2,300 matches
-
direcția nouă, clămpănesc capacele la cutiile de gunoi, s-au temut țiganii că rămîn pe drumuri, au plătit la asociație! George, vin' la tata că pleacă trenul! Georgiana! Georgiana, vino-ncoa' la tata, pleacă trenul, vezi că o iei la fălci imediat, pleacă trenul, ia uite! semințe de dovleac, trompeta lui, bă, da urît mai fac! răsună zidurile blocurilor, multiplu de fiecare metru, și-a greșit muzica, revine la Orfeu tînguit pe goarnă, trenul prinde și el glas, fîșîie să sară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
decît colții mei. Cum să-l las? Cîinilor, fiți creștini! Parcă vă poate ajunge osul ăsta la toți? Dă osul, buldogule! Dacă nu-l dai, te facem praf! O rup la fugă. Strîngeam atît de tare osul, încît mă dureau fălcile. S-a făcut o hărmălaie de nedescris. Unii îmi ațineau calea, alții aruncau (de, era un vis!) cu pietre și ciomege după mine. Deodată m-am oprit ferm, furios. Urlu la haita înfuriată și aceasta, puțin derutată, s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
haită aștepta cu boturile căscate. Ciudat însă. Nici un cîine nu a apucat osul. Am crezut că are mai multă carne pe el, se plîng pretendenții. Visul se termină, redevin om și adorm liniștit, resemnat. Mă trezesc odihnit. Doar dinții și fălcile mă cam dureau puțin. La cafea, îi spun soției: Nevastă, dă-l dracului de os amărît, l-am înapoiat ministrului și președintelui și mă simt alt om! Este atît de bine să fii alt om! P.S.: Aviz amatorilor! Osul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
capcanelor de tot felul. Nu mîncați nimic decît hrana dată de medic, nu beți decît apă îmbuteliată. O să vă momească insistent cu femei foarte frumoase. Băieții băgau la cap indicațiile și nu le rămînea decît sarcina de a le muta fălcile adversarilor. Pregătirile se intensificau pe măsură ce se apropia momentul plecării și emoțiile creșteau mult peste așteptări. Băieții se gîndeau la echipa lui Stevenson, cel care muta nasurile adversarilor cu o ușurință nemaivăzută pînă atunci. În finala din Germania, Alexa al nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Galata de Gios, sau Balica, după numele ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această vie a aparținut lui Melentie Balica, ctitorul bisericii Galata de Gios, pe care a închinat-o mănăstirii Schimbarea la față din Sinai. Iți atrag atenția răscolitorule
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
încă de mulți alții. - Apoi ctitorul, din câte știu, mărite Spirit, nu s-a oprit aici.Sigur că da. La 27 mai 1640 (7148) voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din câte știu, mărite Spirit, nu s-a oprit aici.Sigur că da. La 27 mai 1640 (7148) voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu biserica, Vasile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sigur că da. La 27 mai 1640 (7148) voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu biserica, Vasile Lupu vodă a înființat un colegiu (1640), despre care Paul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu biserica, Vasile Lupu vodă a înființat un colegiu (1640), despre care Paul de Alep spune: „La o mică distanță de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai bună stare și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite.” Atunci vodă cu Sfatul țării au hotărât: „Pentru aceasta hotărâm...de acum înainte...statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se linișterască.” - Spune-mi, rogu-te, mărite Spirit, dacă mănăstirea Aron Vodă avea poslușnici, ca celelalte mănăstiri. - Nu se putea să nu aibă. Uite aici. Primul zapis care vorbește de poslușnici ai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La 12 martie 1639 (7147), un fost vornic, Ionașco Cujbă, dăruiește mănăstirii o falce de vie în Dealul Bătrân de la Sorogari. Urmează Ghica, mare vornic al Tării de Jos, care la 20 ian. 1648 (7156) dăruiuește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Sorogari. Iată însă că vine însuși vodă Istratie Dabija, care la 16 iunie 1662 (7170) întărește mănăstirii Aron Vodă o parte de loc din hotarul târgului Iași, arătându-i marginile. - Pe lângă daniile primite, egumenii mănăstirii Aron Vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un pomelnic...călugărilor de la Sfântul Sava din Iași, ca să aibă ei a ține casele lui și ale părinților lui, și viile și toată averea lor.” - Intre timp, mănăstirea a primit nenumărate case, locuri de casă și dughene. Apoi zeci de fălci de vie. La 18 dec.1616 (7125) a venit Maria, fiica lui Petru Schiopu voievod, și a zis: „Adică eu, doamna Maria, fata a lui Petru Shiopu voievod, eu, știind pomeana părintelui mieu, metohul și mănăstirea lui Sveti Sava, den
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
