5,246 matches
-
de a face discriminări fine într-o sarcină de condiționare clasică. Aceste observații nu au constituit un interes deosebit pentru cercetători decât după 20 de ani, când s-au făcut eforturi ca aceste modele ale învățării să fie aplicate în explicarea fenomenului depresiei. Teoria întăririi Unul dintre primii care au aplicat analiza comportamentului la problema depresiei a fost Charles Ferster în anul 1973. Astfel el consideră "depresia ca o reducere generalizată a ratei de răspuns la stimuli externi" (Wolman, 1990)171
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de învățare a evitării șocurilor și chiar o reducere semnificativă a performanței. Acest fapt a fost explicat prin așa-numita "neajutorare învățată". Autorul consideră că teoria neajutorării învățate poate avea o largă aplicabilitate și în cazul oamenilor, în special pentru explicarea tulburării depresive la aceștia. Astfel, simpla observație asupra persoanelor depresive remarcă tendința acestora de a generaliza din înregistrarea unui singur eșec într-o situație specifică la mai multe situații, eșecul determinând sentimente de inadecvare și neajutorare. Seligman consideră că neajutorarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
biochimic sau ca stare patologică a minții, iar "erorile cognitive" au ca sursă atitudinile negative și asumpțiile eronate despre sine, viitor și experiențele curente în lume. Ce este o schemă cognitivă? Teoriile cognitive asupra depresiei acordă o importanță deosebită în explicarea patologiei schemelor cognitive ale persoanelor. În termeni largi, schema cognitivă constă într-o structură generală de cunoștințe, activate simultan, corespunzând unei situații complexe din realitate (Miclea, 2003)189. Schemele cognitive sunt în parte derivate din experiența trecută, însă ele nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1998)213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila cheie care leagă depresia de suicid. Într-un studiu, Beck, Steer, Beck și Newman (1993)214 au raportat că deznădejdea este de 1,3 ori mai importantă decât depresia în explicarea ideației suicidare. Persoanele care simt deznădejdea sunt în mare parte caracterizate ca având o viziune negativă asupra viitorului. În mod tipic, aceste persoane cred că nimic nu va rezulta așa cum ar dori ele, că ele nu vor reuși în nici o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Kurt Cobain, există îngrijorarea că tinerii care s-au identificat cu acesta și cu mesajul transmis de muzica lui, să vadă în sinucidere un mijloc de răzvrătire socială, așa cum de fapt exprima muzica sa. Teoriile sociologice au întâmpinat dificultăți în explicarea faptului că unii oameni nu fac față presiunilor sociale și le rezolvă prin sinucidere iar alții reușesc cu brio să traverseze perioade dificile în viață. Psihologii și psihiatrii au încercat să identifice factorii psihologici care cresc riscul pentru sinucidere. Ce
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru fobii nu este foarte eficientă, sugerând că acel insight al anxietății inconștiente nu e ceea ce este necesar în tratarea fobiilor. 10.3.4. Teorii behavioriste ale fobiilor În contrast cu teoriile psihodinamice, teoriile behavioriste au avut un succes foarte mare în explicarea cu asalt, a cel puțin câtorva fobii. Conform acestor teorii, condiționarea clasică joacă un rol important în frica pentru obiectele fobice, iar condiționarea operantă "ajută" ca acea frică să fie persistentă. Ne reamintim că în condiționarea clasică un obiect care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întotdeauna "mai fricoasă decât alți copii", având mereu nevoie de liniștire și asigurare. Dar, chiar dacă există câteva dovezi că genetica poate juca un rol important în vulnerabilitatea la fobii, teoriile behavioriste s-au dovedit a fi mult mai eficiente în explicarea dezvoltării acestor tulburări, precum și terapiile comportamentale au condus la efectele cele mai consistente în tratarea fobiilor. 10.3.6. Tratamentul pentru fobii Scopul terapiilor behavioriste pentru fobii este să diminueze și să distrugă frica de obiectul sau situația fobică prin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
încurajată evoluția ulterioară. În această etapă, sistemul își dobândește astfel reflexivitatea, definită de Wendt drept capacitatea unităților de a reflecta la sine într-un mod critic și de a se schimba sub aspect cultural. Acest cadru teoretic este folosit pentru explicarea reacțiilor unui număr de trei puteri majore față de colapsul Uniunii Sovietice, precum și a modului în care și-au dezvoltat politica externă după sfârșitul Războiului Rece. Comportamentul interpretat de realiștii clasici (sau "neoclasici") drept aliniere în interiorul unei structuri unipolare este înțeles
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sfârșitul Războiului Rece, examinează felul în care SUA și principalele puteri europene s-au folosit de instituțiile internaționale pentru a se adapta la schimbările care aveau loc. Descoperirile prezintă concluzii privind meritele relative ale modelelor neorealist, instituționalist și liberal pentru explicarea efectelor internaționale din această perioadă critică. A doua lucrare este mai recentă, Unipolar Politics: Realism and State Strategies After the Cold War (Kapstein și Mastanduno, 1999). Această lucrare se deosebește de volumul coordonat de Keohane sub două aspecte. Mai întâi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
