nu afli „nici un răspuns" aparent, cînd, deși „bîntuit de disperare, dezamăgire, sleit", simți că „ești aproape, nesfrșit de aproape"? Pasta stărilor umorale contradictorii e adusă la conștiință, modelată
Aspirația spre Totalitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6529_a_7854]
-
întâmpla sâmbătă în laboratoarele Universității este un experiment care își propune să contrazică această tendință și să arate că originalitatea și creativitatea pot surveni și în urma unui efort colectiv, bazat pe solidaritate de grup, un numai ca rezultat al unui eu singular și ireductibil. De altfel, Editura Art a sprijinit întotdeauna astfel de demersuri, dovada cea mai clară fiind premiata colecție de antologii intitulată Prima dată“, a declarat Laura Albulescu, director editorial al Editurii Art. “Ne-am alăturat cu entuziasm acestui
România intră în Cartea Recordurilor cu o carte. Află cum () [Corola-journal/Journalistic/65327_a_66652]
-
simplu doresc să se regăsească pe șine, acesta fiind și scopul aplicățiilor practice care vor fi prezentate pe parcurs. Cunoaște-te pe tine însuți! Prin practică meditației și reflectarea la întrebările profunde asupra vieții putem să ne descoperim adevăratul nostru eu. Pe parcursul acestui proces vom găsi semnificațiile profunde ale tuturor gesturilor pe care le facem în viață. Conștientizarea ne face să vedem lucrurile în perspectivă. Gasindu-ne timp să medităm în fiecare zi vom avea ocazia să facem o pauză în
Emoții care ne pot vindeca: Cunoaște-te pe tine însuți! () [Corola-journal/Journalistic/65568_a_66893]
-
Fostul solist al trupei Mondial, Radu Ghencea, nu a reușit să întoarcă niciun jurat la Vocea României. Radu Ghencea a ales să interpreteze piesa "Merit eu" a lui Aurelian Andreescu la Vocea României, însă în loc să primească un antrenor, așa cum se aștepta, tânărul a avut surpriza de a avea parte de discuții aprinse între aceștia. Nu m-am întors pentru ca mi s-a părut că ai o
Vocea României: Nimeni nu l-a vrut pe Radu Ghencea. Smiley l-a trimis în trecut () [Corola-journal/Journalistic/65614_a_66939]
-
aspect al experienței de conștientizare a realității: a avea o inimă deschisă, a fi plin de compasiune. Este cel mai bun mod de dizolvare al Ego-ului, care ne permite accesul către esență lucrurilor așa cum sunt ele. Compasiunea șterge granițele între eul nostru și al celorlalți, si este cea mai bună pregătire pentru a strege linia de demarcație între eul nostru și Divin.
Regăsirea centrului-Meditație și echilibru: Trezirea conștiinței () [Corola-journal/Journalistic/65834_a_67159]
-
cel mai bun mod de dizolvare al Ego-ului, care ne permite accesul către esență lucrurilor așa cum sunt ele. Compasiunea șterge granițele între eul nostru și al celorlalți, si este cea mai bună pregătire pentru a strege linia de demarcație între eul nostru și Divin.
