4,149 matches
-
absolut necesare pentru prevenirea hipoglicemiilor. Cetoacidoza diabetică (CAD) Complică între 2-9% din sarcinile diabetice, având consecințe grave atât pentru mamă cât și pentru făt. În prezența cetoacidozei diabetice mortalitatea fetală poate atinge 50%, această complicație fiind de regulă letală pentru făt dacă apare la jumătatea sarcinii. Printre factorii ce favorizează apariția cetoacidozei includem: vărsăturile din primul trimestru, modificările hormonale din sarcină, infecțiile, în special cele urinare, ca și omiterea insulinoterapiei. Într-o analiză a 2025 de sarcini complicate cu diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
predictivă asupra evoluției postpartum către nefropatie diabetică la femeile fără NFD la debutul sarcinii. Problema majoră a HTA la gravidele diabetice o constituie însă, efectele sale asupra dezvoltării fetale, prezența HTA crescând riscul de avort spontan și moarte intrauterină a fătului, prin afectarea transportului transplacentar de oxigen și inducerea hipoxiei fetale. În plus, tratamentul antihipertensiv poate avea efecte negative asupra dezvoltării fătului. De cele mai multe ori nou-născutul mamei diabetice hipertensive este mic pentru vârsta gestațională și frecvent prematur, datorită nașterii premature spontane
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
o constituie însă, efectele sale asupra dezvoltării fetale, prezența HTA crescând riscul de avort spontan și moarte intrauterină a fătului, prin afectarea transportului transplacentar de oxigen și inducerea hipoxiei fetale. În plus, tratamentul antihipertensiv poate avea efecte negative asupra dezvoltării fătului. De cele mai multe ori nou-născutul mamei diabetice hipertensive este mic pentru vârsta gestațională și frecvent prematur, datorită nașterii premature spontane sau declanșate ca urmare a apariției unor semne evidente de suferință fetală. Tratamentul HTA în sarcină Prevenirea complicațiilor hipertensive în sarcinile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
materno-fetale în timpul nașterii pe cale vaginală și, de aceea, rata nașterilor prin operație cezariană este mult mai mare la diabetice decât în populația generală. În trimestrul III de sarcină crește și riscul apariției hipoxiei fetale și, ca urmare, monitorizarea atentă a fătului este necesară pentru prevenirea morții intrauterine fetale. La gravidele diabetice cu boală vasculară avansată poate să apară întârziere în creșterea intrauterină fetală. Complicațiile neonatale datorate hiperglicemiei materne includ: sindromul de detresă respiratorie, hipoglicemia neonatală, hiperbilirubinemia fetală, hipocalcemia, în timp ce nivelele crescute
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
nivelele crescute ale glucozei și b-hidroxibutiratului „in utero” sunt legate de scăderea performanțelor la testele psihomotorii din timpul copilăriei. Patogeneza complicațiilor fetale La baza dezvoltării fetale stau nutrienții materni (glucoză, aminoacizi, lipide), Freinkel (24) sugerând că „dezvoltarea placentei și a fătului are loc într-un mediu de incubator și se datorează în totalitate nutrienților materni”. Glucoza traversează placenta prin difuziune facilitată de gradientul glicemic materno-fetal (glicemia fetală este cu 20% mai mică decât cea maternă) și prin stimularea de către insulină a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cea maternă) și prin stimularea de către insulină a transportului său transplacentar. Aminoacizii traversează în foarte mică măsură placenta (în special cei esențiali), iar corpii cetonici difuzează liber în funcție de concentrația lor în sângele matern și pot servi ca substrat energetic pentru făt în perioadele de hipoglicemie maternă (sunt oxidați în ficatul fetal). Deoarece, toți acești nutrienți sunt reglați de insulina maternă, orice modificare a cantității sau acțiunii acesteia, poate influența compoziția nutrienților ce traversează placenta. Mixtura anormală de nutrienți materni va influența
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