avem în zapisul lui Gheorghe Ghica voievod, din 23 martie 1659 (7167), care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni, de la apa Prutului, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci, șase fălci de vie și scutește de dări 12 poslușnici. Vodă își motivează gestul spunând că: „igumenul și tot soborul de la...Hlincea, ni s-au plâns...cum că dresele ce le-a avut...de la alți domni înaintași nouă, pe a sale...ocine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nov.1628 (7137): „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...domn al Tării Moldovei. Iată a venit înaintea domniei mele, Dima cămăraș (călăraș?) de Tarigrad...și a vândut dreapta sa ocină și vie pe care a avut-o pe Valea Cozmoaiei...patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul. Aceea a vândut-o rugătorilor domniei mele călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou-zidită care se cheamă Bârnova...Deci domiia mea ...am dat și am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Barnovschi ar fi spus că zidirea bisericii nu a fost terminată, în loc de: „Sfânta mănăstire a domniei mele nou-zidită.” - Acum ar cam trebui să vorbim și despre daniile primite de mănăstire în decursul timpului. O primă danie a constat în două fălci de vie de la Deleni, dăruite de Marica văduva preotului Silion la 12 apr. 1631 (7139). Înainte însă, mănăstirea Bârnova a primit satul Ciurbești, fost sat domnesc. - In noianul de zapise și urice am găsit unul care, la 12 mai 1669
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
totuși mai departe și să spunem că nu numai voievodul ctitor a făcut danii - și ce danii - către mănăstirea Barnoschi, ci și unii boieri. De-o pildă,Gheorghe Coci, hatman și pârcălab de Suceava, dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași două fălci de vie în Valea Urșulei. Apoi banul Savin spune la 25 aug. 1709 (7217): „Adică eu, Savin banul, feciorul lui Dumitrașco păharnicul, scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapis al meu cum eu...am dat danie trii fălci de vie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iași două fălci de vie în Valea Urșulei. Apoi banul Savin spune la 25 aug. 1709 (7217): „Adică eu, Savin banul, feciorul lui Dumitrașco păharnicul, scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapis al meu cum eu...am dat danie trii fălci de vie la Vlădiceni...Aceste vii cu pomăt cu tot le-am dat svintei mănăstiri Barnovschi.” - Vine apoi Moise Moghila voievod la 25 aug. 1633 (7141) și întărește mănăstirilor Barnovschi și Bârnova stăpânirea asupra pivniței ce se afla în Iași
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iarăși de prisacă ce se numește Valea Cotovei; și tij un loc de casă în târgul Iașii, unde au fost casele logofătului boiariului Ioan Golia reparat și cu loc de dugheni...și un loc de berărie în târg; și șase fălci de vie din târgul nostru Vaslui cu crămi și livezi; și sălașe de țigani...Deci...văzând ce au dat și au miluit și au întărit...pe cea de mai sus zisă monastire a Vatopedului...să fie toate acestea ...sfintei monăstiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de moară pe Jijioara în ținutul Iașilor. Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai băgat de seamă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Gh. Hănescu cu neamurile lui, cu testamentul din anul 1886, iunie 17 și se stăpânește de epitropie.” De asemeni biserica are ca propietate împrejurul ei 10 prăjini pământ cu pomi (livadă), una grădină de pus legume de 8 prăjini, două fălcii și 70 prăjini pământ tot danie de def. Gh. Onciu din anul 1832, aprilie 13, stăpânit de cler după regula făcută. În 1938, paroh la dumbrăveni era preotul I. Ștefănescu, seminar, gradul II, născut la 6 octombrie 1907, numit la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
poarta barierei în jos până unde se vor împlini acei 25 stânjini, și în lățime din dreptul gardului de târg despre apa Racovei și până în gardul grădinei (viei) proprietății, despre răsărit; 3.Asemenea mai cedează comunei pentru totdeauna și 100 fălci imaș în dosul târgului, pe coasta numită Morile de Vânt și a Porcărețului de la deal de grădina proprietății, și anume: începând din sus de la hotarul pământului bisericesc și al locuitorilor săteni și mergând în jos până unde se vor împlini
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
megieșându-se despre vale cu gardul grădinei proprietății, iar în zare cu hotarul moșiilor Lipova mănăstire și porcăreții. Fiind în drept, însă, domnii proprietari a tăia și lua în profitul dumnealor orice tufăriș sau copaci ce se află pe aceste 100 fălci, fără nici un amestec al comunei, deoarece comunei se cedează numai terenul dezbrăcat de orice lemn sau pădure de pe el. și acest drept domnii proprietari îl vor exercita în termen de 10 luni de la ratificarea tranzacției de către corpurile legiuitoare și achitarea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
răscumpăra de comună, făcându-se expertiză de 3 proprietari domiciliați în plasa Racova, se constată, prin proces verbal încheiat de experți, că această valoare se urcă la suma de 88.326 lei, socotiți în modul următor: 1. valoarea a 100 fălci, câte 200 lei de falce - 20.000 lei; 2. valoarea locurilor sterpe - 33.744 lei; 3. valoarea a patru case cu locurile lor 600 lei; 4. valoarea locurilor ocupate cu clădiri, în cazde răscumpărarea besmanului de către cei în drept, calculată
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]