3,956 matches
-
în fața locuinței, în adevăr impunătoare, a Drăgăneștilor. Lăsă pe Nory să treacă înainte, până când o putere interioară prinse să sufle peste acele zidiri, risipindu-le. Apoi, zveltă, urcă înapoia lui Nory treptele primului vestibul. La ușa a doua, apăru un fecior corect, care, solemn, le introduse în al doilea vestibul, unde o subretă cu șorț plisat ca hârtia le invită într-o cameră imensă, luminată sarbăd prin ferestrele foarte înguste și înalte și cu mobilierul de culoare închisă. 109 Scaunele, tablourile
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
întunericul total al obloanelor lăsate și al perdelelor grele. Nory, neastâmpărată, răscolea ceva prin amvonul acela obscur, căci casa era în adevăr înaltă ca o biserică. Elena Drăgănescu scoborî cu grabă scara de la pimul etaj, venind spre ele. Ca și feciorul, era încă de la ora aceea în toaletă. O rochie simplă de crepe de Cliine negru, cu guleraș, făcea mai serioasă frumusețea ei cu linii prea accentuate. Avea ceva pose în toată înfățișarea, "în glas. Lui Mini, care nu o văzuse
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
practica snobismul onorabil al muzicei. Era felul în care se transformase duetele liniștite ale bunicului ei, Eriste, acompaniat conștiincios de doamna Calliope. Instalate acum cu vinuri dulci și prăjituri variate, Elena deveni mai prietenoasă, mai confidențială. Așteptă să se retragă feciorul și anunță lui Nory că sunt lucruri noi și mari petrecute. Se plânse apoi lui Mini că omul poartă pentru toată viața povara grijilor de familie, de care nu se poate cruța; era un noroc că funcția ei casnică îi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
era pentru copilul meu o necesitate, o plăcere, un izvor de satisfacții”. Am rămas de-a dreptul impresionat de frumoasa poveste a acestui tată fericit. Dacă nu l-aș fi cunoscut de-o viață și nu aș fi văzut gospodăria feciorului său l-aș fi suspectat de fabulație. Părinții și bunicii ar trebui să știe că activismul, hărnicia, ca și lenea, se învață. Nimeni nu se naște harnic sau leneș. Exemplul și exercițiul sunt principalele mijloace de educație prin și pentru
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
când a trecut Dunărea pentru a se refugia în România. Aici, ca să i se piardă urma, și-a luat numele de Dumitrescu. S-a căsătorit cu Dumitra Procopie și a avut patru copii, trei băieți și o fată. Unul dintre feciori, Ion, născut în 1845, a ajuns primar al Bucureștiului și, în această calitate, îmi spunea Manuela, a condus lucrările finale de canalizare a Dâmboviței, a inaugurat prima linie de tramvai electric, a reconstruit biserica Sfântul Silvestru și Halele din Piața
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
din vechiul amurg, Cioburi de vise iau formă de stele Spălând tristețea din gânduri rebele... Răsari curcubeu peste fruntea boltită Alungând lacrima din vorba șoptită, Și umple-mă soare cu dor și speranță, Iubirea celestă spre tine mă-nalță... Dragobete Fecior ce umblă agale zâmbind Și-n urma lui și umbra tresare, O vrajă de dor, descântec șoptind Umple pământul din zare în zare... Iubirea doinind, patimi se-adună în palme rotunjimi se desfată, Cântec de dor sub clarul de lună
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de rouă să aline Focul care arde-n tine. Mie, floare în cunună, Lacrimi calde peste strună, Ochi de cer la colțul zării, Strajă-n poarta neuitării. Și pe-o geană nrourată, Ie și bujori de fată; Tăciuni negri de fecior încă neștiind de dor. Bob de vise ne’mplinite, Frunți de neguri adumbrite, Alint blând la sân de mamă, Griji sub colțuri de năframă. Răsărit de soare blând, Pâine la cel ce-i flămând, Mână caldă-n altă mână, Două
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mîna pe lumînare și s-a îndreptat către cămară. Într-un colț ședea, ghemuit, un om. Pe fața lui speriată se mișcau, galbeni, doar ochii. Văzîndu-i pe cei doi, îi scăpă peste cap și leșină. Bătrînii recunoscură în el pe feciorul plăpumarului Berl Aizic. Mai bărbătoasă, coana Sofica a tras lîngă fugar un scaun. După un scurt colocviu, cei doi soți au căzut de acord că tînărul nu era nici beat, nici hoț. Pentru a dezlega misterul, așteptau ca omul să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Pentru a dezlega misterul, așteptau ca omul să-și vină în fire. Cînd s-a trezit, Aizic arăta nu mirat, ci mai degrabă plin de spaimă. - Ai nimerit la niște oameni cumsecade, îl liniști coana Sofica. Ce-i cu dumneata? Feciorul plăpumarului tăcea. Apoi leșină din nou. - Tu vezi-ți de-ale tale și lasă-l pe el să se hodinească, hotărî femeia. Eu încălzesc apă și pregătesc o gustare. Se pare că-i hăituit. Conu Alecu plecă în tîrg să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
