1,800 matches
-
Deja din 2 mai 1989 se începuse demontarea instalațiilor de siguranță a graniței, iar la 28 iunie a fost tăiată, într-un gest simbolic, sârma ghimpată a frontierei de către miniștrii de externe ai celor două țări852. În iulie începea marele exod spre Occident. Se apreciază că numai în luna august peste 200 000 de est-germani au călătorit în Ungaria pentru a fugi în Vest853. Căderea Zidului a fost finalitatea acestui proces sau, mai bine zis, epicentrul "seismului" ale cărui replici au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ultimii 50 de ani, dacă avem ca reper al Doilea Război Mondial. Potrivit Organizației Mondiale pentru Imigrație, aproximativ "365.000 de oameni și-au riscat viața pentru a ajunge în Europa, iar peste 2800 au murit înecați în Mediterana".422 Exodul populațiilor arabe a găsit o Europa speriată de valul de imigranți, total nepregătita să gestioneze criză evidență în care a fost aruncată, având în vedere lipsa de coerență care s-a dovedit în ultimii ani prin nivelul mediocru al unei
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
explozia demografică care a condus la o emigrare masivă, situație căreia în prezent Uniunea 1129 încerca să-i facă față fără succes însă, având în vedere pozițiile atât de tranșante și sensibil diferite ale unor oficiali europeni vizavi de masivul exod al populațiilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord; criză refugiaților cu dimensiunile sale geopolitice, economice, de securitate, sociale, demografice, culturale etc. manifestat inițial că dezacord cu tentă politico-socială tinde să devină un conflict al Europei înseși. Rămâne să vedem în ce măsură Uniunea Europeană va
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de "structuri de suprafață" mai mult sau mai puțin fidele "structura profundă" a scenariului biblic. Această ipoteză este deosebit de importantă, întrucît acreditează atitudinea culturală conform căreia simbolistica povestirilor biblice (scenariul simbolic al creației, al păcatului originar și al căderii, al exodului, ieșirii și întemeierii, al răstignirii și mîntuirii, al îndepărtării definitive a răului și identificării lumii cu împărăția lui Dumnezeu, în cele din urmă) se constituie ca un arhetip pentru înțelegerea esenței unei anumite societăți, întrucît: " Condiția înțelegerii unei civilizații este
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu mai îngăduie însă dezvoltarea acestei foarte interesante analize comparative, vom consemna doar faptul că și celelalte funcții consemnate de Propp în Morfologia basmului (de la 10 la 28) se regăsesc aproape aidoma și în simbolistica primelor cărți ale Vechiului Testament: Exodul, Leviticul, Numeri, Deuteronomul. Ele vizează încercările la care "neamul ales" avînd ca erou principal pe Moise le suportă în tentativele de înălțare din starea de "păcătoasă înșelăciune" la aceea de regăsire a lui Dumnezeu. În contextul de față ne vom
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minți a copiilor este naturală, fiind o componentă esențială a egocentrismului lor; • canalul educației culturale (moral-axiologice), care a făcut din minciună obiectul uneia din poruncile interdictive ale Decalogului, transmise din generație în generație: "Să nu mărturisești strîmb împotriva aproapelui tău" [Exod, 2:16; Deuteronom, 5:20]. O sinteză a celor două surse ale răului (minciunii, dezinformării) în lume ne este înfățișată de Henri-Pierre Cathale, care consideră că "există fără nici un dubiu, nu numai ca înclinație naturală de a ascunde poftele și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ierarhie ori din laicat, ci să se situeze pe un «pământ de mijloc»: «Prin natura ei, starea de viață consacrată nu este nici clericală, nici laicală». Evocarea unui text din Cartea Numerelor, al cărui context nu este altul decât realizarea exodului, poate fi nu doar sugestivă, ci și orientativă: «Lasă-ne să trecem prin țara ta; nu vom trece nici prin câmpii, nici prin vii, și nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal fără să ne
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
la acest text din Cartea Numerelor pentru a exalta viața comună și simplă a unui grup de doi-trei frați, trai care are avantajul evitării neajunsurilor unei vieți solitare sau ale unei vieți comunitare prea lărgite, instituționalizată în mod excesiv. PRINTRE EXODURI ȘI PAȘTI Un alt cuvânt dominant în cateheza papei Francisc este verbul «a ieși». Faptul că de obicei folosim verbul «a intra» pentru a indica accesul în viața consacrată și verbul «a ieși» pentru a ne referi la abandon, ar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
