2,023 matches
-
fața pământului pe omul pe care l-am făcut! De la om până la dobitoc și de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci îmi pare rău că le-am făcut. (Facerea 6:7) "Vai, fraților, Dumnezeul acesta ce l-am făurit era opera săvârșită de mâna omenească și o nebunie așa cum sunt toți zeii." (Friedrich Nietzsche) "...aveam nevoie de Dumnezeu... Din cauză că n-a prins rădăcini în inima mea, a vegetat câtva timp în mine, apoi a murit...Eu nu cred în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
propriilor scrieri. Am cunoscut pictori de biserici care puneau în chipul sfântului ceva mai mult sau mai puțin din propriul lor chip. Ceva din esența umană ne este comună și se află în fiecare dintre noi. Individualitatea, identitatea ni le făurim pe parcurs. A.B.E sărac artistul? Poetul? Da și nu. Cei ce se dau bine cu ICR-ul, cu vreo editură mai profitabilă, tind să fie oameni cu bani. Alții trag targa pe uscat. Creația literară, ca orice altă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
toate amănuntele. Tunurile au amuțit. Prin văile frontului se văd acum căsuțele reclădite cu trudă, iar pe alocuri, plugul Își deapănă truda lui de veacuri. C. Sandu Aldea a imortalizat această nobilă misiune a plugului „Multe și felurite instrumente a făurit omul. Oamenii se perindă. Cetățile și orașele dispar. Dar plugul rămâne de-a lungul veacurilor simbol al luptei omului pentru o viață mai bună, mai pașnică”. Alături de turnul păzit de doi negri care au luptat aici pe front, este marele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mulți alții se aflau după gratii, un Lucian Blaga era marginalizat, iar guvernul comunist își trimitea emisarii pentru a împiedica acordarea acestuia a Premiului Nobel, Bacovia, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu și alții erau ajutați să moară de foame. Pentru a făuri o literatură nouă, erau necesari și scriitori noi, formați în spiritul noii ideologii; așa a apărut, după model sovietic, Școala de literatură și critică literară "Mihai Eminescu". Înființată în anul școlar 1952-1953, ea are un efectiv de 55 de studenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cînți răsăritul soarelui și faptele oamenilor". Se arată capabil a scrie ca un trepăduș partinic: "Orice scriitor se va găsi, urmînd chemarea pe care Partidul Muncitoresc Român a făcut-o, nu de mult, prin primul său secretar, artiștilor "de a făuri opere la nivelul înaltelor exigențe artistice și ideologice ale partidului și poporului", în deplin acord cu estetica cea mai sănătoasă și mai adevărată". Iată uriașul pas, făcut fără a clipi, de la autonomia esteticului la "estetica cea mai sănătoasă și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de sfidare a realității una cu totul distrugătoare pentru ființe dintr-o altă plămadă. "De pretutindeni ca norii de pe munte se iscă și se condensează în celula 34 atmosfera aceea inefabilă și fără de seamăn pe care numai închisoarea o poate făuri: ceva foarte apropiat de ce va fi fost curtea ducilor din Burgundia sau a regelui René de la Arles ori a unei court d'amour provensală, ceva foarte asemănător cu paradisul, ceva foarte japonez, cavaleresc, ceva ce i-ar fi înnebunit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ne învață cum să ne rugăm. Soluția cea mai nimerită ar fi: a) recitarea rugăciunilor de obște pentru a se crea o atmosferă de liniște și reculegere, aceasta însemnînd faza de pregătire, de punere în situația oratorie; b) rugăciunea propriu-zisă, făurită de fiecare, imnul de slavă și mulțumire, apoi (sau mai întîi, e firesc, nu-i cu supărare) spunerea păsului inima revărsată; c) după care s-ar cuveni să urmeze partea cea mai însemnată, faza ascultării în care următor vorbirii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și a „distrus chipul balaurului”, cel care lupta pentru desființarea proprietății individuale, contra Bisericii de orice fel, contra individului liber de a gândi, de a se exprima, de a călători și de a se asocia, În numele, se’nțelege, unor „idealuri” făurite de diverși visători sociali, Italieni, Francezi, Nemți sau Ruși. O victorie „amară” pentru nu puțini „visători” ai omenirii și poate, ca și „Sfânta Alianță”, a acelei Viene patronate de balurile aristocrației și de un insolent Metternich, ministrul de Interne, o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stat atât de târziu constituit și unde scriitorii, marii scriitori și marii boieri au avut un rol atât de determinant! Istoria, istoria națională, de la ’48, mai ales, Încoace, este strîns legată și Îmbibată de viața și caracterele celor care au făurit conștiința națională și au luptat, fiecare În felul său și cu armele sale, pentru „visul unei Românii mari, Întregi, unitare”, literatura lor, textele, polemicile lor sunt tot atâtea documente istorice și de mentalități, viața lor privată, totul, totul s-a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
