3,624 matches
-
În desfășurarea procesului creativ sunt remarcate anumite etape interdependente, astfel: preparația (pregătirea) creativitatea nu pornește de la un loc gol, de la nimic, ea se bazează pe un fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri, modele etc. În mod inconștient, subconștient, preconștient și conștient, care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În mod inconștient, subconștient, preconștient (În vise) și conștient; verificarea (controlul) creația fiind un rezultat al factorilor subiectivi și obiectivi are nevoie de controlul veridicității, autenticității valorii, aplicabilității și eficienței În plan teoretic și aplicativ. Acest control, făcut adesea prin experimentări pe stații pilot (clase, eșantioane etc.), Înlătură probabilele erori sau neconcordanțe cu cerințele reale, evitând cheltuielile neeconomice sau eșecurile În condițiile generalizării creațiilor. Există interacțiune Între creativitate, inteligență, randament (preșcolar, școlar), conținutul Învățământului și rezultatele Învățării. Cercetarea și viața au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În desfășurarea procesului creativ sunt remarcate anumite etape interdependente, astfel: preparația (pregătirea) creativitatea nu pornește de la un loc gol, de la nimic, ea se bazează pe un fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri, modele etc. În mod inconștient, subconștient, preconștient și conștient, care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În mod inconștient, subconștient, preconștient (În vise) și conștient; verificarea (controlul) creația fiind un rezultat al factorilor subiectivi și obiectivi are nevoie de controlul veridicității, autenticității valorii, aplicabilității și eficienței În plan teoretic și aplicativ. Acest control, făcut adesea prin experimentări pe stații pilot (clase, eșantioane etc.), Înlătură probabilele erori sau neconcordanțe cu cerințele reale, evitând cheltuielile neeconomice sau eșecurile În condițiile generalizării creațiilor. Există interacțiune Între creativitate, inteligență, randament (preșcolar, școlar), conținutul Învățământului și rezultatele Învățării. Cercetarea și viața au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sau alge punctele experimentale, În mod intuitiv, În virtutea unor Împrejurări, experimentul se consideră „pasiv”. Actualmente acest caz este cel mai răspândit pentru rezolvarea problemelor de tehnologia metalelor. În particular, o asemenea situație apare aproape totdeauna când utilizăm metodele tradiționale de experimentare studiind, la Început, influența uneia din variabile, celelalte fiind considerate constante, apoi a unei alte variabile ș.a.m.d. Întrucât În acest caz nu putem examina toate variabilele posibile, se execută numai o parte din experiențe, fundamentarea alegerii fiind În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sau alge punctele experimentale, În mod intuitiv, În virtutea unor Împrejurări, experimentul se consideră „pasiv”. Actualmente acest caz este cel mai răspândit pentru rezolvarea problemelor de tehnologia metalelor. În particular, o asemenea situație apare aproape totdeauna când utilizăm metodele tradiționale de experimentare studiind, la Început, influența uneia din variabile, celelalte fiind considerate constante, apoi a unei alte variabile ș.a.m.d. Întrucât În acest caz nu putem examina toate variabilele posibile, se execută numai o parte din experiențe, fundamentarea alegerii fiind În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
din observațiile pasive reușim să obținem informații foarte prețioase. Cu totul alta este situația când cercetătorul Începe să aplice metodele statistice pe toate etapele studiului și, Înainte de toate, În perioada premergătoare efectuări experiențelor, elaborând schema experimentului, precum și În procesul de experimentare la prelucrarea rezultatelor după experiment, adoptând decizii asupra acțiunilor de viitor. Un asemenea experiment poartă denumirea de „experiment activ” și el presupune o „planificare a experimentului”112. Sub denumirea de planificare a experimentului Înțelegem, de obicei, procedeul de alegere a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
din observațiile pasive reușim să obținem informații foarte prețioase. Cu totul alta este situația când cercetătorul Începe să aplice metodele statistice pe toate etapele studiului și, Înainte de toate, În perioada premergătoare efectuări experiențelor, elaborând schema experimentului, precum și În procesul de experimentare la prelucrarea rezultatelor după experiment, adoptând decizii asupra acțiunilor de viitor. Un asemenea experiment poartă denumirea de „experiment activ” și el presupune o „planificare a experimentului”112. Sub denumirea de planificare a experimentului Înțelegem, de obicei, procedeul de alegere a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aliajele date, are forma din figura 5.3, ceea ce, desigur, nu este cunoscut de cercetător atunci când Începe să rezolve problema. George-Ștefan COMAN 165 În virtutea unor considerente stabilite de cercetător, experimentul Începe de la aliajul care corespunde compoziției punctului S1. În cazul experimentării tradiționale „dacă x, atunci y” („ceteris paribus” = „celelalte rămân constante”), cercetătorul Începe să modifice, În acest aliaj, conținutul unuia din adausuri, lăsând constantă cantitatea celuilalt, iar apoi conținutul celui de al doilea - cantitatea primului rămânând constantă. Fig.5.3. Schema