perioadă conduce la o prevalență a malformațiilor congenitale de aproximativ 6-12%, comparativ cu 2% la femeile fără diabet sau diabeticele cu HbA1c aproape de normal la debutul sarcinii (fig.3). Mecanismele prin care hiperglicemia maternă afectează dezvoltarea embrionului și apoi a fătului nu sunt încă bine cunoscute. S-au propus ca ipoteze: scăderea nivelelor de mioinozitol și acid arahidonic, acumularea de sorbitol și radicali liberi de oxigen, hiperinsulinismul fetal. Studii experimentale (29) au sugerat rolul nutrienților materni (glucide: glucoză, galactoză, fructoză, manoză
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
controlul glicemic precar periconcepțional. Aceste femei trebuie sfătuite să-și planifice sarcinile, dacă doresc să rămână însărcinate, și să utilizeze metode contraceptive eficiente și sigure, în afara perioadelor cu control glicemic bun. Deși nu există o embriopatie diabetică specifică, caracteristică pentru fătul mamei cu DZ este agenezia sacrată sau sindromul de regresie caudală, de 200-400 ori mai frecventă la diabetice Este totuși o malformație foarte rară, atât la diabetice cât și la nediabetice. Sindromul de regresie caudală cuprinde: - agenezia sau hipoplazia regiunii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
gestațională (în caz de control glicemic matern prost) sau mici pentru vârsta gestațională (vechime mare a diabetului matern sau boală vasculară maternă). Printre factorii implicați în apariția tulburărilor de creștere fetală se numără nivelul aportului de glucoză de la mamă la făt (un aport deficitar determină întârziere în creșterea fetală, în timp ce un aport crescut, dar mai ales supraaportul pulsatil de glucoză, conduce la accelerarea creșterii fetale), hiperinsulinemia maternă și fetală. În timp ce hiperinsulinemia maternă, ca și nivelele materne de anumiți aminoacizi (în particular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
glucoză, conduce la accelerarea creșterii fetale), hiperinsulinemia maternă și fetală. În timp ce hiperinsulinemia maternă, ca și nivelele materne de anumiți aminoacizi (în particular aminoacizi esențiali) pot determina întârziere în creșterea fetală, hiperinsulinemia fetală prin creșterea transferului de aminoacizi de la mamă la făt favorizează accelerarea creșterii. Metabolismul fetal normal implică transportul activ transplacentar de aminoacizi din circulația maternă în cea fetală, transport crescut în condițiile hiperglicemiei materne, cu creșterea rezervelor fetale de aminoacizi. Greutatea fătului la naștere se corelează și cu nivelul trigliceridelor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
prin creșterea transferului de aminoacizi de la mamă la făt favorizează accelerarea creșterii. Metabolismul fetal normal implică transportul activ transplacentar de aminoacizi din circulația maternă în cea fetală, transport crescut în condițiile hiperglicemiei materne, cu creșterea rezervelor fetale de aminoacizi. Greutatea fătului la naștere se corelează și cu nivelul trigliceridelor plasmatice din timpul sarcini. Macrosomia fetală: este cea mai importantă tulburare de creștere fetală determinată de diabetul zaharat matern, fiind definită printr-o: greutate la naștere mai mare de percentila 90 sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
a celulelor b-pancreatice fetale poate să apară din primul trimestru de sarcină, în acest sens pledând evidențierea nivelelor crescute de insulină în lichidul amniotic încă din săptămânile 14-20. Hiperinsulinemia fetală este acompaniată de transferul crescut de nutrienți dinspre mamă spre făt, urmat de stimularea lipogenezei și anabolismului fetal, cu creșterea cantității de țesut adipos și splanhnomegalie. Sporirea masei țesutului adipos are loc prin creșterea numărului și volumului celulelor adipoase, ca și a cantității de glicogen din țesutul adipos. Splanhnomegalia, consecință a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cantității de țesut adipos și splanhnomegalie. Sporirea masei țesutului adipos are loc prin creșterea numărului și volumului celulelor adipoase, ca și a cantității de glicogen din țesutul adipos. Splanhnomegalia, consecință a hipertrofiei și hiperplaziei celulare, afectează toate organele interne ale fătului (inimă, ficat, splină, țesut pancreatic, țesut adipos, glande adrenale), cu excepția creierului ce rămâne normal. Tendința copiilor mamelor diabetice de a fi mai grei și mai lungi decât media pentru vârsta gestațională și sex devine clinic manifestă după săptămâna 28 de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