Regăsirea centrului-Meditație și echilibru: Trezirea conștiinței () [Corola-journal/Journalistic/65834_a_67159]
-
de conștientizat. Nu confesiunea ca atare constituie materia aventurii d-sale lirice, ci o strategie complexă a disimulării ce alcătuiește contraponderea unei crize de identitate al cărei rezultat este crearea de lumi compensatorii. Poeta artifex, Emil Brumaru se leapădă de eul său cu grație. Propune în locul figurii acestuia miraje cu un acut efect estetic, cuceritoare jonglerii la fiecare "număr" al spectacolului, dar contradictorii în ansamblul lor. Evitînd propria-i ființă ca zonă coerent emoțională, cultivă cu mare dexteritate imagini ce-o
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
e fiecare nastur triumfal / Încoronat de proaspete răsfrîngeri. // Luați-mă, oglinzi, în cuarțul vostru / Încă puțin, căci vreau să plec de-acuma / Spre dulcele Septembre unde rostul / Meu este doar s-ating cu pieptul bruma" (Cîntec). Din același izvor al "eului detestabil" purcede și seria de personaje, travestiuri galante, de-o țesătură barocă, trădînd o năzuință a alterității, mascată de dorlotarea estetă: detectivul Arthur, Julien Ospitalierul, Glycera, Reparata-cea-cu-trei-sîni etc. Iată-l pe Julien Ospitalierul, fascinant în ipostaza sa de monden impecabil
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
constrângeri, să decădem, să ne dezlegăm de toate preceptele civilizației și în același timp am fost supuși, fără posibilitate de scăpare, implacabilei autorități a acestei autorizări. Camaraderia este totalitară pentru că ocupă toate instanțele, toate bastioanele aparatului psihic: impulsurile sunt încamaradate, eul este încamaradat, supraeul este încamaradat. Nu-ți mai este rușine decât de rușinea pe care a putea-o simți dacă nu ți-ai da frâu liber, la fel ca toată lumea și dacă ai rămâne pe calea cea dreaptă atunci când ți
Un răspuns pentru Regele Solomon by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6488_a_7813]
-
s-a născut rotația anotimpurilor, mișcarea stelelor, timpul și spațiul. Toate ființele poartă în sine numărul planetei, continentului, țării, orașului, sau localității unde s-a născut. Suntem influentați de ziua, luna și anul nașterii, după cum urmează: • Ziua nașterii reprezintă calitățile eului și oglindește caracterul, lumea interioară, forța lăuntrică, nivelul de vibrație, nota muzicală care-l acordează în muzica sferelor, oglindirea în exterior, a omului interior și se obține din adunarea cifrelor care o compun. De exemplu 16=1+6=7. • Luna
Codul lui Pitagora. Oreste, despre secretul ascuns în cifre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63658_a_64983]
-
rezultat o antologie inegală. Căci este o iluzie să crezi că, aglutinând, într-o ordine cronologică aproximativă, textele despre cutare scriitor ale cuiva, obții o monografie virtuală. Astfel, dacă Poezia lui Eminescu (1930) se completează bine cu Atitudinea și formele eului în lirica lui Eminescu (1939) și, eventual, cu capitolul Eminescu din Influența lui Hegel în cultura română (1933), în carte, între al doilea și al treilea text, este intercalat, hodoronc-tronc, un ocazional și nesemnificativ Cuvânt despre Eminescu. Care, în plus
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
interiorul Bisericii Orfelinatului, grilaje ce aveau rolul să le ascundă de ochii enoriașilor pe fetele-muziciene. Noaptea însă Cecilia părăsește dormitorul pentru a scrie scrisori mamei, pe care, firește, nu o cunoscuse. Cartea este un epistolar-jurnal, aproape un monolog al unui eu narativ de o acută sensibilitate. Falia identitară, cum ar spune Le Clezio, pe care Cecilia o simte cu atât mai dureros în condiția ei de orfană, adăugându-se recluziunii și rigorilor monastice de conviețuire, generează un soi de alienare și
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
s-a orientat izbăvitor către homo religiosus, aici nu se petrece așa ceva. Inconsecvenței congenerului îi răspunde o trufașă consecvență. Sumbru, îndărătnic, Radu Ulmeanu rămîne în postura omului „fără nimic sfînt". Amoralitatea și anafectivitatea, mereu deductibile, dacă nu declarate fățiș, ale eului poetic, îi specifică patetismul rece pe care preferă a-l pune în scenă. Suspendarea antenelor spirituale e suplinită prin senzoriu. Un senzoriu strident, în care se concentrează vitalitatea suficientă sieși (Să mă naști). Mitologiei creștine i se face doar o
