5,557 matches
-
de la alegerea unui partener până la deciziile În privința numărului de copii și a educației acestora. Politizarea sferei private s-a dovedit a fi una dintre moștenirile de lungă durată ale mișcării eugeniste, pentru că și alte mișcări (În mod special cele de extremă dreaptă) au preluat o astfel de abordare. Regimul comunist a fost cel care, În cele din urmă, a reușit să controleze toate aspectele vieții private, prin măsuri ce se apropiau de cele propuse de eugeniști, precum dosarele genealogice individuale, divorțurile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mod care rezona cu revendicările lui Babeș În favoarea accesului egal al tuturor cetățenilor la serviciile de sănătate. Un alt promotor al programelor eugeniste de asistență medicală a fost Alexandru Vaida-Voevod, bine cunoscutul politician țărănist care mai târziu a migrat către extrema dreaptă. Într-o conferință susținută În aprilie 1921, el acuza guvernul liberal de promovarea darwinismului social În programele sale de asistență medicală și de comportament iresponsabil, pentru că lăsa unele probleme critice de sănătate ale populației să Își urmeze, pur și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și alte științe sociale, ceea ce explică, În parte, susținerea pe care ideile politice antiliberale au câștigat-o printre tineri, la Începutul anilor ’30. Adeziunea studenților la astfel de idei se explică nu doar prin forța de persuasiune a ideologiilor dreptei extreme, ci și prin influența profesorilor care prezentau obiectivismul științific și progresul ca fiind incongruente cu democrația liberală și cerând chiar respingerea acesteia. Mișcarea eugenistă din România interbelică a creat efecte și dincolo de scena intelectuală și de cea politică. Unii adepți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de critică era cel puțin ironică, pentru că eugeniștii Înșiși fuseseră critici fervenți ai regimului liberal burghez din România, cu care comuniștii au hotărât mai târziu să Îi identifice. Este semnificativ faptul că Strauss nu Îl asociază pe Moldovan cu politica extremei drepte din România interbelică, o acuzație care Îi fusese adusă anterior de unul dintre colegii săi din Cluj30. Trecând sub tăcere o astfel de legătură defăimătoare, evaluarea oferită de Strauss conferă o mai mare legitimitate moștenirii eugeniste, pentru că realizează o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Doctrine: Lovinescu vs. Western Aestheticism”, În Jowitt, Social Change; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, Minerva, București, 1975. 31. Leon Volovici, Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s, Pergamon Press, Oxford, 1991; Z.Ornea, Anii treizeci: Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. 32. Vezi capitolul 3 pentru o discuție detaliată. 33. Judith Walkowitz, City of Dreadful Delight: Narratives of Sexual Danger in Late-Victorian London, University of Chicago Press, Chicago, 1992; Paul Rabinow, French Modern
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937, p. 50. 26. Hitchins, Rumania, p. 157. 27. Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se număra Nichifor Crainic, care avea să devină un adept convins al extremei drepte și fondator al mișcării „Gândirea”, bazată pe unele precepte fundamentale ale teologiei ortodoxe, asumate Într-o accepțiune largă. Vezi Keith Hitchins, „Gândirea: Nationalism in Spiritual Guise”, În Jowitt, Social Change, pp. 140-173, pentru o analiză critică a acestei mișcări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in a European Nation (pp. 174-207), University of California Press, Berkeley, 1978. Oldson, William, A Providential Antisemitism: Nationalism and Polity in Nineteenth Century Romania, American Philosophical Society, Philadelphia, 1991. Ornea, Z., Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ornea, Z., Țărănismul. Studiu sociologic, Editura Politică, București, 1969. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate În deceniul al treilea, Eminescu, București, 1980. Paul, Diane, Controlling Human Heredity, 1865 to the Present, Humanities Press
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
masă) este, în opinia sa, aceea de a găsi o cale de mijloc între liberalismul întemeiat pe laissez-faire și regimurile autoritare sau totalitare. Reorganizarea societății implică posibilitatea apelului la elite, pentru a realiza o ordine socială planificată, evitându-se astfel extremele anarhiei liberale și ale organizării dictatoriale. Influențat de concepțiile werberiene, Mannheim e conștient de faptul că orice formă de planificare implică o extindere a raționalității birocratice în noi domenii ale vieții. Or, acest lucru pune problema controlului democratic al birocrației
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