normal. Tendința copiilor mamelor diabetice de a fi mai grei și mai lungi decât media pentru vârsta gestațională și sex devine clinic manifestă după săptămâna 28 de sarcină. Această constatare, asociată cu observația că întârzierea severă în creșterea intrauterină a feților cu agenezie de pancreas începe tot din săptămânile 28-30 de sarcină, evidențiază rolul central al insulinei fetale în creșterea și dezvoltarea fetală, cel puțin în ultimele 10 săptămâni de sarcină. O altă explicație a accelerării creșterii fetale din trimestrul doi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
caz de control metabolic matern precar, de creșterea proporției hemoglobinei glicate din totalul hemoglobinei. Ca răspuns la episoadele acute/cronice de hipoxie fetală, apare accentuarea eritropoiezei extramedulare și policitemia. Episoadele de hipoxie fetală pot fi răspunzătoare de moartea subită a fătului macrosom. Urmărirea ultrasonografică evidențiază, după săptămâna 24 de sarcină, o creștere peste normal a circumferinței abdominale fetale (1,36 cm/săptămână, față de 0,901 cm/săptămână în cazul sarcinilor nediabetice), asociată cu o creștere normală a capului, chiar în prezența
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
hiperglicemiei fetale) și diminuării deglutiției fetale. Macrosomia fetală se asociază și cu creșterea riscului de traumatisme la naștere (fractură de claviculă, distocie de umăr cu paralizie brahială, ruperea filierei pelvi-genitale), asfixie intrapartum, ce apar ca urmare a neconcordanței dintre mărimea fătului și canalul de naștere, ca și cu creșterea ratei nașterilor prin operație cezariană. Riscul injuriei de plex brahial prin distocie de umăr, este de aproximativ de 7% la copii cu greutate mai mare de 4000 g, ajungând chiar până la 14
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
debutul sarcinii, la cele cu durată mare a diabetului sau cu boală microvasculară, mai ales nefropatie diabetică, cu HTA și scăderea filtrării glomerulare. Principala cauză a întârzierii în creșterea fetală o constituie ischemia utero-placentară. Mortalitatea perinatală Cuprinde moartea intrauterină a fătului și mortalitatea neonatală precoce. Datele statistice au evidențiat o scădere continuă a ratei mortalității perinatale la femeile cu diabet zaharat, de la 14-35% în anii ¢40 la 3-5% în anii ¢80, ajungând în prezent până la 1,6-2,7% în centrele specializate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
nefericire la noi în țară rata mortalității perinatale rămâne în continuare foarte mare (16,5%), în ciuda unei evidente tendințe descrescătoare de la 18-20% la începutul anilor ´90, la 11-12% la sfârșitul anilor ´90 și în anul 2000 (2). Moartea intrauterină a fătului: continuă să fie una dintre catastrofele perinatale frecvent întâlnite, riscul apariției sale crescând pe măsură ce sarcina se apropie de termen, cel mai adesea întâlnindu-se după săptămâna 36 de sarcină. De aceea este necesară monitorizarea fetală atentă în ultimul trimestru de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cauze hipoxia fetală și ischemia utero-placentară. Hiperglicemia maternă susținută și hiperinsulinismul fetal secundar pot duce, prin accelerarea metabolismului fetal, la creșterea consumului de oxigen, cu apariția acidozei și hipoxiei fetale, asociate la rândul lor cu o scădere importantă a toleranței fătului la hipoxie. Identificarea unor focare de hematopoieză extramedulară la feții morți, ca și alterarea eliberărilor eritrocitare de O2, prin creșterea afinității hemoglobinei pentru oxigen și scăderea eliberărilor de O2 la nivel tisular, sprijină ipoteza hipoxiei cronice drept cauză a morții