urma această ultimă „etapă”, se pare: resemnarea pe scară largă, în fapt o „orientalizare”, o „asiatizare” a cetățeanului european, dinamic, lucid de propriul său eu, conștient și mândru de propria sa individualitate, încrezător în acel destin pe care și-l făurește singur sau cu cei asemănători lui, desfidând fatalismul gregar, narcotic. Ultima dată, de altfel, când m-am întors pentru două-trei săptămâni în țară, în octombrie ’88, fugind dintr-o delegație de scriitori francezi ce fuseserăm invitați la Belgrad, am constatat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aibă pe atunci 15 ani. Dacă a fost așa, se poate spune că, încă de copil, viitorul domn a luat parte și a fost martorul unei campanii de lungă durată, purtată după o concepție strategică pe care românii și-au făurit-o în urma unei experiențe de secole. După biruința de la Crasna, Bogdan încearcă să se împace cu polonii. Voievodul voia, prin recunoașterea sa de către poloni, să-și asigure liniștea la hotarul de nord al țării și în același timp să pună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albă. Pe de altă parte, ca să vină în ajutorul turcilor oastea de călăreți a tătarilor trebuia să se deplaseze spre Câmpia Panonică peste teritoriul Moldovei. Cucerirea Belgradului și stăpânirea Dunării, folosirea tătarilor în campaniile de pe Dunărea Mijlocie, acestea erau planurile făurite de Mahomed al II-lea. În calea realizării lor sta Moldova, din care pricină Baiazid al II-lea, urmașul lui Mahomed al II-lea, declara în anul 1503: „Cine stăpânește Moldova, stăpânește lumea”. De aceea, cucerirea cetăților moldovene, supunerea Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultanului. Prin așezarea Moldovei și a Țării Românești, românii puteau să atace din flanc orice desfășurare de forțe otomane în regatul ungur. De aceea, trebuia asigurată aripa dreaptă a stăpânilor turcești și a expedițiilor de cucerire, pe care sultanii le făureau în seraiurile de pe malul Bosforului. Era un plan, i-am spune, de largă perspectivă politică și militară, care nu se putea realiza decât prin cucerirea Moldovei. Mahomed renunța la eforturile, uneori sterile, de a cuceri câte o cetate așezată pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dubnic scria și el că turcii au făcut campania din 1475 „cu gândul că, dacă vor fi aici biruitori, să ia măsuri pentru a năvăli asupra întregului regat al Ungariei”. Neputând să cucerească Belgradul în 1456, Mahomed al II-lea făurește așadar, planul unei manevre, care să îl ducă în inima Ungariei, ocolind cetatea Belgradului. Cucerind Moldova și iernând în această țară, oastea otomană putea să treacă ușor în Transilvania, pe la Oituz, prin Vatra Dornei, sau și mai spre nord, prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Suceava,, atunci când ungurii nu au acționat în strânsă unire cu românii, deși era cunoscută importanța strategică a Țărilor Române. Michael Bocignoli din Raguza scria, în 1524, că Țara Românească se afla, chiar și după cucerirea Belgradului, în planurile de cucerire făurite de turci: „căci dacă turcii ar ocupa Țara Românească s-ar sfârși cu toată Transilvania...”. Ne aflăm în timpul luptelor duse de Radu de la Afumați cu sprijinul lui Zapolia. „Dacă sultanul ar organiza o campanie contra românilor „și dacă ar porni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sus, Dâmbovița, de haine de fier, menite să protejeze la contactul primejdios cu sacrul. Veștmintele augmentează natura specială a pribeagului pe lumea cealaltă și au o imagine similară în mitologia laponă, în care eroul aflat în stomacul uriașului Antero „își făurește o îmbrăcăminte de fier”. Pătrunderea în infern este neutralizată prin hainele apotropaice, a căror putere datorată metalului a fost conștientizată de civilizații aflate la distanțe considerabile. Motivul aducerii leului legat se apropie la nivel simbolic de practica inițiatică a societăților
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cel mai bun critic de poezie n-ar putea fi decât poetul. Intr-adevăr, nu are acesta "organul" cel mai specializat, nasul cel mai fin pentru creația lirică, nu dispune de-o privire din chiar încăperea laboratorului în care se făurește aceasta? Nu cred că poeții care contează sunt atât de puțin cultivați, atât de prostește bornați în formula lor proprie încât să nu perceapă, să nu admită producția izbutită a altor poeți. Poezia la poezie trage. Să vedem ce s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