configurații trebuie înțelese ca trei tipuri pure destinate să servească drept puncte de reper pentru analiză. De fapt, elitele naționale empiric observabile, cu toate că tind să se grupeze în jurul a trei forme distincte, pot fi clasificate după un continuum mergând de la extrema dezbinării la monolitismul extrem. De la situații de tipul celei din Liban până la cele de unificare consensuală de tip suedez, unificarea ideologică este reprezentată de statele totalitare (ibidem, p. 155). Interesul major al configurațiilor propuse de Field și Higley este că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ei reapariției posturilor și felul în care influențează modul de recrutare (Putnam, 1976, cap. 3). Să analizăm fiecare dintre aceste teme. Canalele de acces la elită Canalele de acces la funcțiile superioare variază mai întâi în ceea ce privește permeabilitatea lor. La o extremă se află sistemele ereditare, ce nu comportă decât o singură cale care duce spre vârf. Ea este deschisă sau închisă, în funcție de nivelul social al familiei. Putem întâlni frecvent și alte sisteme, mai puțin restrictive. Este vorba despre cele pe care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mîine.” (M. Proust) Prin contradicțiile pe care le cuprind, paradoxurile facilitează descoperirea adevărului, care ne va călăuzi apoi pentru un timp În viață (pînă cînd va deveni un adevăr uzat). * „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este că extremele se atrag și contrariile se contopesc, se transformă unul prin celălalt.” (St. Zweig) În acest aspect dialectic al naturii se află, În mod paradoxal, și latura cea mai frumoasă a destinului omenesc, care În permanență trebuie să evalueze „binele” prin
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
comitem prostiile cerute de caracterul nostru.” (N.S. Chamfort) Încercînd să dăm un exemplu, putem spune că Înfumuratul care nu se Îndoiește de sine este, de fapt, mai sincer cu el Însuși, decît cel care trăiește cu incertitudini cu privire la sine. * „La extrema oricărui gînd e un suspin.” (P. Valéry) Pentru faptul știut că „gîndul” este opusul „sentimentului”: gîndul caută să ne impună raționalul și, implicit, „adevărul”, pe cînd sentimentul să ne aducă satisfacția, „plăcerea”. * „Un singur om m-a Înțeles și nici
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
durează mai puțin.” (Pliniu cel TÎnăr) Nu numai pentru faptul că un astfel de eveniment ne consumă mai rapid rezervele energetice, Însă și pentru că el va atrage, prin simpatie, un eveniment de sens contrar. Este cunoscut, În acest sens, că extremele se ating cînd este vorba de trăirile emoționale, deoarece acestea nu cunosc măsura: „Desfătarea are soră Întristarea”; „Unde e minte multă este și nebunie multă”; „Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult” (proverbe). Lucian Blaga ne dă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
asemeni, nu există moarte În sine: ea presupune viața și chiar o pregătește (este bine cunoscut exemplul bobului de grîu). De aceea se afirmă adesea - și nu fără temei - despre cunoașterea umană că se desfășoară, de fapt, Între cele două extreme: a privi uneori lucrurile mai mult prin ceea ce le aseamănă, iar alteori mai ales prin ceea ce le deosebește. Iată unul dintre multele exemple posibile, oferit de observația lui Democrit: „Natura și educația sînt asemănătoare. Într-adevăr, educația transformă pe om
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
socială pe care o ocupă, la un moment dat: „Mulți oameni, ca și cifrele, poartă valoare numai prin poziția lor” (Napoleon Bonaparte). * „Iubirea de dreptate la cei mai mulți oameni nu e decît teama de a suferi nedreptatea.” (La Rochefoucauld) La cealaltă extremă se află luptătorii pentru dreptatea În sine: „Doamne! Mă văd alungat de omenirea Întreagă, pentru că nu vreau să mă Împac cu nedreptatea” (L.van Beethoven). * „Buna-cuviință e cea mai neînsemnată dintre legi și cea mai respectată.” (La Rochefoucauld) Este cea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ca pe o ocupație: aceea de a-și perfecționa continuu dialogul cu ei Înșiși. Ei nu trebuie confundați cu omul solitar, care vede În singurătate o modalitate de a se refugia din fața loviturilor soartei, sau din fața răutăților oamenilor. La cealaltă extremă sînt cei cărora le este teamă de a rămîne singuri cu ei Înșiși, fie pentru că nu știu ce să-și spună (sau nu au ce să-și spună), fie pentru că, o dată provocată, „conștiința” lor ar deveni foarte critică. * „Nu merge În afară
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că lumea are o opțiune contrară... Spiritul lui Aristofan pare mai pregnant decât cel a lui Platon... Ca perfect imbecil, pradă ideală, el îmbrățișează teza hedonistă încă de la începutul dialogului și termină făcând din plăcere cea mai mare impostoare. între extreme, el oscilează, evoluând în voia valurilor, legănat de verbul socratic - sau cel puțin platonician. Filosoful idealului ascetic își alege cel mai bun rol pentru a evita comunicarea, dialogul și dezbaterea. Alegând un personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
