44,964 matches
-
îndeplinit. Sunteți un adversar al oricărei îngrădiri a libertății umane. Cum ați perceput dogmatismul comunist, cenzura, formele de suprimare a libertății de gândire și de rostire din vremea comunismului? În copilărie, părinții mei, botezați de părintele Horvath, specialist în convertirea evreilor cultivați, mă luau la biserică în fiecare duminică, dar se abțineau să critice regimul în fața mea. Afișam, deci, cum se cerea, portretul lui Stalin pe un covor pe balcon de ziua de naștere a geniului clasei muncitoare, pe 21 decembrie
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
la ceea ce părea, în acele momente, sfârșitul lumii - așa cum o cunoscuse el. Tot ce mai voia să lase, în ultima clipă, fusese povestea propriului drum prin destinul european. În care crezuse încă din tinerețe. Se născuse într-o familie de evrei înstăriți, în „Austria de altădată” - în acea de toți regretată Belle Époque a entuziasmului pentru artă, toleranță și cosmopolitism. Cu o mamă italiancă, deci, simpatie în plus pentru romanitate. În imperiala Vienă, unde oricinea își dorea să pară bătrân, „cu
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
durata de 40 de zile, însă nu începe luni, ca la ortodocși, ci în miercurea numită a Cenușii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică presărarea cenușii pe creștetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moștenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, când mănâncă "de dulce".
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
memorialistul trimite la realitățile originii familiale și la limbile vorbite de el în familie. În familia în care copilărise și în mediile în care trăise ulterior mereu ca „multiplu minoritar”. Citim în cuvântul înainte: „Bunicii și părinții mei au fost evrei de proveniență austro-ungară. Vorbeau maghiara și, ajutător, germana. În copilărie, adolescență, tinerețe, am fost un metec, un alogen, un multiplu minoritar pentru majoritarii dimprejur. Limba mea maternă era maghiara, știam germana și, defectuos, româna; am învățat rusa. Janina, bucureșteancă prin
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
cu prietenii”. Dimensiunea „internațională” la care se raportează memorialistul este legată prin urmare, întâi de toate, de fatalitatea nașterii, spre a vorbi astfel. Tot în legătură cu ea va sta și dimensiunea politico-morală, adică opțiunea pentru stânga transmisă prin generații în familie. Evrei burghezi prin amândouă ramurile, maternă și paternă, cei din familia memorialistului, politic și etic, nu se puteau plasa decât la stânga, chiar la stânga extremă, ca membri ai Partidului Comunist. Dreapta i-ar fi respins din principiu chiar dacă, prin absurd, ar fi
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
că fata aceea ar putea fi o reprezentare alegorică a Armeniei. O tragică lumină cade asupra capitolului alcătuit în întregime din cercuri - cercuri concentrice, în drumul spre moarte al oamenilor din convoaiele morții. Există în carte referiri asemănătoare la suferința evreilor. Trebuie reținut: genocidul armenilor s-a petrecut înainte de genocidul evreilor, iar astăzi e limpede că dacă lumea ar fi știut să înțeleagă morala acelui genocid, dacă ar fi știut să trezească și să salveze poporul armean, al doilea genocid din
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
Armeniei. O tragică lumină cade asupra capitolului alcătuit în întregime din cercuri - cercuri concentrice, în drumul spre moarte al oamenilor din convoaiele morții. Există în carte referiri asemănătoare la suferința evreilor. Trebuie reținut: genocidul armenilor s-a petrecut înainte de genocidul evreilor, iar astăzi e limpede că dacă lumea ar fi știut să înțeleagă morala acelui genocid, dacă ar fi știut să trezească și să salveze poporul armean, al doilea genocid din Europa nu ar mai fi fost comis. În cartea lui
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
mai fi fost comis. În cartea lui Vosganian există o referire la Wiesenthal, vânătorul de naziști și la trupa de comando care pleacă în căutarea autorilor masacrului. Când bunicul e în agonie și plânge surd, bunica îl cheamă pe doctorul evreu Zilberman iar el, care fusese martor la Holocaust-ul evreilor, explică astfel comportamentul bunicului înainte de moarte: „«E o boală nouă», spuse, «am întâlnit-o și la bătrânii noștri evrei, reîntorși din lagăre, cărțile nu o numesc și nu-i găsesc
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
referire la Wiesenthal, vânătorul de naziști și la trupa de comando care pleacă în căutarea autorilor masacrului. Când bunicul e în agonie și plânge surd, bunica îl cheamă pe doctorul evreu Zilberman iar el, care fusese martor la Holocaust-ul evreilor, explică astfel comportamentul bunicului înainte de moarte: „«E o boală nouă», spuse, «am întâlnit-o și la bătrânii noștri evrei, reîntorși din lagăre, cărțile nu o numesc și nu-i găsesc leacul»”. Descriind modalitățile de distrugere a poporului armean, autorul scrie
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
până la moartea prin împușcare, înfometare, scufundarea în apă înghețată ori arderea de vii a muribunzilor, toate mijloacele folosite pentru uciderea armenilor, pe drumurile Anatoliei, de la Constantinopol și pînă la Deir-ez-Zor și Mosol, au fost utilizate mai târziu de naziști împotriva evreilor.” Nouă nu ne mai rămâne decât citindu-l, să înțelegem sensul lucrurilor. Să nu fugim de lecția istoriei, de strigătele morților. Cartea aceasta merită să fie propusă la Premiul Nobel ca mărturie vibrantă și vie a suferinței poporului armean. Viața
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
și spui năzbâtii că eu în secret am semnat contracte cu băieții deștepți sau îmi jignești tot neamul spunân-du-i medicului care te-a salvat că-i primul armean bun... Mă întreb ce-ar fi spus omenirea dacă spunea asta unui evreu”, a conchis Varujan Vosganian.