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
hiperinsulinismul fetal secundar pot duce, prin accelerarea metabolismului fetal, la creșterea consumului de oxigen, cu apariția acidozei și hipoxiei fetale, asociate la rândul lor cu o scădere importantă a toleranței fătului la hipoxie. Identificarea unor focare de hematopoieză extramedulară la feții morți, ca și alterarea eliberărilor eritrocitare de O2, prin creșterea afinității hemoglobinei pentru oxigen și scăderea eliberărilor de O2 la nivel tisular, sprijină ipoteza hipoxiei cronice drept cauză a morții intrauterine fetale. Hipoperfuzia utero-placentară se întâlnește frecvent la diabeticele cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cu creșterea rezistenței la insulină și este un element important în apariția disgravidiei de ultim trimestru, în timp ce reducerea aportului alimentar sau o dietă dezechilibrată poate influența negativ dezvoltarea fetală și favoriza apariția cetozei, cu efectele ei negative asupra mamei și fătului. Dieta trebuie individualizată în funcție de activitatea fizică, greutatea și înălțimea mamei. La gravidele normoponderale se consideră că un aport caloric de 30 kcal/kg/zi în trimestrul I și 35-40 kcal/kg corp/zi în trimestrele II și III, adică aproximativ
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
discordanță cu diametrul biparietal, care rămâne nemodificat, modificări caracteristice pentru apariția macrosomiei fetale. Predicția greutății fetale, folosind un singur set de măsurători, nu este suficient de fidelă, ecografiile seriate (la 2-3 săptămâni) putând oferi o estimare mai bună a greutății fătului la naștere. Ultrasonografia trebuie repetată după maxim 4 săptămâni. Monitorizarea „stării de bine” a fătului În ultimul trimestru de sarcină, datorită creșterii riscului morții intrauterine a fătului, devine necesară instituirea unui program de monitorizare fetală, ce are drept scop aprecierea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
fetale, folosind un singur set de măsurători, nu este suficient de fidelă, ecografiile seriate (la 2-3 săptămâni) putând oferi o estimare mai bună a greutății fătului la naștere. Ultrasonografia trebuie repetată după maxim 4 săptămâni. Monitorizarea „stării de bine” a fătului În ultimul trimestru de sarcină, datorită creșterii riscului morții intrauterine a fătului, devine necesară instituirea unui program de monitorizare fetală, ce are drept scop aprecierea „stării de bine” a fătului, în vederea stabilirii corecte a momentului nașterii, astfel încât să se prevină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
ecografiile seriate (la 2-3 săptămâni) putând oferi o estimare mai bună a greutății fătului la naștere. Ultrasonografia trebuie repetată după maxim 4 săptămâni. Monitorizarea „stării de bine” a fătului În ultimul trimestru de sarcină, datorită creșterii riscului morții intrauterine a fătului, devine necesară instituirea unui program de monitorizare fetală, ce are drept scop aprecierea „stării de bine” a fătului, în vederea stabilirii corecte a momentului nașterii, astfel încât să se prevină atât moartea intrauterină a fătului, cât și declanșarea prematură a nașterii, înainte de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
repetată după maxim 4 săptămâni. Monitorizarea „stării de bine” a fătului În ultimul trimestru de sarcină, datorită creșterii riscului morții intrauterine a fătului, devine necesară instituirea unui program de monitorizare fetală, ce are drept scop aprecierea „stării de bine” a fătului, în vederea stabilirii corecte a momentului nașterii, astfel încât să se prevină atât moartea intrauterină a fătului, cât și declanșarea prematură a nașterii, înainte de realizarea maturării pulmonare fetale. Momentul în care trebuie începută monitorizarea fetală depinde și de prezența altor complicații materno-fetale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]