unor state (Kapstein și Mastanduno, 1999, p. 10; vezi și Waltz, 1996). Deocamdată, așa cum subliniază Kapstein și Mastanduno, dacă niciuna dintre principalele puteri nu balansează împotriva SUA, acest fapt reprezintă o dilemă cumulativă pentru neorealism. Și instituționalismul întâmpină dificultăți în explicarea ajustărilor de politică externă discutate în Unipolar Politics. Este dificil pentru instituționalism să explice gradul în care cadrele cooperării din sistemul internațional au fost internalizate de principalele puteri. Instituționalismul se bazează pe beneficiile esențiale ale cooperării pentru state. Prin contrast
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt autonome în raport cu presiunile generate de structura sistemului. Waltz afirmă că neorealismul poate explica politica externă numai când presiunile externe domină atmosfera internă a statelor. Totuși, dacă sistemul internațional nu are un caracter pe deplin generativ, atunci problema o reprezintă explicarea variației influenței structurii sistemului în timp. Influența relativă a unității și structurii asupra comportamentului este, așadar, fundamental ambiguă în neorealism (Elman, 1996a; vezi și Elman, 1996b). Această problemă practică asociată cu punerea în aplicare a neorealismului decurge în cele din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sinteze generale între teoriile concurente, decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. În acest sens, cea mai importantă caracteristică a liberalismului este capacitatea de a explica modalitatea prin care tiparele socializării în sistemul internațional pot varia sub aspect istoric. Explicarea variației socializării oferită de liberalism ar putea fi descrisă după cum urmează. În primele etape ale dezvoltării, sistemul internațional va funcționa între limitele prezise de neorealism. Distribuția capacităților materiale va fi factorul dominant ce motivează comportamen tul statelor, iar densitatea instituțională
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un set mai vast de practici și identități sociale. Actele succesive de cooperare pot, prin retroacțiune, să creeze efecte care ar fi inexplicabile dacă interesele ar rămâne constante. În loc să traseze o demarcație rigidă între cele două logici, opțiunea "constă în explicarea cooperării comportamentale pe termen scurt, de la momentul respectiv, sau a transformării ei în cooperare comună și metamorfoză sistemică în viitor" (Sterling-Folker, 2000, p. 113). Teme similare au apărut în dezbaterile dintre Buzan și Little. Buzan apelează la logica funcțională asociată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituționalismului afirmă că sfârșitul brusc și neașteptat al Războiului Rece este cel mai bine privit ca un șoc exogen asupra sistemului internațional. Potrivit lui Waltz, colapsul sovietic a fost o evoluție la nivelul unității, care a produs efecte structurale, iar astfel explicarea prăbușirii Uniunii Sovietice depășește sfera teoriei sistemice (Waltz, 1993, p. 49). Keohane a asemănat evenimentul cu impactul căderii unui meteorit pentru studiul paleontologiei. Așadar, colapsul Uniunii Sovietice nu este o evoluție pe care specialiștii în științe umane ar fi trebuit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
va fi încorporată în dinamica sistemului internațional emergent. Procesul internalizării normelor liberale va fi afectat de coalițiile interne din state, care reflectă identități sociale, interese economice și instituții politice întipărite. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și a efectelor, la nivel internațional în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipă că statele care adoptă preferințe ce reflectă o orientare de securitate competitivă sau o tendință economică mercantilistă vor cunoaște presiuni în sensul internalizării unei identități liberale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în dinamica manifestată de sistemul internațional emergent. Procesul internalizării normelor liberale va fi afectat de coalițiile interne din interiorul statelor, care reflectă identități sociale întipărite, interese economice și instituții politice. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și efectelor internaționale în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipează că statele care adoptă o orientare competitivă asupra securității și/sau o tendință economică mercantilistă vor fi presate să internalizeze o identitate liberală. Această predicție va fi evaluată în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se datorează modului în care procesul de internalizare a normelor liberale va fi afectat de coalițiile interne din cadrul statelor, care reflectă identități sociale întipărite, interese economice și instituții politice interne. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și a efectelor pe plan internațional în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipează că statele care adoptă o orientare competitivă față de securitate și/sau o tendință economică mercantilistă vor fi presate să internalizeze o identitate liberală. Vom evalua această