oare să trăiești oricum? - Dacă trăiești, mai are importanță cum? Fecioru-meu are idei, de asta nu i decît un prost. Auzi!! Vra dumnealui să schimbe lumea!... Și pentru asta e-n stare să-și piardă și viața. Ptiu! Auzi dumneata! Feciorul lui Berl Aizic să schimbe lumea pe care nici Dumnezeu n-o poate schimba! Și cine-i nătărăul ăsta al meu, spune și mata, domnu’ pictor? Moise? Isus Hristos? I-un catîr puturos la care, cît a dormit de-a curmezișul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ajung niște bețivi pentru care doar rachiul mai e bucurie. Se năpustesc cu pumnii în balabuste, după care le fac copii, să aibă cine călări alte găleți sparte. Ai dreptate mata să-ți aperi felul în care trăiești. Are și feciorul meu dreptate. Stînd față în față, n-avem încotro: trebuie să ne zmulgem ciozvîrta unul de la altul. De asta l-ai aflat pe Aizic al meu în casa dumitale. Trăim sub legea violenței. - Cînd este înțelegere, nu încape ura. - A
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
păcate zestrea acestora nu s-a ridicat niciodată la valoarea întemeietorului. Doar unul rămăsese în Dobrina, cu o nepoată care acum era directoarea școlii. Fără prestigiul unui descălecat și nici prea numeroasă, dinastia Tomuleștilor era alcătuită din gazdele mele, cu feciorul și cu nora lor. Era însă mai bogată la minte, de aceea, multă vreme, îi pusese în umbră pe Gărgăuni. După război, din cauza politicii și a întîmplării cu Siberia, domnului Tomulescu îi căzuse mazul. Triumful Gărgăunilor a fost deplin: toți
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Dopată în acest mod, mîrțoaga o lua la pas, scuturînd din cînd în cînd urechile de măgar ale unei căpățîni scheletice. Cu acest sicriu învățătorul căra bostani și buruiene pentru vacă iar cîteodată chiar bolovani la casa ce o plănuia feciorului mai mic care încă era elev. În cămașa sinilie din mînecile căreia ieșeau, ca niște vreascuri, brațele vînjoase, abia atunci bătrînul căpăta un aer de învățător. Avea mîini de dascăl vechi, care, în decursul anilor, înhățaseră mii de urechi și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
prieteniile mai vechi. În pofida învățătorilor, declarase plin de emfază: „Eu am terminat un liceu teoretic, nu așa, ca boul, într-o parte...” Fără să știe în ce scop, Urecheru absolvise liceul doar prin stăruința lui taică-său care voia ca feciorul să nu-i rămînă țăran. S-a însurat apoi și s-a apucat de băut. Spre deosebire de nevasta care, în fiecare an, încerca admiterea la Geografie, dînsul se arătase dezgustat de studii, crezîndu-se superior unor asemenea preocupări. Nu citea nici măcar romanele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o lipsă totală de dușmănie. Marele secret mi-l destăinui chiar tînărul Tomulescu acasă: obținuse catedra de matematică la Dobrina. Cum mă îndoiam de bunăvoința Anetei Gărgăun, tînărul mă asigură enigmatic: - Se „arinjază”. Bătrînul Tomulescu s-a făcut foc pe feciorul său. - Bre, bre, bre, nu puteai să mai faci naveta? - Taci, tată, azi toată lumea se învîrte. - Noi am fost crescuți altfel, oftă bătrînul cu amărăciune. Din vîrful buzelor, la unul din consilii, directoarea îl prezentă pe Tomulescu drept „noul nostru