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În continuare experimentatorul va reuși să treacă de la un punct inițial S1 și modificând succesiv conținutul de aluminiu și tantal, el va determina aliajul cel mai rezistent, dar traseul va fi suficient de lung: S2⇒S3⇒S4⇒S5⇒S6. Astfel, experimentarea tradițională, care presupune variația succesivă a variabilelor, duce la un consum nerațional de timp și de mijloace, cu atât mai mult, că cea mai mare parte a informației obținute, În multe cazuri, nu prezintă interes practic, Întrucât se referă la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu prezintă interes practic, Întrucât se referă la un domeniu departe de condițiile optime. Aceeași problemă se rezolvă prin metoda ascensiunii rapide de cea mai mare pantă astfel; În apropierea punctului S1 (Începându se de la punctul la care, În cazul experimentării obișnuite succesul nu a fost sigur) se organizează o serie compusă de patru experiențe. Dar scopul acestor experiențe nu este Încă căutarea compoziției celui mai rezistent aliaj. 60 7080 100 Creativitate și progres tehnic 166 Determinarea rezistenței primelor patru aliaje
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care gradientul coincide cu o dreaptă perpendiculară pe izolinii, au fost suficiente două serii de experiențe pentru ca la o ascensiune cu pantă mare să se determine compoziția celui mai rezistent aliaj. Exemplul examinat arată că planificarea experimentului diferă principial de experimentarea tradițională. 5.3.3. Alegerea variabilelor dependente Variabilele dependente urmărite În procesul cercetării (răspuns, ieșire, funcție obiectiv, parametru de optimizare) trebuie să satisfacă o serie de condiții. Este de dorit ca fiecare variabilă dependentă luată În considerare la optimizare să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aleagă alungirea relativă, iar pentru cele plastice gâtuirea relativă. Univocitatea În sens statistic Înseamnă că setului dat de valori ale George-Ștefan COMAN 165 În virtutea unor considerente stabilite de cercetător, experimentul Începe de la aliajul care corespunde compoziției punctului S1. În cazul experimentării tradiționale „dacă x, atunci y” („ceteris paribus” = „celelalte rămân constante”), cercetătorul Începe să modifice, În acest aliaj, conținutul unuia din adausuri, lăsând constantă cantitatea celuilalt, iar apoi conținutul celui de al doilea - cantitatea primului rămânând constantă. Fig.5.3. Schema
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În continuare experimentatorul va reuși să treacă de la un punct inițial S1 și modificând succesiv conținutul de aluminiu și tantal, el va determina aliajul cel mai rezistent, dar traseul va fi suficient de lung: S2⇒S3⇒S4⇒S5⇒S6. Astfel, experimentarea tradițională, care presupune variația succesivă a variabilelor, duce la un consum nerațional de timp și de mijloace, cu atât mai mult, că cea mai mare parte a informației obținute, În multe cazuri, nu prezintă interes practic, Întrucât se referă la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu prezintă interes practic, Întrucât se referă la un domeniu departe de condițiile optime. Aceeași problemă se rezolvă prin metoda ascensiunii rapide de cea mai mare pantă astfel; În apropierea punctului S1 (Începându se de la punctul la care, În cazul experimentării obișnuite succesul nu a fost sigur) se organizează o serie compusă de patru experiențe. Dar scopul acestor experiențe nu este Încă căutarea compoziției celui mai rezistent aliaj. 60 7080 100 Creativitate și progres tehnic 166 Determinarea rezistenței primelor patru aliaje
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care gradientul coincide cu o dreaptă perpendiculară pe izolinii, au fost suficiente două serii de experiențe pentru ca la o ascensiune cu pantă mare să se determine compoziția celui mai rezistent aliaj. Exemplul examinat arată că planificarea experimentului diferă principial de experimentarea tradițională. 5.3.3. Alegerea variabilelor dependente Variabilele dependente urmărite În procesul cercetării (răspuns, ieșire, funcție obiectiv, parametru de optimizare) trebuie să satisfacă o serie de condiții. Este de dorit ca fiecare variabilă dependentă luată În considerare la optimizare să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
principală față de orice planuri de experimente la alegerea (ceea ce este echivalent cu „cernerea”) factorilor independenți - este numărul minim de experiențe. Pentru realizarea unui asemenea experiment de cernere se utilizează planuri nesaturate, saturate și suprasaturate. Gradul de saturație al planurilor de experimentare este determinat de raportul dintre numărul de experiențe și numărul de efecte precizate ale factorilor. În cazul În care diagrama căutată a rangurilor are un caracter exponențial, adică din mulțimea de factori luați sub observație și interacțiunea lor influențează puternic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
