3,357 matches
-
se exclud reciproc. Dimpotrivă, ele ar putea fi considerate complementare, deci ca prelungindu-se și îmbogățindu-se una pe alta. Trecerea lor în revistă ne ajută să înțelegem și mai bine în ce constă dificultatea realizării unei clasificări unice și exhaustive. După opinia noastră, aceste motive sunt următoarele: Formele participării nu sunt separate, izolate unele de altele, ci acționează împreună, amplificându-și astfel efectele (participarea formală are o mai mare șansă de succes dacă este realizată într-o atmosferă neoficială; participarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dans l’entreprise (2001), lărgește nu numai numărul teoriilor prezentate, ci și paleta criteriilor de grupare a lor. Ea stabilește trei categorii de teorii ale motivației: teoriile nevoilor (Maslow, Alderfer); teoriile cognitive (Vroom, Adams ș.a.); teoriile autoreglării (Locke). O tratare exhaustivă a teoriilor motivației muncii poate fi întâlnită într-o serie de studii și lucrări cum ar fi cele publicate de Kanfer (1990), Pinder (1998), Donovan (2002) ș.a. În ceea ce ne privește, preferăm prezentarea teoriilor motivației clasificate după cel mai influent
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
următoarele: 1) alegerea executanților într-o așa manieră încât ei să transpună corect instrucțiunile; 2) alegerea celor care sunt capabili, din punct de vedere fizic, de performanțe ridicate; 3) retribuirea convenabilă. Primul principiu va duce la raționalizarea muncii, la analiza exhaustivă a gesturilor în vederea eliminării celor de prisos și a reținerii doar a celor absolut necesare; al doilea principiu va duce la selecția și formarea profesională, iar al treilea, la problema complexă a motivației comportamentului. Taylor consideră omul doar ca un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracterizează prin ambiguitatea strategiilor și preferințelor adversarilor. Modelul dimensional al negocierii. A fost fundamentat de Walton și McKersie (1965) și, dintr-un anumit punct de vedere, este relativ asemănător cu cel anterior. Propunându-și să descrie conflictul într-o manieră exhaustivă (atât structural, cât și funcțional-dinamic) și mai ales formalizată, autorii deosebesc patru dimensiuni distincte ale negocierii care reprezintă, după propria lor expresie, # patru sisteme de activități, fiecare posedând propria sa funcție pentru părțile aflate în conflict, propria sa logică internă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În centrul discuțiilor stau controversele dintre „liberali” și „comunitarieni”, redefinirea formelor de sociabilitate și apariția unor noi modalități de reglementare. Trecerea În revistă efectuată aici nu are deloc pretenția de a fi exhaustivă. Alegerile, ghidate de experiența noastră pedagogică și de preocuparea noastră de a căuta esențialul, au fost necesare: așa se explică faptul că nu au fost reținuți decât termenii-cheie, care se află În centrul acestor discuții. Chiar dacă este legitim să ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de integrare, raporturile de forță, dispozițiile statutare, contextul spațio-temporal, importanța mijloacelor de comunicare În masă, prezența sau absența conflictelor culturale. Aceste perspective, deși foarte utile pentru explicarea anumitor aspecte specifice legate de delincvență, nu pot pretinde că oferă o Înțelegere exhaustivă a fenomenului. Poate fi adoptată și o altă cale, prin care se reface legătura cu preceptele unor mari clasici, precum Cesare Beccaria sau Jeremy Bentham. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre strategii și despre raționalitate subiectivă, despre câștiguri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
explicit În situațiile de comparație sau de confruntare. Exemplul reprezentării cutumei după modelul inversat al legii moderne, În condițiile dreptului colonial din Africa, este elocvent În acest sens (Le Roy, 1999, p. 191): Această structură tipologică nu pretinde a fi exhaustivă, ci ilustrează un mod de prezentare ce are aplicații cotidiene În cultura noastră actuală, precum și În modul de abordare a tânărului din cartierele mărginașe (Le Roy, 1997). Într-un astfel de context, relațiile interculturale nu pot fi decât caricaturale. Acolo
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1995, p. 643). Avem astfel tendința de a considera drept semne ale caracterului natural al drepturilor omului fapte sau evenimente despre care presupunem că atestă o aspirație eternă Înspre libertate și demnitate. Putem cita În acest sens (lista nu este exhaustivă) revolta sclavilor conduși de Spartacus, Magna Carta din 1215, declarația lui Paul al III-lea Împotriva coloniștilor spanioli, Petition of Rights din 1628, writs of Habeas Corpus din 1679 sau Bill of Rights din 1689. În realitate, această interpretare scapă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