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Tatăl ei era omul cel mai gros din sat. Ajunsese așa după ce, pe criteriul luptei de clasă, a fost ales președinte de întovărășire. De la asta i s-a tras o burtă uriașă. În această privință îl urmau întocmai cei șase feciori. Mezina însă rămăsese slabă. Spînatic, bădia Nică dovedea o sprinteneală păstrată din vremea cînd arăta ca un țîr. Era vioi și-i plăcea să stîrnească oamenii la rîs. Treburile de președinte însă nu le rezolva curat, așa că, în curînd, se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tu, om cinstit și muncitor, de azi înainte treci la cot cu leneșii și neisprăviții. Să le dai lor pămîntul pe care, țandură cu țandură, l-ai agonisit”. Fierbea numai la gîndul că moștenitorul cinstei lui de țăran, propriul său fecior, venise asupra sa cu vorbe de această teapă. Faptul îl depășea. Amețise. Bătute pe muche, la Neculai Bicleanu echipa a stat trei ceasuri din lumina iernii. Bătrînul alterna muțenia cu un clătinat din cap după care rînjea cu dinții albi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și le făcea erau simple și de mult bun-simț: ce rost avea să vândă pământ ori vite ori bucate pentru unul care era pe moarte sau chiar murise când familia a aflat de prizonieratul lui? Strașnicul bărbat avea Încă patru feciori care să-i ducă numele mai departe și nu ținea cu tot dinadinsul să plece urechea la văietăturile de nevolnică muiere ale lui Cocrișel, oștean oarecum nevrednic de vreme ce se lăsase prins de dușmani În loc să moară cu arma În mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nori după o ploaie îndelungată: «Ieși, copile cu păr ul bălan, afară și râde la soare, doar s‐ a îndrepta vremea», și vremea se îndrepta după râsul meu ... știa, vezi bine, soarele cu cine are de‐a face, căci eram feciorul mamei, care și ea cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușei; închega apa numai cu două
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
singuri, le‐ am rupt din carnea vie. Dar nostalgii ascunse și nemărturisite Cresc din făptura noastră și neîntrerupt ne che amă, Ca‐n dragostele noastre‐nesemnate de ursite Să vrem aceeași jertfă din dragostea de mamă. DURERE Bătrâna vorbea Cu feciorul ei, plecat la război Vorbea singură Că nu știa: Vorbește unui viu Sau unui mort? Trecea singură prin sat Sau poate prin cer, Că prea erau aproape stelele De lacrimile ei... Dr. Constantin Bogdan CĂMINUL DE BĂTRÂNI Atâta lumină traversând
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
s bătăturile aspre pe sapă dar mai moi la mângâiat. Mărgăritarele lor șirag se așezau sărate pe frunte și sărate pe față de se oglindeau uneori stelele serii și cel mai ades luceafărul de dimineață. Împărătesele nu‐și plângeau soții și feciorii când se petreceau într‐o veșnică veșnicie, dar plângeau cu ură și răzbunare când le‐ ncălca și fura cineva din glie. Zâmbetul îl dăruiau cu multă înțelepciune, pentru prunci erau într‐una zâmbitoare și de se nimerea să râdă și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
îi vin călduri, să moară! Să vezi tu mamă‐njurături? Că ea cu Mă‐sa‐ s, zece guri! Din Fire de tort, pag. 80‐83 RUGĂMINTEA DIN URMĂ ( Fragment ) Ești schilav tot! Un cerșetor Te‐ ntorci acum acasă, și ce fecior frumos erai? Dar oricum ești, ce‐ ți pasă! Tu vei vedea iar satul tău și casa voastră‐n vale, și biata mamă‐ ți va ieși Plângând în cale. 109 Iar mamei‐ Doamne, cum aș vrea Credința s‐ o înșele! Să
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de norocul tău, vecine, De ce‐ ai mai fost pe lumea asta?... S‐ abat în mintea ei bătrână Frânturi din rostul tău pe lume, Cum doi băieți ți‐ s slugi, departe, și nu le‐ ai mai știut de nume. Din trei feciori ce‐ aveai, războiul Ți l‐a‐ ngropat pe cel mai mare, O fată‐ i moartă de rușine, Nevasta ta de supărare. Se zbate‐ n sfeșnic lumânarea și moare‐ n stingere domoală A adormit în lacrimi baba, și capul i‐ a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
frânt de glia tuturora, Dar n‐ am săpat moșia ta! RUGA MAMEI fragment Să‐mi plec genunchii iară, Să‐ ți spun iar ce mă doare, Preasfântă născătoare și pururea fecioară! Cu ochiul tău din ceruri, Atoatevăzătorul, Tu mi‐ai văzut feciorul, și mi‐ai văzut necazul... În doftori n‐ am credință... Să‐l pui iar în picioare, Să‐ i rumenești obrazul, La tine‐i cu putință, Preasfântă născătoare. Azi rogu‐mă iar ție, Cum rogu‐mă de‐a pururi La sfânta
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o, cheie ‐ dușmănos încruntat - În broasca ușii de la ieșire ... și - ai rămas înăuntru , pentru toți, încuiat. MILA MAMEI Iarba s‐a făcut de coasă, Nici nu știe, nici nu‐i pasă. Iarba plină e de flori. Casa‐ n mână la feciori Friptă mi‐a fi inima, Cum e frunza, galbena! Negru mi‐a fi sufletul Cum i‐ e nopții umbletul! Ia‐le, lacrimile mamei Strânse în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]