persoana care realizează culegerea informației în raport cu programul/proiectul evaluat, se discută despre două tipuri de observație: observație participativă și observație non-participativă. Gradul de participare poate fi înțeles cel mai adecvat ca variind într-un continuum care are la cele două extreme, de o parte, situația de participant total, de cealaltă parte, situația de separare completă de activitățile observate (rolul de observator extern, de „spectator”). Implicarea observatorului poate varia în procesul evaluării: obsevatorul extern se poate implica treptat în desfășurarea activităților, devenind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inițiale se produce o înțelegere mai bună și o interiorizare a acestuia dacă intervine suportul elaborării progresive. Elaborarea ca întreg necesită definirea detaliată a proiectului care reflectă gradul cunoașterii acestuia. Proiectele pot fi diferențiate dacă le poziționăm între cele două extreme ale unui continuum: superficiale, difuze și clare. Continuumul reprezintă, de fapt, nivelul de cunoaștere. El variază de la slaba cunoaștere la cunoașterea profundă. Un proiect bine definit este plasat cât mai aproape de cunoașterea profundă. Așezarea proiectului pe acest continuum nu este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acces la materii prime vitale; decolonizarea și creșterea numărului statelor lumii, prin ascensiunea mișcărilor de eliberare națională și istoricul lor; izbucnirea celui de-al doilea război mondial, pornind de la ascensiunea politică, într-un anumit context social, politic și economic, a extremei drepte în Germania și Italia și revizionismul celor două state. La acest nivel doi se înscrie și teza cristalizată în anii ’90 și de mare actualitate în sferele academică și politică din SUA: pacea democratică. Teza identifică drept variabilă independentă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ar trebui să combine toate cele trei niveluri de analiză, pornind de la explicații profunde, la nivel trei, bazate pe dezarticularea balanței de putere internaționale din sistemul interbelic și reafirmarea Germaniei ca mare putere, continuând cu cauze intermediare legate de ascensiunea extremei drepte pe fondul deprecierii economice și climatului public revanșard în Italia, dar mai ales în Germania, și terminând cu rolul personalității lui Hitler, Stalin, Churchill ș.a.m.d. Similar, o explicație comprehensivă a intervenției militare din 2003 în Irak ar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sensul stabilirii unor standarde internaționale de monitorizare și reglementare a acestor tipuri de activități, inclusiv a comerțului cu derivate sau a activităților conglomeratelor financiare. O politică națională care să răspundă provocărilor globalizării financiare poate fi elaborată în intervalul dintre două extreme: prudență, rate scăzute ale inflației, disciplină fiscală; politică macroeconomică expansionistă, bazată pe deficite bugetari mari, o datorie publică ridicată chiar cu riscul creșterii inflației și a ratelor dobânzii. O țară debitoare nu poate menține un curs de schimb supraevaluat al
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
persoanelor cu risc crescut de integrare socială. Totodată, s-a conturat și un răspuns diferențiat în planul serviciilor de suport pentru cei aflați în dificultate, cu efecte diferite în timp privind responsabilitatea socială față de persoanele marginalizate. Aceasta a vizat două extreme: la un pol, s-a plasat ignorarea totală a nevoilor indivizilor în dificultate, mergând până la dispreț și atribuire a unei vinovății personale celor marginalizați, iar la polul extrem, o răspundere și grijă exacerbate din partea statului, ce au indus chiar o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
obține informații pentru analiza muncii. Unele chestionare sunt liste de sarcini riguros structurate, în care se cere doar bifarea itemilor ce corespund postului ocupat de angajat și, eventual, precizarea timpului mediu petrecut în realizarea fiecărei sarcini în parte. La cealaltă extremă se regăsesc chestionarele cu întrebări deschise, care îi cer practic angajatului să descrie principalele sarcini corespunzătoare postului pe care îl ocupă. În practică, cel mai bun chestionar este o cale de mijloc între aceste extreme, care să conțină atât întrebări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sarcini în parte. La cealaltă extremă se regăsesc chestionarele cu întrebări deschise, care îi cer practic angajatului să descrie principalele sarcini corespunzătoare postului pe care îl ocupă. În practică, cel mai bun chestionar este o cale de mijloc între aceste extreme, care să conțină atât întrebări deschise, cât și întrebări închise. Indiferent că sunt structurate sau nu, chestionarele au atât avantaje, cât și dezavantaje. Chestionarul este o metodă rapidă și eficientă de a obține informații de la un număr mare de angajați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]