industriale, pretinsa descentralizare a deciziilor manageriale, organizarea producției pe planuri cincinale, sarcina patriotică a industriei românești de a contribui la propășirea României socialiste etc. Asemenea întregii industrii românești, Uzina Mecanică Nicolina nu se limita la producția materială, ci trebuia să făurească oameni. Oameni noi, educați în spiritul valorilor morale ale epocii, dintre care cea mai importată era devotamentul nețărmurit față de Partid și Stat. Și nimic nu educă mai bine decât munca, cea care îi transformă pe oameni în militanți activi ai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
până acolo, încât nu mai înțelege bucuria și nu mai simte dragoste de a cânta viața noastră nouă, fericită, de a cânta măreția vremurilor noastre noi, elanul și dragoste cu care oamenii muncii din întreprinderea noastră și din întreaga țară făuresc cu pași gigantici noua societate, desăvârșesc opera de construcție a socialismului ?”. Prin urmare, fără drum de-ntoarcere. Unor asemenea activități „cultural artistice” nu te puteai sustrage decât cu riscul oprobiului public. Un moment festiv, care a căpătat o importanță sporită
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Marele povestitor reînvie o epocă cu oameni și întâmplări verosimile, o lume a tradițiilor, un sat arhetipal cu o aureola inconfundabila, evocata de afectivitatea scriitorului. Scriind, Creangă se construiește pe sine și de la acest grad de identificare începe să se făurească, tipologic, un fundal complex, un spectacol ce poartă pecetea autenticității. Universul operei lui Creangă, cuprinde povești ( Soacra cu trei nurori, Capră cu trei iezi, Punguța cu doi bani etc.) , povestiri (Moș Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! <citation author="Vasile Voiculescu">Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregun mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) /citation> sau Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru volumul Țara Zimbrului de câte Academia Română după ce, cândva, refuzase la premiere pe Caragiale, Gherea, Delavrancea - ceea ce l-a determinat pe Vlahuță
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lirica germană, pesimismul gândirii schopenhaueriene, rezonanțele din vechea filozofie indiană trecute prin filtrul de gândire personal nu explică decât în parte originalitatea acestei poezii: "Nu atât părțile dezamăgite și întunecate ci părțile, aș spune constructive și din care ne putem făuri un scut sufletesc și întărire interioară ne atrag astăzi în poezia eminesciană". Pentru că în ea se resimte un filon poetic venit dintr-o "tradiție de neam", tezaurizat în poezia populară, Eminescu dovedindu-se, de asemenea "un transpunător al spiritului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în primele trei volume din "Scriitori români", puținele îndreptări de text efectuate au fost propuse de mine și acceptate de Perpessicius tot eu îi cerusem reputatului editor să întocmească tabelul manuscriselor după impresionanta arhivă de lucru pe care și-o făurise și pe care, atunci, am parcurs-o, nemaiștiindu-se nimic de ea după moartea sa), ne aflam de peste un deceniu în impas" pentru că "obsesiv, asemenea grafii și locuri inaccesibile ne urmăreau fără istov" comentează domnia sa în Prefața volumului "le plimbam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ce-i putem oferi În dar, ca să-i facă Într’adevăr plăcere. Și, de ce nu, să tragem și noi oarecari foloase - căci omul nu face nimic dezinteresat -, adică să supraviețuim. De ce acest cuvânt, atât de radical? Deși omul și-a făurit, Încetul cu Încetul, un mediu tot mai artificial pentru a-și satisface “necesități” la fel de artificiale, el rămâne dependent de natură și niciodată nu va putea să se desprindă de ea. Fie și numai pentru că e alcătuit din ceea ce se află
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu mare exactitate", ambianța cea mai proprie pentru a lăsa copilul să se manifeste liber. Libertatea devine astfel o metodă de educație (13, pp. 16-18). Natura copilului era înțeleasă de pedagogul italian ca o putere creatoare prin care ființa se făurește pe sine însăși după un plan imanent infailibil dacă nu este împiedicată de forțe exterioare. Se considera că în ființa umană se află o impulsie naturală către creștere, către propria sa formare. Această impulsie cunoaște mai multe etape, care apar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]