2,209 matches
-
cele trei mari fotolii de rafie în stânga intrării. Ajunse la primul, întinse brațele, abandonă. Nu peste mult timp erbivorul reapăru, solemn, într-un frac impecabil. Avansa prin mișcări lipsite de zgomot. Bolnavul se tot răsucea, chinuit de friguri, iar prea fericitul se apropia cu pași moi, rari, se aplecă asupra prietenului. Deschise gura, cavitatea adâncă, sângerie, cu cartușele dinților cariați. Renunță, se răzgândise, închise gura. Se întoarse cu spatele. Fracul fâșâi, aripile dinapoi se desfăcură, fluturând, scotocea să găsească arma sau
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
rău ciudată. Când amuțiră tunurile și auzi că lumina a dispărut, Bologa avu o tresărire de bucurie. Îi veni în minte că Klapka a vorbit despre o decorație pentru distrugerea reflectorului... " În orice caz, o citație pe divizie e asigurată fericitului care îl va nimici! își zise, întorcînd spatele telefonului. Oare cine va fi norocosul?" În suflet un glas îi răspunse că el trebuie să fie. Încercă să-l înăbușe, dar glasul deveni poruncitor. Atunci îi fulgeră prin minte: dacă ar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fără să ia ceva în gură, cu ochii arși de lacrimi, gârbovit de spate ca și cum într-o zi ar fi trăit zece ani. Peste vreo două ceasuri, tocmai pe când Apostol era mai ocupat, năvăli în cancelarie căpitanul Klapka strigînd: ― Bologa! Fericitule!... Ai sosit din concediu?... De mult?... A, fericitule!... Dar barem ești sănătos acuma? Îmbrățișă zgomotos pe Apostol, copleșindu-l cu întrebări. Era puțin slăbit la față, numai bărbuța de milițian părea mai blondă, mai rară și mai neîngrijită. După câteva
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
arși de lacrimi, gârbovit de spate ca și cum într-o zi ar fi trăit zece ani. Peste vreo două ceasuri, tocmai pe când Apostol era mai ocupat, năvăli în cancelarie căpitanul Klapka strigînd: ― Bologa! Fericitule!... Ai sosit din concediu?... De mult?... A, fericitule!... Dar barem ești sănătos acuma? Îmbrățișă zgomotos pe Apostol, copleșindu-l cu întrebări. Era puțin slăbit la față, numai bărbuța de milițian părea mai blondă, mai rară și mai neîngrijită. După câteva minute, Bologa îl pofti dincolo, să vorbească mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
au fost pierderi materiale imense, dar s-au salvat toate viețile omenești. Orașul devenise peste noapte un cimitir, plin de țigani scotocind printre moloz, dar viața mergea înainte. Moineștiul a renăscut curậnd din propria cenușă, iar noi am ajuns liceeni fericiți, iarăși colegi de clasă, ba chiar vecini de bancă. Emil și Traian își vedeau liniștiți de lecții; ei se ocupau de ștințele exacte, iar eu de limbile străine și lucrurile păreau să meargă destul de bine. Dirigintele nostru era un om
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
de vânturi... Suntem ca ăla cu sancio panza, că-mi scapă numele, sper să nu mă dea servantes În judecată. Chihote, și don pe deasupra, Gore, ăla era, se lupta permanent cu aia dulce a lui, n-avea diabet, era un fericit, Îl durea-n scut, călărea iapa și vorbea despre iubire. Păi nu era frumos? Era... Ploaie În ferestre, frunze ruginii lipite de geamuri, fum să-l tai cu cuțitul și muzică lăutărească. Decor bahic, strâns Între patru rame românești. Tablou
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
chiar mântuirea cea vecinică ți-o sfermi Și redevii un Sizif - sacrifici pentru viermi: Să le compui în lume o haină-n generații - Sacrifici și mândrie, și minte, ș-aspirații. {EminescuOpIV 258} O, moarte, dulce-amică - sub mantia ta largă 30Acoperi fericiții - și magica ta vargă Atinge cîte-o frunte de om, ce te dorește: Îl face ca Titanii, de tot desprețuește, Desprețuește lumea, pe sine - și-n-sfîrșit - Desprețue gândirea că e desprețuit, Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
