2,202 matches
-
prediluviene pe care egiptenii o aveau În degetul cel mic. Bramanti susținea că deține documente (firește, inaccesibile profanilor) care proveneau tocmai de la Înțelepții Templului din Karnak și din arhivele lor secrete. Simbolul rozei și al crucii fusese născocit chiar de faraonul Akenaton. Există cineva care posedă papirusul acela, zicea Bramanti, dar să nu mă Întrebați cine. În matca Marii Frății Albe se formaseră Hermes Trismegistul, a cărui influență asupra Renașterii italiene era la fel de greu de negat ca și aceea asupra Gnozei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Osiris să fie pregătite prin ceremonii sacre și prin legătura spiritelor...» Pe urmă a venit intrigantul acela de Champollion, un individ odios, credeți-mă, de o vanitate infantilă, și a insistat În a afirma că semnul corespundea doar numelui unui faraon. Ce minte au și modernii când e vorba să demonetizeze simbolurile sacre. Însă opera nu-i chiar atât de rară: costă mai puțin decât un Mercedes. Priviți-o mai degrabă pe aceasta, prima ediție, din 1595, din Amphitheatrum sapientiae aeternae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Diamant, Zibach, Ziva, Văl, Narcis, Crin, Hermafrodit, Hae, Ipostază, Hylé, Lapte de Fecioară, Piatră unică, Lună plină, Mamă, Ulei viu, Legumă, Ou, Flegmă, Punct, Rădăcină, Sare a Naturii, Pământ Înfrunzit, Tevos, Tincar, Abur, Stea a Serii, Vânt, Virago, Cupă a Faraonului, Urină de Copil, Vultur, Placentă, Menstră, Sclav fugar, Mână stângă, Spermă a Metalelor, Spirit, Staniu, Suc, Sulf unsuros... În bezna acum cenușie se desena treptat un orizont de stânci și arbori uscați, dincolo de care asfințea un soare negru. Apoi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Sabina Mihalache, clasa a VI-a C Pădurea Dobrina La marginea unui orășel micuț, numit orășelul dintre vii - anume orașul Huși - se întinde, printre dealuri pline de podgorii, pădurea Dobrina. Deasă, mare, tăcută și neclintită, ca o statuie a unui faraon egiptean. Pare un castel de smarald verde, în care se adăpostesc multe vietăți. Înconjurată de jur împrejur cu dealuri, s-ar putea asemăna cu o cetate minunată, ca și una din cele construite de Ștefan cel Mare. Este printre locurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lucrurile într-un veșmânt de încremenire. Totul arăta ca marele sicriu al unui mort improbabil, care ar fi vrut să ducă totul cu el, dar căruia până la urmă îi lipsise curajul. Mi-am amintit ce ne povestise învățătorul despre Egipt, faraonii lui și despre mormintele pline cu bogățiile lor trecătoare. Cam așa era casa tatălui meu, numai că el nu fusese niciodată faraon și că în locul aurului și al pietrelor prețioase erau numai farfurii murdare și carafe goale, peste tot, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cu el, dar căruia până la urmă îi lipsise curajul. Mi-am amintit ce ne povestise învățătorul despre Egipt, faraonii lui și despre mormintele pline cu bogățiile lor trecătoare. Cam așa era casa tatălui meu, numai că el nu fusese niciodată faraon și că în locul aurului și al pietrelor prețioase erau numai farfurii murdare și carafe goale, peste tot, în toate camerele, adunate în mormane povârnite și translucide. Nu-l iubisem niciodată pe tatăl meu și nici măcar nu știam de ce. Dar nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
lor de creație mult mai interesante. Ea se consideră o ființă hipengiofobă și prin urmare, are multe de pierdut. Ca scriitor, credea că încă de pe vremea vechilor greci, toți artiștii au vrut să-și facă un nume pentru eternitate, precum faraonii. Poate că grecii sunt singurii faraoni adevărați care îi continuă. Pe masura ce grecii nu mai credeau în zi, ei se întorceau spre artă că forma de exprimare. Toate aceste considerații i-au întărit convingerea Laurei că ea trebuie să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Ea se consideră o ființă hipengiofobă și prin urmare, are multe de pierdut. Ca scriitor, credea că încă de pe vremea vechilor greci, toți artiștii au vrut să-și facă un nume pentru eternitate, precum faraonii. Poate că grecii sunt singurii faraoni adevărați care îi continuă. Pe masura ce grecii nu mai credeau în zi, ei se întorceau spre artă că forma de exprimare. Toate aceste considerații i-au întărit convingerea Laurei că ea trebuie să înalte un monument, întocmai precum anticii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Laurei că ea trebuie să înalte un monument, întocmai precum anticii,”Exegi monumentum” în calea uitării, să supună timpul și să-l dilate eventual print-o opera viabilă, de pildă un lest- seller, pentru că în opinia ei scriitorii erau singurii faraoni ai zilelor noastre. Zilele treceau repede și ea continuă să se “bălăcărească” într-un oraș murdar că o mare anonimă.Un bărbat foarte frumos dories să o cunoască,dar ea îi consider ape toți concetățenii ei niște mitocani, niște țărani