construită de discurs. Ca anaforă sau cataforă, coreferința oferă posibilitatea de a accede la constituirea obiectului discursului. V. anaforă, cataforă, referință, reformulare. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN CORPUS. Ansamblu de documente (vast sau exhaustiv) ce stă la baza descrierii și/sau interpretării unui fenomen (corpus de legi, corpus de inscripții). Accepțiunile și statutul noțiunii depind de domeniul de analiză și de perspectiva teoretică aleasă. De dată relativ recentă în dicționarele de referință, care definesc
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituie, în consecință, pentru efectuarea de analize obiectivabile. În general, criteriile de constituire a unui corpus privesc reprezentativitatea (calitativă și cantitativă), omogenitatea și pertinența în raport cu fenomenul studiat. Metodologia de constituire a corpusului presupune stabilirea tipului de corpus și a sub-corpusurilor (exhaustiv/reprezentativ; închis/deschis), a metodei de culegere/ constituire și tratare a datelor lingvistice (chestionare/ prelevare, tratare manuală/ automată), a tipului de date lingvistice cu care se lucrează (orale/ scrise/ audio-vizuale, autentice/ "fabricate"), a statutului corpusului (obiect/instrument de analiză), a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din limba sursă.V. creativitate, cuvînt, împrumut, lexem, neologie. COSERIU 1964; DÖRSCHNER 1996; DSL 2001; BEJOINT - THOIRON 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BAKKEN 2006. VI LEXICOMETRIE. Lexicometria este o metodologie de studiu a discursului cu ajutorul unor indicatori sintetici, destinată analizei cantitative, exhaustive, sistematice și automatizate, a unui corpus de texte. Introdusă de Maurice Tournier, în 1975, și reluată de Pierre Lafon, în 1984, noțiunea este adesea asociată cu statistica lingvistică (al cărei reprezentant este Pierre Guiraud, considerat de altfel precursorul studiilor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asupra teoriei semnificației și s-a deschis calea constituirii semioticii. Totuși, analiza semică (sau componențială) nu a obținut rezultate satisfăcătoare decît în cazul unor descriei limitate la anumite grupări de cuvinte, fără a putea oferi bazele metodologice pentru o analiză exhaustivă a conținutului limbilor naturale, încît ea a fost în parte abandonată. În perioada în care gramatica generativă urmărea să plaseze componentul semantic nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezența divinității în mersul istoriei. Aș cădea astfel într-o omnisciență psihedelică, similară cu păcatul mândriei, sau într-o vanitate ridicolă, asemenea unui habotnic care face liste cu evenimente "vizitate" de îngeri 6. Ceea ce încerc, însă fără a avea pretenții exhaustive, este o introducere la o teologie a istoriei, adică a istoriei văzute prin prisma credinciosului, nu a teologului, deoarece sunt doar un istoric care crede că s-a învrednicit de darul credinței. Insist însă asupra utilizării conceptului de teologia istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lanțuri. Epilog Așa cum reiese chiar din subtitlul lucrării de față, Introducere la o teologie a istoriei, noi ne-am propus o introducere succintă la o problematică puțin familiară cititorului și chiar teologului român Dumnezeu în istorie -, și nu o abordare exhaustivă. Nici nu ar fi posibil așa ceva, fără riscul de a friza derizoriul. Kairos-ul central, incontestabil și irevocabil, al manifestării Providenței divine în istorie este Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, fie că acceptarea acestei taine se face pe baza documentelor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Lyotard, în La Condition postmoderne: rapport sur le savoir (1979). După Lyotard, omul postmodern dovedește "l'incrédulité à l'égard des métarécits". Printre acestea el enumeră: pozitivismul, filozofia Luminilor, hegelianismul și marxismul scheme narative care pretind să explice în mod exhaustiv istoria, experiența și cunoașterea umană. 66 Löwith, op. cit., p. 193. 67 Cf. Herbert Butterfield, Christianity and History, G. Bells and Sons, Londra, 1949, pp.47-49, apud Daniélou, op. cit., p. 91. 68 Cf. Patrick Gardner, The Nature of Historical Explanation, Oxford
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
repeta schițele din „album 5”, cu cele descrise în continuare, credem noi, că această reprezentare își va atinge scopul propus și anume: însușirea acestor tehnici operatorii cît mai bine. Î continuare, vom etala acest „album 5” care reprezintă schițele, oarecum exhaustive, ale acestor derivații digestive (bilio-digestive). Capitolul XV I. ANASTOMOZELE BILIODIGESTIVE Definiție: Restabilirea tranzitului biliar prin anastomoze ale tractusului biliar extrahepatic și/sau intrahepatic, cu tubul digestiv. Generalități: Restabilirea tranzitului biliar, întrerupt, fie prin suprimarea locului de vărsare a bilei în
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
tehnici chirurgicale care au ca scop să urmărească procedeul cel mai fiziologic de restabilire a tranzitelor digestive, dar în același timp să fie și procedeul cel mai ușor de practicat, tehnic. în lucrarea de față am trecut în revistă, credem, exhaustiv, „toate” procedeele cunoscute de restabilire a celor trei tranzite: biliar, pancreatic și digestiv; - și pancreatectomiile stîngi ridică probleme majore, poate mai puțin tehnice, dar uneori fiind dificil de a rezolva bontul pancreatic restant drept: acesta se va ligatura, poate separat