folosim verbul «a intra» pentru a indica accesul în viața consacrată și verbul «a ieși» pentru a ne referi la abandon, ar trebui să ne dea mult de gândit. Este ca și cum, în momentul de față, am fi invitați la un exod esențial pentru a trece de la o imagine de viață consacrată ca stare în care se intră, spre ideea că există mereu o ușă deschisă: un canal pentru a intra într-o stare de continuă ieșire. A considera viață consacrată, în
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
avem curajul de a ajunge la toate locurile îndepărtate care au nevoie de lumina Evangheliei» (EG 20). Nu putem trece cu vederea, desigur, faptul că există numeroase «comodități spirituale» pe care trebuie să le părăsim, conștienți fiind, însă, că niciun exod nu va putea fi vreodată pe deplin desăvârșit. Textul din Geneză, prin care se evocă chemarea lui Abraham, devine model pentru peregrinarea oricărui credincios destinat să călătorească continuu. Chemarea lui Abraham, pe care o aflăm imediat după căderea Turnului Babel
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
consacrată de perfecțiune, care să fie demnă de acest nume. Această peregrinare interioară a fost posibilă tocmai datorită acelei vremi de viață monahală claustrală, mai întâi la Notre-Dame des Neiges, iar mai apoi la Akbès, unde fratele Charles a înfăptuit exodul său interior de purificare și de axare pe esențial. Solitudinea asistată a vieții monahale l-a făcut capabil să trăiască dura solitudine a pustiului, considerată ca o renunțare la orice fel de protecție pentru a se expune în mod radical
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
populația a fost iudaizată de către ivriți în secolele ll-l î.e.n., baștina lor este prezentă și azi prin numele orașului Rafah din Palestina Să merg mai departe pentru a-i descoperi pe filisteni în scriitura plăsmuitorilor ivriți unde îi găsim în Exodul ,,13,17 După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Elohim nu l-a dus pe drumul care dă în țara Filistenilor...( Feciorașii lui Iahwiță au fost duși în pustiu să se prăpădească generațiile care în țara egiptenilor s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spre oraș, îmbătrânirea populației de la sate, efecte vizibile încă și în 1989. Literatura de specialitate menționează și alte efecte negative ale procesului de colectivizare: polarizarea excesivă a proprietății funciare pe sistemul cooperatist, accentuarea etatizării agriculturii, diminuarea resurselor umane ale agriculturii (exodul populației), îmbătrânirea și feminizarea lucrătorilor agricoli, abandonarea unui număr mare de gospodării, dotare tehnică insuficientă a exploatațiilor agricole, lipsa cronică a mijloacelor financiare, rezultate economice slabe.( Neagu, Stanciu, 1996: 41-42). Rezultatul colectivizării și al politicii agricole comuniste a fost sistemul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ludoșul în schimb, nu a reușit să scape de colectivizare, aceasta culminând în 1961-1962 cu acte de hărțuire și terorizare a sătenilor, care au renunțat foarte greu la pământul lor. În 1962 când procesul a fost declarat încheiat, a început exodul populației, mai ales a celei tinere, spre oraș. Colectivizarea a însemnat de asemenea pentru Ludoș, debutul unor conflicte sociale între săteni, care s-au acutizat cu ocazia aplicării Legii Fondului Funciar. Conflictele au apărut între membrii asociației familiale "Ludoșana" și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
scriitorilor de provincie 50. Privind de cealaltă parte a baricadei, ancheta literară desfășurată în 1938 în paginile revistei Noua gazetă de Vest trasează percepția centrului față de cărturarul de la margine. Demersul intitulat "Provincia în cadrul culturii române" dezbate, pe de o parte, exodul intelectualilor din provincie către capitală, iar pe de altă parte, rolul și activitatea grupărilor literare locale. Profilul intelectualului din provincie se distinge cu claritate prin prisma opiniilor exprimate de respondenți, ca acel "cărturar" originar dintr-o anumită regiune, format în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru a se afirma în capitală, eventual desprinzându-se complet de provincia care l-a format. De fapt, cele două opțiuni ale tânărului intelectual au constituit unul dintre subiectele dezbaterii din anchetă. Un singur respondent, scriitorul Camil Petrescu, ar încuraja exodul provincialilor către centru, nu înainte totuși de a locui, măcar câțiva ani, în provincie, căci dacă "în Capitală te informezi, în provincie te cultivi"51. Celelalte voci, dimpotrivă, condamnă la unison tentația faimei pentru care intelectualii aleg calea exodului. Încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