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de luare a deciziilor. Comentatorii observă că incertitudinea politică a dus la o poziție reacționară, și explică natura oarecum opacă a atitudinii Chinei în multe chestiuni cheie, cum ar fi viitorul Taiwanului și unificarea coreeană. De asemenea, aceasta contribuie la explicarea nivelurilor anormal de ridicate ale participării Chinei în anumite cadre multilaterale, de exemplu CTBT (Gill, 2001; Kim, 2001; Lampton, 2001; Swaine, 2001). Prin urmare, o explicație a realismului identității privind politica externă chineză după Războiul Rece dezvăluie tensiuni structurale în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemului internațional. Dacă mediul în care principalele puteri interacționează cu altele le afectează cu adevărat comportamentul, atunci tendințele generate de acest fapt ar trebui să poată fi identificate. Într-adevăr, fiecare dintre cele trei cadre teoretice evaluate este util pentru explicarea dinamicii relațiilor dintre marile puteri din timpul perioadei examinate. Totuși, și tiparele generale ale activității instituționalizate dintre state importante prezintă dileme semnificative atât pentru predicțiile neorealiste, cât și pentru cele instituționaliste. Cele ce reprezintă anomalii pentru neorealism și instituționalism oferă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
relațiilor dintre marilor puteri, prevăzut de teoria liberală. În tabelul 6.1 sunt rezumate concluziile lucrării de față cu referire la aceste criterii pentru măsurarea schimbării din sistemul internațional după Războiul Rece. Atât neorealismul, cât și instituționalismul sunt utile pentru explicarea unor aspecte ale activității marilor puteri în sistemul internațional apărut între 1989 și 1999. Într-adevăr, neorealismul pare că explică unele dimensiuni ale strategiilor germane. Părți ale procesului de unificare, recunoașterea Sloveniei și Croației, criza MRS și preocupările privind bugetul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dat seama pentru prima dată de gradul ridicat al provocării la adresa autorității sale politice generat de schimbările interne demarate la mijlocul anilor 1970. Totuși, contextul internațional relativ calm în care se află China după sfârșitul Războiului Rece este la fel de important pentru explicarea comportamentului de tip realpolitik al Chinei. Ea se folosește de o orientare revizionistă a politicii externe pentru a promova coeziunea politică internă. Oricât de puțin probabil pare ca, în scurt timp, China să adopte o transformare la nivelul marii strategii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sociale ale "culturalului" / 59 Origini și aplicații / 60 Tipologia efectelor / 68 Funcționarea efectelor "culturalului" / 78 Partea a doua: Practicile și publicurile / 83 Capitolul 4: Actorii și logicile cercetării / 85 Statistica publică / 86 Profesioniștii culturii / 97 Universitarii / 104 Capitolul 5: Descrierea, explicarea și înțelegerea / 113 Descrierea / 113 Explicarea / 121 Înțelegerea / 137 Capitolul 6: Interpretări în lumina tradițiilor sociologice / 145 Teoriile critice / 146 Teoriile integrării / 151 Teoriile identitare / 155 Partea a treia: Profesiile / 159 Capitolul 7: Modelul creatorului / 161 Originile și dezvoltările modelului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aplicații / 60 Tipologia efectelor / 68 Funcționarea efectelor "culturalului" / 78 Partea a doua: Practicile și publicurile / 83 Capitolul 4: Actorii și logicile cercetării / 85 Statistica publică / 86 Profesioniștii culturii / 97 Universitarii / 104 Capitolul 5: Descrierea, explicarea și înțelegerea / 113 Descrierea / 113 Explicarea / 121 Înțelegerea / 137 Capitolul 6: Interpretări în lumina tradițiilor sociologice / 145 Teoriile critice / 146 Teoriile integrării / 151 Teoriile identitare / 155 Partea a treia: Profesiile / 159 Capitolul 7: Modelul creatorului / 161 Originile și dezvoltările modelului / 161 Difuzarea modelului în sfera culturală
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și Dewey), care privește știința nu ca pe o explicare a lumii, ci ca pe o modalitate de a acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura umană în general" (adevărurile, precum axiomele, sunt invariabile), pe "societate" (care garantează stabilitatea majorității adevărurilor) și pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
operatum), ci de demersul științific, de lămuririle pe care acesta le aduce asupra unui fenomen sau altul, adică de procesul descoperirii științifice, precum și de efectele lui (modus operandi). Această deplasare a perspectivei face ca știința să nu mai fie o explicare a lumii, ci un simplu mod de a acționa asupra ei: Influența rațională a unui cuvânt sau a unei expresii rezidă în efectele imaginabile pe care sunt susceptibile să le aibă asupra conduitei de viață" (Peirce, citat de Cometti, 1994
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]