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
foarte mult cu un album de fotografii din perioada comunistă. În multe dintre aceste fotografii strălucește cometa Hale-Bopp, cometa mult așteptată, aceea care li se arată oamenilor o dată la patru mii de ani și pe care au văzut-o și faraonii egipteni, și personajul lui Vighi. Cititorului i se servesc instantanee, scene care vorbesc de la sine, și care nu au nevoie de nici o explicație, de nici un comentariu. Acesta a fost și scopul autorului, de a oferi doar niște stop-cadre pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
e de mirare astfel că dacă pentru proaspătul om primitiv mângâierea cu cinci degete din care unul opozabil, reprezenta, la sfârșitul unei zile extenuate de muncă singura poartă deschisă spre orizontul cunoașterii semenului și deci al cunoașterii de sine, pentru faraonul de mai târziu, pentru împăratul aztec sau chiar pentru soldatul roman mângâierea și, în genere, tandrețea nu reprezentau mare lucru în sisteme socio-economice care nu se mai bazau pe cunoașterea aproapelui, ci pe exploatarea lui. Nu alta era situația la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
țigan bătrân șezând picior peste picior într-un jilț domnesc înalt, cu spătar. Lângă jilț era un par în vârful căruia, pe o scândură bine geluită, stătea scris cu frumoase litere chirilice: „Arde-mă, dar dă-mi un galbân”. — Noroc, faraoane! - zise spătarul Vulture. — Bună să vă fie inima, conașule! - răspunse liniștit țiganul. — Al tău e jilțul ista? îl iscodi spătarul. — Eee - făcu celălalt - dacă era al meu de mult l-aș fi vândut. Ce să fac eu cu asemenea jilț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
redactate Upanișadele, reprezentare literară majoră ce exprimă o nouă viziune asupra lumii și o nouă etică a refuzului dorinței. Astfel, cele două mari viziuni asupra lumii contemporane sunt deja formulate sub formă de schițe. în Egipt, în jurul anului 2400 î.e.n., faraonul Kheops ordonă construirea piramidei care-i poartă și astăzi numele. în bazinul mediteranean, în China, în Siberia, în Asia Centrală și în India de Nord, arienii, mongolii, indo-europenii îsciții, apoi sarmații) și turcii îxiongnu și khazarii) dezvoltă civilizații de un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
tokharieni aduc în China carul, asigurând astfel stăpânirea Asiei Centrale. în 1674 î.e.n., Egiptul intră în declin, fiind invadat de triburi războinice venite din Asia, cu caii și carele lor: este vorba despre hiksoși, care întemeiază o nouă dinastie de faraoni. în America și în Africa, numeroase alte civilizații care au ignorat utilitatea roții și a domesticirii calului au dispărut de îndată ce resursele naturale locale s-au epuizat. în 1364 î.e.n., tot în Egipt, un faraon local, Amenophis al IV-lea, cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
care întemeiază o nouă dinastie de faraoni. în America și în Africa, numeroase alte civilizații care au ignorat utilitatea roții și a domesticirii calului au dispărut de îndată ce resursele naturale locale s-au epuizat. în 1364 î.e.n., tot în Egipt, un faraon local, Amenophis al IV-lea, cunoscut apoi sub numele de Akhenaton, reinstaurează pentru o vreme ideea unui zeu unic. Ceva mai târziu, în 1290 î.e.n., unul dintre succesorii săi, Ramses al II-lea, respinge atacurile hitiților veniți din Mesopotamia și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vorbi. INIM|: O rățea (mrejă), în care adeseori se prinde lesne-ncrederea noastră. ÎNȘ|L|CIUNE: Monetă care umblă cu agio. CABAL|: vezi intrigă. O damă curtezană foarte mult ocupată (întrebuințată). CRITICA: Este una din vacile cele macre a lui Faraon, care mănâncă pre cele grase, fără însă a se pute îngrășe. CREDINȚ|: O străină în multe inimi femeiești. Trestie în pustie, ce se clatină de vânt. XANTIPA: Modelul tuturor femeilor celor bune. C|S|TORIE: Un fel de loterie, însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