față De-arzătorul tău obraz. Vin-iubite, multe nume Mângâioase îți păstrez, Visul vieții mele este Tu ferice să te vezi. De ce-ntorci tu ochii-n lături De cuvântul meu gonit? Nici visezi cât poți în lume Tu să fii de fericit. Zi și noapte stă la tine Al meu gând nemîngîiet, Căci tot sufletu-mi te cere Și în gând, te chem încet. Vino, vino, mult iubite, Pe-al meu sân să te desmierd Și în ochii tăi cei negri Eu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de viitor asupra cărora l-a surprins moartea. Adevărul e același, dar altfel îi bate frunt[e]a unui nenorocit, altfel unui fericit. Căci adevărul, creație a omului, e ca și el (ființa lui) efect a împregiurărilor. Ceea [ce] mie fericitului mi-e adevărat celui nefericit e neadevărat. Filozofia disperărei, minciună și adevăr, aceeași idee pe care-o desparte spațiul de ieri până azi. ["FILOZOFIA AU CĂZUT ÎN DISCREDIT... "] 2258 D-lor! Filozofia au căzut în discredit prin sărăcia ei relativă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nesimțit ești, ce, eu sânt din alea să mă treci în carnet?" "Nu te trec, îi răspunde tipul, te șterg." Până acum numai am șters. Poate și ele m-au șters pe mine. Și viața m-a șters de pe lista fericiților adevărați. Spun adevărați, pentru că mai există și falșii fericiți, ăia care cred că sânt fericiți, care își inventează fericirea și încep să creadă în ea, deși ei sânt fericiți doar așa, de formă, mai mult ca să-i enerveze pe ceilalți
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
treci în carnet?" "Nu te trec, îi răspunde tipul, te șterg." Până acum numai am șters. Poate și ele m-au șters pe mine. Și viața m-a șters de pe lista fericiților adevărați. Spun adevărați, pentru că mai există și falșii fericiți, ăia care cred că sânt fericiți, care își inventează fericirea și încep să creadă în ea, deși ei sânt fericiți doar așa, de formă, mai mult ca să-i enerveze pe ceilalți cu fericirea lor. Atât de tare își prezintă fericirea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
utilitate - fie în forma sa obiectivă (virtuositas), fie în forma sa subiectivă (complacibilitas) - și în funcție de raritas». Și precizează: Într-adevăr, aceasta este cea mai bună și cea mai modernă teorie a valorii din perioada medievală». Mai mult decât sfântul Toma, fericitul Duns Scotus - în faza finală a dezvoltării valorii economice a bunurilor - insistă pe utilitatea acestora pentru om. Pentru că în general lucrurile care sunt mai nobile în substanța lor naturală, sunt mai puțin utile trebuințelor omenești și sunt, deci, mai puțin
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
dar nu mai avu când; un soldat veni în fugă să-i spună că-l cheamă la sine Tefnaht. După plecarea străinilor, în jurul arcașului Mai-Baka se adunară câțiva băștinași: bătrânul Agbongbotile, Tatrakpo, care din căpetenie ajunsese rob ca și ceilalți, fericitul Tankoko, cel căruia altădată i se arătau zeii în vis dîndu-i porunci pentru tot neamul daza, și chiar trufașul vrăjitor Tela, care cunoscuse totdeauna toate tainele pentru oamenii de rând și acum întîlnise întîia oară în viață o taină pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Toal despre care se știa că e un ofițer incompetent. Uită-te la puțoiu ăsta cum e acum. Da o să vadă iel. Primul lucru pe care mi l-a zis Gus În dimineața asta mohorâtă și rece a fost: — Crăciun fericit Bruce. — Și ție Gus. Ziua de Crăciun. Gus vrea să se apuce devreme de treabă și să termine devreme ca să se ducă la masa În familie. Eu vreau să mă apuc devreme de treabă și să nu termin niciodată n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
următorul: păr bogat, frunte înaltă, ochi pătrați, sprâncene mari și negre, pleoape ample și groase, urechi lungi, gură rotundă, nas borcănat, nări arcuite, buze cărnoase (caracterizarea este preluată din lucrarea autorului francez A. Bouché-Leclercq). S-ar putea spune că (ne)fericitul aparținător al unei zodii este influențat fizic și caracterial de trăsăturile "patronului" său zodiacal. Pe seama acestui fapt s-a speculat extrem de mult și s-au alcătuit cele mai năstrușnice portrete umane ce se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
noastră și din prima catehizare — și atunci când am primit baia botezului și după cum am învățat din dumnezeieștile Scripturi și cum credem și învățăm și pe alții în însăși activitatea preoțească și episcopală, tot așa crezând și acum, declarăm credința noastră”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea I, 12, 3, în PSB, vol. 44, p. 52) „Întemeiată de Hristos și încredințată apostolilor, dreapta credință ar trebui să nu fie socotită altceva decât glasul și autoritatea lui Dumnezeu, care are în sine
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-L Fiul teslarului, pregătește acum un sicriu. Nu mult după aceea s-a vestit moartea acestui impostor (Libaniu) și a fost adus să fie așezat în sicriu. Astfel s-a arătat zadarnică îngâmfarea amenințărilor lui, iar Dumnezeu a fost slăvit”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea a III-a, 23, 1-4, în PSB, vol. 44, p. 150) „Când Arie a venit în Egipt după sinodul de la Ierusalim, fiindcă Biserica din Alexandria evita comuniunea cu el, a venit din nou în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