Vosganian: „ Barroso mi-a mărturisit că Băsescu a uneltit împotriva mea ” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/42174_a_43499]
-
și alte state din «Nouă Europa» ar trebui să se gândească la astfel de evenimente. Într-un cunoscut cântecel german de dinaintea celui de-al doilea război mondial se spune: «când a fost arestat vecinul meu nu am protestat pentru că era evreu, cănd altul a fost arestat nu am protestat pentru că era comunist, când am fost eu arestat nu mai avea cine să protesteze». Desigur, acum situația este diferită, ne aflăm în democrații consolidate, dar atenția trebuie să fie și mai mare
Emil Constantinescu către Martin Schulz: Mandatul lui Băsescu este ilegitim () [Corola-journal/Journalistic/42375_a_43700]
-
dar îl acceptă pe Carl Orff, care compunea pentru naziști, la comandă, sau pe Richard Strauss, președinte al Camerei de Muzică a Reichului și apropiat al lui Goebbels. Părintele sionismului, Theodor Herzl, a recunoscut, în cartea lui celebră despre „Statul Evreilor”, că a scris-o ascultând muzică de Wagner.
Wagner interzis în Israel () [Corola-journal/Journalistic/4278_a_5603]
-
nedemna notiță, este și una morală. „Șterge, măi prostule“ În DILEMATECA (nr. 76, septembrie 2012), Ion Vianu îl evocă, într-un text plin de farmec, pe Cilibi Moise, „înțeleptul negustor de vechituri și filosof popular, un fel de Anton Pan evreu”. Analfabet, acesta își dicta „apropourile” apoi le tipărea ca broșuri și le vindea prin târguri, „împreună cu ghete vechi și ceasornice sparte”. Între cei care l-au cunoscut pe Cilibi Moise s-a aflat și I.L. Caragiale, iar mărturia sa este
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4297_a_5622]
-
viziunea monoteistă o inspiră credincioșilor. Arta lui Sloterdijk e că, mișcîndu-se cu ușurință dintr-o tabără în alta, le împrumută optica și apoi o folosește spre a contura portretul adversarilor. Cum arată un creștin văzut de un musulman? Dar un evreu văzut de un arab? Mai mult, filosoful schițează portretul patogenic al fiecărui monoteism: condițiile de apariție, profeții, ritualurile, zeii, cărțile sfinte, perioadele de creștere și descreștere, conflictele în care au intrat de-a lungul timpului. Peste tot, spectacolul hecatombelor e
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
nu e decît un egiptean apostat care și-a îndemnat rudele la crimă („Fiecare să omoare pe fratele său, pe prietenul său și pe muma sa”- Exodul, 32, 37), pentru creștini Mohamed e un analfabet îngăimînd aberații infantile, iar pentru evrei Pavel e primul antisemit care și-a trădat neamul, în vreme ce Paștele creștin e o parodie blasfemică a Pesah-ului iudaic. Așa se face că „provocarea monoteistă este din nou reflectată, mai devreme sau mai tîrziu, de către cei provocați. Niciun cult al
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
lamentația persecutatului cînd religia îi era oprimată, fie aroganța despotică atunci cînd sorții îi erau favorabili, fie mînia răzbunătoare atunci cînd dispunea de puterea legislației. Așa se explică terorismul arabilor față de opresorul apropiat (Israelul) și față de opresorul îndepărtat (SUA), tactica evreilor de a respinge orice critică invocînd antisemitismul, la fel ca blazarea neputincioasă a creștinilor care se resemnează cu Biserica lor și-a pierdut forța misionară. Dintre cele trei monoteisme, cel atins de oboseală cronică e cel care se închină lui
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
faimoasa carte intitulată Trădarea clericilor, adică, a intelectualilor, care vizează interesul filosofului pentru problemele politice. Nu considerase Bergson că „elanul vital” este unul și același cu elanul patriotic care i-a mânat pe francezi în războiul mondial? Cu un tată evreu polonez, Bergson nu s-a numărat totuși printre pacifiștii de stânga din al doilea deceniu al secolului XX, ceea ce i-a atras ura acestora. Astăzi par uitate toate ale vieții valuri în care Bergson a înotat cum s-a priceput