principală față de orice planuri de experimente la alegerea (ceea ce este echivalent cu „cernerea”) factorilor independenți - este numărul minim de experiențe. Pentru realizarea unui asemenea experiment de cernere se utilizează planuri nesaturate, saturate și suprasaturate. Gradul de saturație al planurilor de experimentare este determinat de raportul dintre numărul de experiențe și numărul de efecte precizate ale factorilor. În cazul În care diagrama căutată a rangurilor are un caracter exponențial, adică din mulțimea de factori luați sub observație și interacțiunea lor influențează puternic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de tratament, rolul factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri, modalități de intervenție în funcție de stadiul consumului și în mediul școlar bazate pe formarea abilităților de viață. Adolescența este vârsta căutărilor de noi experiențe, vârsta tuturor experimentărilor, deci și a adoptării unor comportamente riscante, precum cel a consumului de droguri. Dacă ne "dăm cu părerea", am spune că "îi împinge" spre adoptarea unui asemenea comportament "sentimentul de abandon", dificultatea de a găsi un sens în viață și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
continuat consumul. Modelul etapelor motivaționale-multicomponente combină stadiile de însușire a unor comportamente cu cele ale schimbărilor de comportament. Prevenirea primară este orientată către a ajuta tinerii să se mențină în stadiul de precontemplare, sau să nu treacă de la etapa de experimentare la consumul regulat de droguri. Diferența dintre prevenirea primară și prevenirea secundară constă în aceea că se încearcă producerea unei schimbări care să conducă la întreruperea consumului. Werch și DiClemente consideră că cele două niveluri de prevenire (primară și secundară
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dezvoltării precoce (Newcomb, M.D., 1996, pp. 477-504; Windle, M., Davies, T.P., 1999, pp. 181-193) reunește informațiile disponibile asupra teoriei pseudo-maturități sau a dezvoltării precoce la adolescenți cu privire la consumul de droguri. Ceea ce afirmă această teorie este că în timpul adolescenței, și în fața experimentării rolurilor adulte, adolescentul va întâmpina dificultăți în a face față în diferite sfere ale vieții. Afirmația de bază a acestei teorii este că realizarea de activități timpurii față de vârsta cronologică și implicarea în responsabilități tipic adulte la o vârstă prematură
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
general sau poate fi izolată în anume tipuri de situație. La rândul său procesul de autocontrol se dobândește prin intermediul exercitării anumitor comportamente de către individ ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile de autocontrol se regăsesc: * rezistența la exprimarea agresivității după experimentarea unei frustrări; * rezistența la transgresare, reglarea autoadministrării de întăriri și rezistența la tentație. La elaborarea programelor de prevenire și asistență (dat fiind că autocontrolul se învață), este necesar să se îndeplinească următoarele cerințe: * definirea caracteristicilor populației căreia îi este destinat
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
reprezintă geneza problemei și ceea ce reprezintă menținerea problemei. Un model comprehensiv și secvențial al fazelor consumului de droguri este cel propus de Becona (1999). Acesta propune șase faze în consumul de drog: faza de predispoziție, faza de cunoaștere, faza de experimentare și de inițiere a consumului, faza de consolidare (abuz și dependență) și faza de abandon sau menținere și/sau recădere. 1. În faza preliminară sau de predispoziție se consideră următorii factori: * biologici (studiile au arătat că există o anumită vulnerabilitate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
drogurilor) * psihologici (autorii consideră importante personalitatea, inteligența și învățarea) * socioculturali (se referă la expectative, comportamente, evoluție istorică, valori culturale specifice) 2. În faza de cunoaștere sunt importante: mediu, procesul de învățare, procesul de socializare și expectanțele. 3. În faza de experimentare și inițiere a consumului, factorii decisivi sunt cei cunoscuți ca factori de risc și de protecție. 4. În faza de consolidare se face trecerea de la consum la abuz și la dependență. În această fază ceea ce va determina menținerea consumului substanței
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de locul în care trăiesc. În încercarea de a identifica factorii care condiționează comportamentul delincvent, David Farrington și Donald West (1988), au identificat următoarele aspecte caracteristice comunităților cu statut socio-economic precar: * deprivarea economică/materială, inclusiv venituri mici, case sărace și experimentarea perioadelor îndelungate de șomaj; * criminalitatea familială, inclusiv părinți condamnați sau frați delincvenți; * educația nesatisfăcătoare, părinți fie autoritari, fie prea permisivi; * eșecul școlar. În perioada adolescenței tinerii simt cel mai acut nevoia apartenenței la un grup. Adolescenții pun mare preț pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]