frumoasă”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul Întâi împotriva arienilor, I, în PSB, vol. 15, p. 157) „Căci a trebuit să fie și erezii, pentru ca cei probați să fie vădiți între cei slabi (I Cor. 11, 19)”. (Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri, cartea a VII-a, XIX, (25), în PSB, vol. 64, p. 165) Cauzele sau nașterea ereziilor „Este clar că disputele au luat naștere din pricină că adevărul este greu de stabilit și trebuie muncit mult ca să-l afli. Din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să iubească pe cel ce păcătuiește împotriva adevărului”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a douăsprezecea, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1183) „Căci cum este posibil să ajungă la pace cei care distrug pacea?” (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a II-a, 19, 11, în PSB, vol. 44, p. 109) „Căci cum se poate crede că este pace la aceia care răstoarnă drepturile păcii?” (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a V-a, capitolul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că la cei spurcați nimic nu le este curat, ca să scăpați de urgia ce vine asupra lor. Dar câți vă pângăriți cu ei la desfătări, cum îndrăzniți de vă împărtășiți cu dumnezeieștile Taine ale lui Hristos? Sau n-auziți pe fericitul Pavel strigând că nu puteți să mâncați și din masa Domnului și din masa dracilor? Ieșiți din mijlocul lor, zice proorocul, și de necurat nu vă atingeți! Oare ascultați de acestea ce le zicem? Oare vă plecați spre aceasta? Sau
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la învățătura cea sănătoasă!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. III, IV, în PSB, vol. 21, p. 51) „... noi să ne plinim datoria noastră și să le întindem mână de ajutor, vorbindu-le cu multă blândețe. Și fericitul Pavel ne îndeamnă la fel, zicând: Să povățuim cu blândețe pe cei ce stau împotrivă, că doar le va da Dumnezeu pocăință spre cunoașterea adevărului și se vor trezi din cursa diavolului, prinși fiind de el, pentru a-i face
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
enunțe un imperativ pragmatic, arătând că Troia, istovită și sleită de zece ani de război, trebuie să-i pună grabnic capăt, biruind. În schimb, Ahile, mai târziu, deplângându l pe Priam, îi spune „bătrâne rege, auzeam cândva cât erai de fericit, tu și mulții tăi copii, stăpân bogat al marilor întinderi dintre Lesbos, îndepărtata Frigie și îndepărtatul Helespont. Iar acum, în preajma cetății tale nu sunt decât lupte și măceluri“. Este aici intuiția cuprinzătoare a unui fost belșug și totodată compasiune pentru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Teologie catafatică Și teologie apofatică De-a lungul timpului, teologii s-au luptat cu modul de utilizare al limitatului limbaj construit de om pentru a-L descrie pe Creatorul Universului. Origen, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Fericitul Augustin Și alții mulți au scris zeci Și sute de lucrări teologice. Toma d’Aquino a scris Summa Theologiae, John Calvin a scris Instituțiile, Barth a scris 13 volume ale Dogmaticii Bisericii etc. Teologii nu au rămas niciodată fără cuvinte
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
enunțe un imperativ pragmatic, arătând că Troia, istovită și sleită de zece ani de război, trebuie să-i pună grabnic capăt, biruind. În schimb, Ahile, mai târziu, deplângându l pe Priam, îi spune „bătrâne rege, auzeam cândva cât erai de fericit, tu și mulții tăi copii, stăpân bogat al marilor întinderi dintre Lesbos, îndepărtata Frigie și îndepărtatul Helespont. Iar acum, în preajma cetății tale nu sunt decât lupte și măceluri“. Este aici intuiția cuprinzătoare a unui fost belșug și totodată compasiune pentru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
alte asemenea delicioase calități accidentale ale obiectului particular. După ce aceste specii traversează aerul, modi fi cându-i mirosul, insă nemodificându-i culoarea, ajung în contact cu organele de simt aferente, de exemplu nasul sau ochii. Aici produc alte modificări, în urma cărora fericitul subiect cunoscător X simte aroma plăcută de, să spunem, caramel și nuci, gustul dulce-lemnos al prăjiturii și vede straturile ei colorate. Dar, în acest moment, X nu poate spune nimic despre prăjitură; în ceea ce îl privește, el doar experimentează o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]