11,529 matches
-
din voturile ponderate, o majoritate de două treimi din țările membre și o majoritate de 62% din populația totală a Uniunii 28. La Nisa, ca și la Întâlnirile la vârf anterioare, atât cei care susțineau o uniune cu un caracter federal mai pronunțat, cât și cei care preferau să mențină cât mai multă putere la nivelul statelor, puteau susține, nu fără justificare, că interesele lor au fost servite cel puțin parțial. În fiecare moment de criză În existența Uniunii, reacția publică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și Italia - mai multă putere potențială În alcătuirea agendei legislative. Pe de altă parte, puterea Consiliului de Miniștri este oarecum redusă deoarece au fost cedate Comisiei puteri adiționale. Pentru națiunile mai mici, care favorizează o Uniune cu un caracter mai federal, constituția dă puteri sporite Comisiei Europene. Comisia deține monopolul asupra dreptului de a propune o nouă legislație, care este echivalent cu puterea de veto asupra legilor viitoare care ar putea fi luate În considerație de către Consiliul de Miniștri și Parlamentul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deloc sortate și testate Înainte de a fi introduse pe piață. Cu toate ca Legea națională pentru politica de mediu (NEPA) mandatează declarația de impact asupra mediului Înaintea unor experimente științifice și aplicații tehnologice, ea a fost interpretată În mod restrâns de către curțile federale și limitându-se aplicabilitatea. Chiar și atunci când a fost folosită, pragul limită pentru satisfacerea cerințelor NEPA este atât de jos, Încât este ineficientă În majoritatea cazurilor. Abordarea reglementării În Uniunea Europeană, contrastează profund, fiind gândită să prevină efectele dăunătoare Înainte ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
naturii este unul dintre motivele pentru care Europa a putut să sprijine partidele ecologiste pe tot continentul, cu o reprezentare substanțială atât În parlamentele naționale cât și În Parlamentul European. În comparație, nu există nici măcar un singur legislator la nivel federal În Statele Unite ale Americii care să fie membru al unui partid ecologist. Hotărârea europenilor de a menține un cât de mic echilibru Între o abordare utilitară și una intrinsecă a naturii Îi face să privească mai cu seriozitate responsabilitatea lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Sursa: HM Land Registry Residential Property Price Report, octombrie-decembrie 2001; „Characteristics of New Single-Family Homes (1987-2002)”, HYPERLINK "http://www.nahb.org"www.nahb.org, National Association of Home Builders, 21 august 2003. 44. Platt, Rutherford H., Land Use and Society, Federal Highway Administration Office of Highway Information Management, Washington, iulie 1992, pp. 23-24. 45. Diamond, Henry L. și Noonan, Patrick F., Land Use in America, Island Press, Washington, 1996, p. 85. 46. Arendt, Randall G., Conservation Design for Subdivisions, Island Press
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ibidem. 65. Foucault, Michel, „Of Other Spaces”, Diacritics, vol. 16, nr. 1, primăvara 1986, p. 22. 66. Christiansen, Thomas și Jorgensen, Knud Erik, „Transnational Governance «Above» and «Below» the State: The Changing Nature of Borders in the New Europe”, Regional & Federal Studies, vol. 10, 2000, p. 74. 67. Ruggie, John Gerard, „Territoriality and Beyond: Problematizing Modernity in International Relations”, International Organization, vol. 47, nr. 1, iarna, 1993, pp. 168-170. 68. Ibidem. 69. Hassner, Pierre, „Fixed Borders or Moving Borderlands?: A New
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
multor țări: nr. 263, 1969 și 267, 1970 (Italia: M. Oberleitner); 276 și 281, 1972 (Marea Britanie și Irlanda: F. Römer); 289, 1973 (Polonia și Scandinavia: F. Römer); 292, 1974 (Spania și Portugalia: J. Divjak); 306, 1976 și 350, 1979 (Republica Federală Germană și Berlinul de Vest: R. Kurz); 601, 1993 (Austria: D. Weber). CAPITOLUL XIV EPOCA INVAZIILOR BARBARE îN OCCIDENT în secolul al V-lea, problema barbarilor devine mult mai gravă decît lăsase să se întrevadă epoca lui Theodosius, încheiată în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
titlul de doctor în filologie în 1969, cu o teză despre E. Lovinescu, sub îndrumarea lui Șerban Cioculescu. Funcționează ca lector de limba și literatura română la Universitatea Paris IV, Sorbonne (1970-1973), apoi obține o bursă de studii în Republica Federală Germania (1974). Debutează cu un articol despre Caietele Eminescu în „Tribuna” (1958). Va colabora la majoritatea revistelor, deținând rubrici permanente la „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Flacăra”, iar din 1991 la „Literatorul”. Din 1983 conduce revista „Caiete critice”, al cărei
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