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
bucată, din ghearele uitării acest trecut pe trei sferturi pierdut. Cartea este tulburătoare datorită acestei stră- danii eroice de a pune pe hârtie cât mai multe piese ale unui puzzle care nu va putea fi niciodată reconstituit pe de-a-ntregul. Evreii și Biblia Este titlul noii cărți al lui Jean- Christophe Attias, cercetător la CNRS și specialist în gândirea iudaică, după cum îl prezintă autorul unui interviu din „Le Point” din 12 iulie. Două sunt ideile călăuzitoare din cartea lui Attias: nu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
descrisă în ea drept un raport dintre Dumnezeu și poporul ales. Există, apoi, tot atâtea Biblii câte confesiuni. Biblia e, după părerea lui Attias, o veritabilă bibliotecă. Creștinii medievali sunt cei care au citit-o ca pe o carte unică. Evreii n-au încheiat nici azi procesul de unificare. În slujba din sinagogă, adaugă cercetătorul, mai important decât textul ca atare al Torei, chiar dacă el conține legea lui Moise, este momentul care precede lecturii unor pasaje și anume desfășurarea pergamentului și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
avea de scris câteva cărți pentru că e un mare nesățios. Într-adevăr, în Cei O Sută, scriitorul arădean lucrează la un proiect prodigios, fără pereche în istoria literaturii și de o mare amplitudine, care începe cu generația lui Moise, izbăvitorul Evreilor, și continuă cu un lanț al generațiilor până în zilele noastre. E un proiect utopic, un pariu faustic, cu timpul și cu propriul destin, o asumare dramatică devenită obsesie. Obsesia de a scrie zilnic pentru a-și termina opera. Asemenea unor
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
noi cât și în afara noastră. Așa cum un individ poate moșteni gena eroilor din preistoria existenței sale, tot așa autorul alege din memorie nu neapărat faptele, cât trăirile omenești. El trăiește drama creației și a adaptării care face parte din orizontul evreului rătăcitor. Psihologia eroilor, a indivizilor care fac istoria (și aici Gheorghe Schwartz întocmește o listă a celebrităților care au creat mituri) intră în alchimia artei sale combinatorii. Fascinat de paradox și parabolă, jucătorul de șah anticipează, în text, marile mișcări
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
astă vreme. Vreau să-l văd, sau să-l aud pe cel care Îmi demonstrează că n-am dreptate. Că nu a fost totul pe roze de la Început?! Asta da, este adevărat. Dar la vremea aceea conducea la noi oligarhia evreilor sovietici, noi eram copii și intuiam sau Înțelegeam din frânturi de fraze că părinții noștri sufereau. Și erau și la vremea aceea, și apoi și În vremea noastră destui vânduți care făceau jocurile străinilor sau ale puternicilor zilei, ca și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
deasupra și urca greoi, bătut în pietroaie mari de râu, făcând să se hurduce și să geamă toate măruntaiele camioanelor. Urca pe lângă șinele de tren. De-o parte și de alta se-ntindeau dughenile și prăvăliile murdare foste proprietăți ale evreilor deportați -, cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Care băiat? M-a ucis, ticălosul, uhh! De durere mușcă pământul cu dinții. Dacă reușesc să trec de controlul german de la graniță... Ce băiat? și eu am un băiat la... Mor în acest lagăr sute de persoane pe zi în afară de evreii care sunt duși la gazare. Murim de foame. Mâncarea este în felul următor: un sfert de pâine la două zile și un castron de ciorbă de cartofi stricați, fără verdeață și fără pic de grăsime. Ce facem, mamă? Dacă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]