acum. Toată lumea știa că vorbele pe care urma să le rostească erau hotărâtoare. Îi amintea vag lui Fran de una dintre acele statui ale lui Ramses al II-lea pe cale să dea o proclamație, dar oare zâmbise vreodată vreunul din faraoni? — Știu ce mă așteaptă. Sunt conștient că starea mea se va agrava. Foarte mult, probabil. Dar nu vreau să vând ziarul. Dacă e neapărat nevoie să mă internezi undeva, găsește un loc mai ieftin. Fran ar putea să aibă proprii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
prefere; Mitrea Pescăruș rămânea oarecum în afară de viforul lui. Recunoșteam în asaltul lor vitejie, dar mai cu samă totală lipsă de respect. Eram și eu o victimă a bătăliei pe care specia lor o poartă de mii de ani împotriva omului. Faraonii, la Nil, nu s-au bucurat de cruțarea lor; nici Por-Împărat la Gange; nici Alexandru Macedon la Oxus. Generațiile lor se multiplică numai ca să ne distrugă; noi n-aveam rost decât ca să-i hrănim. —Ho, goangelor! strigă Mitrea Pescăruș, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
asemenea rânduială judiciară și contabilicească? Totuși, stimate domn, ceva se petrece în omenire. Indivizii n-au timp ca să vadă în scurtul soroc al existenței lor, însă arheologii și poeții pot distinge o rânduială în cursul ciclurilor. De la împărații Asur și faraoni s-au petrecut în istoria neamurilor destule fapte semnificative. Evident că asta nu mă mângâie pe mine în scurtul meu stadiu aici. Totuși mă ajută să urmez linia civilizației noastre mediteranee, mă ajută să fiu acum aici, fără să aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
e un mijloc de comunicare, de transport, un vehicul, ci matcă, sorginte ori, ca să rămân prozaic, loc de producție. Un mare poet e cel care sapă la el în odaie și se îngroapă în limbă ca într-o piramidă. Un faraon care îi înalță limbii materne mausoleu. Așa a fost Eminescu, așa a fost Arghezi. La fel, cred eu, se poate spune și despre Dimov. Din afara limbii, a limbii române, nu e ușor să-i recunoști, doar îi simți, îi presimți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
ești sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, și sufletul meu să trăiască datorită ție." 14. Cînd a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. 15. Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o și ei, și au lăudat-o la Faraon; și femeia a fost adusă în casa lui Faraon. 16. Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgărițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
meu să trăiască datorită ție." 14. Cînd a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. 15. Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o și ei, și au lăudat-o la Faraon; și femeia a fost adusă în casa lui Faraon. 16. Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgărițe și cămile. 17. Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. 15. Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o și ei, și au lăudat-o la Faraon; și femeia a fost adusă în casa lui Faraon. 16. Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgărițe și cămile. 17. Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon și casa lui, din pricina nevestei lui Avram, Sarai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și femeia a fost adusă în casa lui Faraon. 16. Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgărițe și cămile. 17. Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon și casa lui, din pricina nevestei lui Avram, Sarai. 18. Atunci Faraon a chemat pe Avram, și i-a zis: "Ce mi-ai făcut? Pentru ce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19. De ce ai zis: "Este sora mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgărițe și cămile. 17. Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon și casa lui, din pricina nevestei lui Avram, Sarai. 18. Atunci Faraon a chemat pe Avram, și i-a zis: "Ce mi-ai făcut? Pentru ce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19. De ce ai zis: "Este sora mea", și am luat-o astfel de nevastă? Acum, iată-ți nevasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]