A. Roșu, Histoire de la médecine indienne, p. lxxxiii (preparate opiacee atestate În literatura sanscrită cel mai devreme În secolele X-XII); vezi și zecile de referințe medievale raportate de Meulenbeld, HIML 2000, IIA și IIB. În istoria comercializării opiului, din statisticile federale rezultă că importurile se cifrau, Între 1827 și 1845, la cantități medii anuale În valoare de 128.000 de dolari pentru opiu provenit din Turcia, de numai 14.000, respectiv 4.470 de dolari din Anglia și Franța. Exporturile depășeau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1965 și 1974 deține la „Scânteia” rubrica de arhitectură și urbanism, pentru ca în perioada 1974-1982 să și-o transfere la „Contemporanul”. În 1982-1983 lucrează ca analist de sisteme la Institutul Județean de Proiectare din Arad. În 1983 rămâne în Republica Federală Germania, unde se reprofilează profesional, lucrând ca analist de sisteme (1985-1999), ulterior ca șef al compartimentului de software la firma GIB din München. S. debutează, ca majoritatea autorilor SF din primele decenii postbelice, în colecția „Povestiri științifico-fantastice”, în 1962. Textul
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
cuvânt nenăscut și posibilitatea sondării unor stări care, pentru mine, nu sunt posibile decât în limba română”. La opt ani trimite versuri la revista „Luminița”. În 1968 se produce debutul propriu-zis în „Astra”. În 1976 pleacă împreună cu familia în Republica Federală Germania. Mai întâi tehnician dentar la Koblenz, studiază medicina la Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz, unde în 1986 obține și un doctorat. Se stabilește și practică medicina la Kastellaun. Paralel, desfășoară o intensă activitate literară, publicistică și editorială. Întemeiază și
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
decidă singur soarta, inclusiv În privința titlului oficial. Nu trebuie omis și un fapt legat de mentalitatea epocii. Era o obișnuință să se asiste la dese schimbări de „etichete” (Republica Franceză - Imperiul Francez - Republica Franceză; Confederația Statelor Germane de Nord - Imperiul Federal German; „Regina Victoria” devine și „Împărăteasa Victoria a Indiilor” etc.). Apare, deci, ca normală Încercarea românilor de a-și găsi un titlu adecvat suprafeței, numărului locuitorilor <ref id="110"> 110 Pressa, 19 mai 1881, f. 1.</ref>, nivelului de dezvoltare
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
1999, Shakespeare, București, 1999; M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, pref. Radu G. Țeposu, Craiova-București, 1999 (în colaborare cu Constantin M. Popa); Ion Caraion, Poezii arestate, pref. edit., București, 1999; Daniel Bănulescu, Republica Federală Daniel Bănulescu, pref. Z. Ornea, postfața edit., București, 2000; Paul Daian, Softwin, pref. edit., București, 2001; Octavian Soviany, Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfața edit., București, 2002; Leonid Dimov, Pe malul Styxului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2003; Iustin Panța
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
Liceul „Mihai Viteazul”, luându-și bacalaureatul în 1963, și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1968. Lucrează ca redactor la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1971-1973), „Flacăra”(1973-1974) și „Luceafărul” (1974-1980). A fost bursier în Franța și în Republica Federală Germania (1979, 1980, 1981). Publică primele versuri la revista „Amfiteatru”, în 1967. Debutul editorial îl reprezintă volumul Mic tratat de glorie (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor). La începutul anilor ’80 ia atitudine împotriva politicii opresive a partidului unic și a autorităților
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
, revistă apărută la Rastatt (Republica Federală Germania) în martie și în aprilie 1951, apoi la New York și Chicago, cu întreruperi, din iulie 1951 până în decembrie 1957, prin multiplicarea fotomecanică a unui dactiloscript. Redactor: Nicolae Novac. În Cuvânt de început se afirmă: „Niciodată în șase ani de la
VERS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290499_a_291828]
-
predă Procuraturii Militare din București în septembrie 1964, iar după o anchetă prelungită de câteva luni, este trimis în provincie, într-un fel de domiciliu obligatoriu, de abia în 1966 reușind să revină în capitală. În 1969 emigrează în Republica Federală Germania, beneficiind de căsătoria cu o etnică germană, și se stabilește la München. Din 1972 devine colaborator permanent la Europa Liberă, unde, prin intermediul lui Octavian Vuia, este angajat din 1975 redactor, realizând emisiunea săptămânală „Lumea creștină”. La Universitatea din München
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
că Rapoartele, deși au ca scop expunerea concluziilor esențiale asupra diferitelor problematici, o fac în spiritul aducerii în atenție și supunerii dezbaterilor a concluziilor trase. Rapoartele către Clubul de la Roma La sesiunea anuală de la Berna din 1972, găzduită de Guvernul Federal Elvețian și care întrunea 17 cercetători din cele mai diferite domenii sub coordonarea lui Dennis Meadows (specialist în dinamica sistemelor globale, de la Massachusetts Institute of Technology, SUA), a fost formulat primul „Raport către Clubul de la Roma” intitulat The Limits to