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
rece. Dulciuri. Vin. Agravări - cafea, mâncare caldă. STOMAC. Totul duce la senzații de foame, care îl determină să mănânce. ABDOMEN. Diaree matinală, apărută brusc. Scaune maro, apoase, cu eliminări în forță. Tabes mezenteric. Diarea copilului, care durează săptămâni, cu pierdere exhaustivă și paloare cianotică. Senzație de sfâșiere în rect, când tușește. Adenopatie inghinală vizibilă. Timpanism abdominal. Diaree cronică cu transpirație excesivă. Constipație, cu scaune dure și voluminoase; apoi diaree. Regiunea splenică umflată. Dureri înțepătoare în flancuri, după ce aleargă. SISTEM RESPIRATOR. Senzație
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
organizațiilor, nici cu cea a alegătorilor, nici chiar cu noile forme de studiu al partidelor prin intermediul demersului antropologic"6. Arheologia socioistorică ne furnizează doar o fațetă a diferitelor înlănțuiri caracteristice lumii partidelor românești. Nu e vorba deci de o frescă exhaustivă, ci de o analiză parțială a unui fenomen complex. 1. Provocarea metodologică a abordării socioistorice a Europei de Est Să examinăm mai în detaliu provocările metodologice pe care le-am enunțat deja în introducere. Mai întâi, făceam referință la impedimentul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivajul centru versus periferic, restul contradicțiilor sunt valorizate sub forma conflictelor politice instituționalizate în substitutele clivajelor parțiale cu durată de viață determinată. Altfel spus, după 1989, nu se pot identifica într-adevăr clivaje, ci forme de conflicte politice esclusive și exhaustive, animate de o logică a automatismelor a căror durată de viață nu poate presupune un îngheț în perspectivă 38. E vorba astfel de un substitut de clivaj pe o durată determinată, iar aceasta, prin valoarea însăși a conținutului distincției operate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de un statut de frecventare de nivel național chiar dacă încă este parțială. Există astfel mai multe straturi explicative alei acestei diode fondatoare, ale acestui substitut de clivaj pe durată determinată, a vieții partidelor românești, cu o bătaie totodată exclusivă și exhaustivă, și anume postdizidența anticomunistă și postnomenclatura nemărturisită. (a) Mai întâi, există o opoziție genealogică care animă, într-o primă perioadă, o distincție între foștii membri ai PCR-ului, mai mult sau mai puțin dizidenți, și membrii partidelor istorice, rămași în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
abateri de la norma istorică, ușor de întîlnit însă la mai toți scriitorii unei epoci. De aceea, obiecțiile lui Wellek si Warren, la studiile englezești, pot fi extinse si la acestea, în limitele similarității de metodă. Materialul lingvistic este însă aproape exhaustiv analizat, oferind o bază solidă oricăror cercetări literare sau estetice. De aceea, adevărata continuare a stilisticii lui Vianu mi se pare a consta nu în studiile de limbă literară, ci în cele de poetică structurală (v. infra). (b) p. 232
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sunt diferite între (25a) și (25b). Construcțiile de acest fel se supun anumitor restricții: substantivele coordonate trebuie să denumească entități care pot fi interpretate ca formând un set, o mulțime între ale cărei elemente se stabilește o anumită relație, denumită exhaustiv de sintagma coordonată. Această lectură de "set" este dată fie de complementaritatea elementelor într-un anumit context (ca în (25a), unde substantivele sunt complementare semantic), fie de crearea acestui set anterior în discurs (ca în (25b), unde substantivele coordonate fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în discurs (ca în (25b), unde substantivele coordonate fuseseră introduse în discurs în propoziția anterioară). În ambele situații, structura coordonată are o lectură specifică, similară construcțiilor cu articol definit. Substantivele tânăr și bătrân sunt complementare, coordonarea lor formează un set exhaustiv. Enunțul (26b) de mai jos este posibil doar dacă a fost vorba despre muncitor și contabilă în fragmentul de enunț anterior, iar substantivele respective nu numai că au fost lexicalizate anterior, dar au fost puse în relație, formând un set
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
total. Toate predicatele din (i)b au denotații cumulative. 10 Această asumpție se bazează pe ipoteza lui Sauerland, privind marcarea semantică a trăsăturilor Φ (2005, 2008). 11 Engl. overt vs. covert. 12 Vezi DSL, s.v. 13 Structura nu este una exhaustivă, alte proiecții funcționale fiind prezente (GMod, GAspect, GNeg). 14 Grup Acord Subiect. 15 Nu se poate presupune că GAcordO și GAcordPart reprezintă aceeași proiecție, din mai multe motive, printre care faptul că nu numai participiile verbelor tranzitive se acordă (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]