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
nu-i să dezlegi ce-i timpul, labirint/ Multiplu, unu și mereu distinct,/ Al fiecăruia și-al tuturor./ Sunt nimeni. Spada n-am încins voinic./ Ecou sunt, și uitare, și nimic (Uitarea). Într-o vibrație de ordin sufletesc, prin care eul poetic se identifică sistematic cu universalul, mai mult decât în recursul la autobiografism, este de aflat latura profund personală și intimă a lirismului borgesian. Dureroasă este, pentru poet, magia vieții, urmată de detașarea consecutivă, încă din volumul Fervoarea Buenos Aires-ului
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
mitologie, se aseamănă „trandafirului de neatins", chintesență a artei prismatice a lui Borges cel dintotdeauna. Există o pace adâncă și o împăcare, dublate, paradoxal, de neliniște, în arta poetului, ca în jocurile manieriste. Din existența totală, cea spre care năzuiește eul liric, face parte și moartea, instalată calm la ospățul ontologic: „mortul nu e un mort: este moartea./ Precum Dumnezeul misticilor,/ căruia trebuie să i se refuze toate predicatele,/ mortul pretutindeni străin/ nu este decât pierzania și absența lumii". (Remușcare pentru
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
Dr. Florin Mihălțan - Președintele Societății Române de Pneumologie. Dr. Oana Deleanu - Președintele Secțiunii de Somnologie din cadrul Societății Române de Pneumologie - a evidențiat importanța diagnosticării și a tratamentului SASO în reducerea numărului de accidente rutiere, în condițiile în care conform directivei EU (Journal Officiel 24/08/91 No. L237/1-24) privind bolile incompatibile cu acordarea permisului de conducere, SASO nu este menționat ca făcând parte din această categorie. Ce este sindromul de apnee în somn? Apneea obstructivă în somn este cea mai
Trezește-te Europa - nu adormi la volan! by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63496_a_64821]
-
lui angelic, grăbit să-i confirme schilleriana năzuință: „Tu vrei să iubești din profunzime, din interior, ai spus-o minunat și mă bucur că ai atâta dragoste de viață”. Ca și prințul Mîșkin, Ivan, care altminteri ascunde, reprimându-l adesea, eul candid, are norocul - cel puțin aici, în prezența lui Alioșa, în cârciumă - de a-și regăsi, de a-și reinventa ființa, echilibrând-o astfel... în albia candorii. Treptele iubirii sunt nuanțate în lumina apolinicului. Până când își vădește prezența primul semn
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
întoarce în elegiac și murmur toată poezia. Neliniștile existențiale, dar și madrigalele din partitura erotică, sunt contaminate de acest limbaj evlavios ce se desfășoară ca o monodie melancolică”. În acest fel, versurile lui Eugeniu Nistor posedă înfiorarea nostalgică a unui eu liric care percepe spațiul natal ca pe un „paradis pierdut”, un topos edenic la care ființa nu poate accede decât prin intermediul evocării și sugestiei. Poet cu o structură clasicizantă, Eugeniu Nistor își orientează demersul liric spre resuscitarea unui trecut exemplar
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
muzical, aspiră în continuare la claritate și la o puritate simplă ce învăluie imaginile suave și delicate ale unei lumi ce agonizează blând, în amintirea fermecată a locurilor natale”. Cultul naturii solare, plasticizat în aceeași manieră evocatoare, conferă legitimitate identității eului poetic ce-și caută cu fervoare și evlavie necontrafăcută „obârșiile”, încercând să restabilească, prin intermediul magiei verbului, legătura cu spațiul natal, cu o natură arhetipală, surprinsă în ceea ce are ea mai semnificativ ca manifestări, rezonanțe ontice și esențe exemplare. Întoarcerea „acasă
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
să caute de lucru în Occident, întâmpinat fie cu retincență, fie cu dispreț, fie cu indiferență. Această cantitate neglijabilă, omul din Est, se confruntă cu forma de aneantizare socială pe care o reprezintă Vestul. Ceea ce surprinde nu este dizolvarea acestui eu rătăcit, cât rezistența sa la neant. În încăpățânarea cu care Crulic dorește să-și probeze nevinovăția, să-și revendice drepturile se află însă ceva mai puternic decât orice activism, se află o indignare care nici ea nu se transformă în
Crulic – dosarul unei inexistențe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4756_a_6081]