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este considerat un model care tinde spre autonomia regională. Se regăsește numai în anumite state din Uniunea Europeană (Spania, Italia și Belgia) și funcționează și în anumite părți din Portugalia și Marea Britanie (Scoția și Țara Galilor) 5. Regionalism prin autorități de tip federal Federalismul, prin el însuși, nu este o formă de regionalizare, deși instituțiile sale sunt influențate de tendința spre regionalizare. De asemenea, regionalizarea nu este uniformă. În unele state pot exista mai multe tipuri de regiuni. Germania, Austria și Belgia și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un rol foarte important pentru creșterea sau scăderea legitimității regimurilor politice. Eficiența crescută a sistemului politic și economic pentru o lungă perioadă de timp duce la creșterea legitimității sistemului. Acesta este cazul unor state precum Coreea de Sud, Taiwan și fosta Republică Federală Germania, în care eficiența economică pe termen lung a oferit șansa construirii legitimității regimului politic (Dogan, 1994). Astfel, se poate afirma că diferențele marcante dintre idealul de dezvoltare socială al colectivității și efectele măsurilor adoptate de guvernare conduc la erodarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
această etichetă ecologică atribuită de către un stat membru al Uniunii Europene poate fi folosit în toate celelalte state membre. Cele mai cunoscute etichete ecologice sunt: Îngerul Albastru, Lebăda Nordică, NF - Environnement. Îngerul Albastru a fost lansat în Germania prin Agenția Federală de Mediu, Juriul de atribuire a etichetei ecologice și Institutul de Asisugrare a Calității și . Povestea de succes a Îngerului Albastru continuă de aproape 25 de ani. Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani. Îngerul Albastru apare mai
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
activității profesionale în educație comportă mari neajunsuri. Educația preuniversitară americană, de exemplu, le resimte acut. Profesorii își limitează eforturile de ameliorare la nivelul școlii sau comunității lor. Participarea lor la activități științifice organizate la nivel de stat sau la nivel federal este sporadică. Când se organizează conferințe federale pe tema curriculumului național, profesorii prezintă rapoarte tehnice cu o viziune foarte îngustă. Cercetătorii cred că singurul leac eficient împotriva acestei „pulverizări” îl constituie ceea ce în unele țări europene se numește „centralism pedagogic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Educația preuniversitară americană, de exemplu, le resimte acut. Profesorii își limitează eforturile de ameliorare la nivelul școlii sau comunității lor. Participarea lor la activități științifice organizate la nivel de stat sau la nivel federal este sporadică. Când se organizează conferințe federale pe tema curriculumului național, profesorii prezintă rapoarte tehnice cu o viziune foarte îngustă. Cercetătorii cred că singurul leac eficient împotriva acestei „pulverizări” îl constituie ceea ce în unele țări europene se numește „centralism pedagogic” (care, cum se știe, nu exclude descentralizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a învățământului într-un stat), menit să confere ținte mai sigure pentru dezvoltarea unor curricula educaționale naționale. Proiectul America 2000, inițiat de George H.W. Bush și aprobat de Congresul Statelor Unite, va înlătura acest neajuns secular al educației americane. Centralismul federal vizează exclusiv obiective pedagogice majore, descentralizarea financiară fiind păstrată. Este soluția unei probleme pe care România nu o avea, dar pe care și-a creat-o, în mod inutil, de curând. d) Echipamentele și facilitățile Insuficiența acestora periclitează întotdeauna realizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puțin prin reprezentanți desemnați; d) restul personalului școlar; e) juriști; f) grupurile sociale reprezentative (comitetul de părinți, organizații ale elevilor/studenților, asociații ale femeilor, asociații profesionale); g) experți în curriculum; h) managerii și administratorii de la nivelul statului și de la nivel federal. În figura care urmează este reprezentat modul în care aceste resurse umane pot fi organizate pentru dezvoltarea unor curricula moderne, eficiente. Schema reproduce modul în care s-a lucrat pentru conceperea curriculumului în școlile publice din Sunnyside (Washington). Fig. 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
animate de încrederea nelimitată în adevăruri obiective și constatări empirice. În 1965, Comisia pentru Teoria Curriculumului a ASCD a fost nevoită să facă o constatare tristă și îngrijorătoare: lipsa oricărui consens în teoria americană a curriculumului. Membrii acestei importante comisii federale erau: Arno Bellack (Teachers Colege, Columbia University), Paul Klohr (Ohio State University), Paul Komisar (Temple University), Elizabeth S. Maccia (Ohio State University) și B. Othanel Smith (University of Illinois). Ei au organizat un seminar care își propunea să clarifice și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]