încuraja exodul provincialilor către centru, nu înainte totuși de a locui, măcar câțiva ani, în provincie, căci dacă "în Capitală te informezi, în provincie te cultivi"51. Celelalte voci, dimpotrivă, condamnă la unison tentația faimei pentru care intelectualii aleg calea exodului. Încercarea de afirmare prin pătrunderea în "mrejele" capitalei nu este receptată ca un semn de maturitate culturală. Din contră, abandonarea localului apare ca o "permanentă trădare" față de provincia pe care intelectualii "n-o mai doresc, n-o mai iubesc, n-
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
grabnică a capitalei - căreia, oricum, îi neagă mult clamată atmosferă culturală - în aceasta constând, de fapt, maturitatea intelectuală 53. În aceeași tonalitate se exprimă și scriitorul bucovinean Mircea Streinul, un alt izolat am zice, care înainte de a oferi vreo soluție exodului, neagă pretențiile capitalei de centru cultural, considerând că Bucovina sau Ardealul sunt "mai culturale și mai civilizate decât Bucureștiul", iar orice incursiune în capitală s-ar face din rațiuni strict materiale 54. Argumentul "sărăciei crâncene" stă și la baza explicației
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Smântânescu, soluția pare mult mai pragmatică și constă în canalizarea energiilor locale sub pavăza străjeriei, în scopul ridicării spirituale a populației prin conferințe și alte manifestări culturale 56. Poetul Ion Valerian conștientizează că lipsa instituțiilor culturale - teatru, biblioteci, universitate - determină exodul tinerilor, dar, consideră că "după ce au asimilat nectarul din florile îndepărtate", aceștia ar trebui să se întoarcă la matcă. Un model de mobilizare este preluat chiar dintr-un orășel bucovinean unde poetul a asistat la o reuniune a intelectualilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să se întoarcă la matcă. Un model de mobilizare este preluat chiar dintr-un orășel bucovinean unde poetul a asistat la o reuniune a intelectualilor cu ocazia unei sărbători anuale stabilite chiar în acest scop57. În opinia lui Eugen Cialîc, exodul se va stopa doar atunci când toate sectoarele vieții vor fi descentralizate, un prim pas în acest sens fiind mutarea universităților din marile orașe la periferii 58. Firește, migrația provincialilor către capitală nu este generalizată, recunoscându-se activitatea unor intelectuali ce
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
I. Murgescu, glosează pe marginea condițiilor materiale ce îi determină, în special pe tinerii scriitori, să se îndrepte către capitală, dar și asupra conștiinței culturale insuficiente a regiunilor ce nu oferă un mediu prielnic creației 63. Pe de altă parte, exodul tinerilor nu constituie semn al maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
filozof, critic literar, dramaturg. Licențiat și doctor al Universității din Cernăuți, cu burse de studii la Paris și Roma, colaborează la Junimea literară și este prim-redactor la Glasul Bucovinei. Din opera sa publicată în interbelic reținem volumele de versuri: Exod (1933), Aur vechi (1936), Cântece de leagăn (1936) și cele de eseuri: Zaruri (1936), Pietre la care mă-nchinai (1937). 24. Vasile Ciurea (1883-1973), profesor, arheolog, naturalist, licențiat în științe la Iași, predă la Pomârla și la Fălticeni, este membru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și spirit, ba și meditație. El nu renunță decât cu greu "să se omoare în provincie", unde totul îi apare întunecat, fără viață, fără perspective. Comarnescu blamează, în același timp, și "năvala satelor" și a provincialilor, în general, în București. Exodul spre capitală al tinerilor este identificat ca factor redutabil de diminuare a valorii provinciei. Dar, dacă pentru cei care visează doar la evadare, provincia e numai un provizorat, pentru ceilalți - provincialii resemnați - capitala adună un mănunchi bogat de tare și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acest caz, de un spațiu neted, populat de evenimente, intensiv, nemăsurabil și anorganic, un spațiu de afecte, neîngrădit și nomad : Și totuși, nu! Nu eram un om la fel ca voi. Voi nu v-ați născut pe drumuri (...) (B. Fondane, Exodul) Eul vrea să se întărească în diferența sa față de ceilalți și crede că în acest scop trebuie să lupte pentru recunoașterea sa individuală. În principiu, Eu nu există fără teritoriul apartenențelor sale, pe care îl revendică drept al său, care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu o finețe lingvistică aparte, în care fiecare cuvînt e cîntărit, dorit, parfumat cu iz de lume pierdută. Căci ne aflăm într-un univers pe ducă, unde un mod de viață, cel a țără nimii autentice, se stinge, distrus de exodul rural, golit de substanță vitală, chircit în nostalgii păguboase. Un ținut în care nimeni nu vorbește pentru a glumi sau a înflori realitatea, căci totul e sobru, rugos, utiliar în "această lume primitivă, antică, antediluviană și destinată, prin urmare, unei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]