KorAP: Find »[drukola/base=fetiță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...498 >

12,434 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202

moliciunea ca de pernă, căutând o folie de plastic pe care s-o înfășoare în jurul trupușorului. Detectivul a zâmbit, clătinând din cap, ținându-și ochii strâns închiși și spunând: — Te pricepi de minune la procurat, Cora. Cora o ținea pe fetiță, ascunzându-i cu o mână fesele rozalii. Cu cealaltă sprijinind căpșorul blond la piept, Cora a spus: — E o greșeală. Broșura spunea că păpușile erau din silicon moale, turnat, din cel folosit la implanturile mamare. Dacă erau ținute sub o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
nimic. Directoarea Sedomnulak trăgea de unul dintre sfârcurile băiatului. Cu degetul mare și arătătorul, doar cu unghiile de un roșu închis, directoarea răsucea și trăgea de sfârcul roz. Trecându-și degetele celeilalte mâini în sus și-n jos printre picioarele fetiței, directoarea spunea: — Măi să fie, parcă-i adevărată. Cora i-a spus directoarei că-i pare rău. S-a aplecat să-i dea băiatului părul de pe frunte și a spus că habar n-avusese. I-a încrucișat fetiței brațele peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
printre picioarele fetiței, directoarea spunea: — Măi să fie, parcă-i adevărată. Cora i-a spus directoarei că-i pare rău. S-a aplecat să-i dea băiatului părul de pe frunte și a spus că habar n-avusese. I-a încrucișat fetiței brațele peste sfârcurile trandafirii. Apoi i-a încrucișat și picioarele din genunchi. I-a pus băiatului mâinile desfăcute în poală. Păpușile zâmbeau acolo nemișcate. Amândouă aveau ochi de sticlă albaștri, păr blond. Dinți strălucitori de porțelan. — De ce-ți pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
agenția avea să rămână cu vechile păpuși de cârpe pentru încă un an. Agenția n-avea ce face, și păpușile astea trebuiau distruse. Și directoarea Sedlak i-a zis: — Nu fi prostuță. Și-a trecut degetele prin părul blond al fetiței, spunând: Nu-i nici o problemă. Spunând: Le putem folosi pe astea. Dar păpușile, a spus Cora, erau prea adevărate. Și directoarea a zis: — Sunt din cauciuc. Silicon, a zis Cora. Și directoarea a spus: Dacă te-ajută, gândește-te la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
a zis: — Sunt din cauciuc. Silicon, a zis Cora. Și directoarea a spus: Dacă te-ajută, gândește-te la ele ca la niște prezervative de treizeci de kilograme... În aceeași după-amiază, când Cora abia trăgea hainele pe băiat și pe fetiță, detectivii au venit la ea în birou să le ceară. Pentru interviuri. Pentru investigații. Cerând să le fie rezervate pentru câte-o evaluare secretă pe teren. Cerându-le peste noapte, ca să le poată folosi dis de dimineață. Peste weekend. Preferabil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
detectivii au venit la ea în birou să le ceară. Pentru interviuri. Pentru investigații. Cerând să le fie rezervate pentru câte-o evaluare secretă pe teren. Cerându-le peste noapte, ca să le poată folosi dis de dimineață. Peste weekend. Preferabil fetița, dar dacă nu era disponibilă mergea și băiatul. Până la sfârșitul primei zile, amândouă păpușile erau rezervate pentru tot restul lunii. Dacă era nevoie urgentă de o păpușă, le oferea păpușile de cârpe. De cele mai multe ori, detectivul zicea c-o să aștepte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
păpușă, le oferea păpușile de cârpe. De cele mai multe ori, detectivul zicea c-o să aștepte. Cu tot valul ăsta de noi cazuri, nimeni nu i-a adus nici măcar un singur dosar. Timp de aproape o lună, Cora a văzut băiatul și fetița doar câte-o clipă, doar cât să le înmâneze altui detectiv. Și următorului. Și următorului. Și nu era niciodată limpede cine ce făcea, dar fetița sosea și pleca, într-o zi cu urechile găurite, apoi cu un piercing în buric

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
adus nici măcar un singur dosar. Timp de aproape o lună, Cora a văzut băiatul și fetița doar câte-o clipă, doar cât să le înmâneze altui detectiv. Și următorului. Și următorului. Și nu era niciodată limpede cine ce făcea, dar fetița sosea și pleca, într-o zi cu urechile găurite, apoi cu un piercing în buric, apoi cu buzele rujate, apoi duhnind a parfum. Băiatul a sosit, la un moment dat, cu un tatuaj. Un lanț de spini în jurul mușchiului firav

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
din camera cu probe. Camera aia plină cu pistoale și cuțite. Pungile de marijuana și cocaină care mereu cântăreau mai puțin decât ar fi trebuit. Camera aia, întotdeauna următoarea oprire pentru detectivul care lua câte-o păpușă cu el. cu fetița sub braț, umbla la pungile cu probe. Vâra ceva în buzunar. În biroul directoarei, Cora i-a arătat chitanțele pe care i le trimiteau detectivii pentru ramburs. O chitanță pentru o cameră de hotel, în aceeași noapte în care detectivul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
la pungile cu probe. Vâra ceva în buzunar. În biroul directoarei, Cora i-a arătat chitanțele pe care i le trimiteau detectivii pentru ramburs. O chitanță pentru o cameră de hotel, în aceeași noapte în care detectivul o luase pe fetiță cu el pentru un interviu de a doua zi dimineață. Camera de hotel era pentru o pândă, spusese detectivul. Un altul în noaptea următoare, tot cu fetița, o cameră de hotel, o masă comandată la room service. Un film pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
o cameră de hotel, în aceeași noapte în care detectivul o luase pe fetiță cu el pentru un interviu de a doua zi dimineață. Camera de hotel era pentru o pândă, spusese detectivul. Un altul în noaptea următoare, tot cu fetița, o cameră de hotel, o masă comandată la room service. Un film pentru adulți comandat pe circuitul închis. Altă pândă, spusese el. Directoarea Sedomnulak s-a uitat la ea. Cora stătea acolo, aplecată peste biroul ei, tremurând atât de violent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
bănuia încotro o vor lua lucrurile. În aceeași zi, Cora a ieșit la prânz și a cumpărat niște Superglue. Și la următoarea rotație, când a primit păpușile înapoi, înainte să le dea altui bărbat, Cora a stors Superglue în vaginul fetiței. În gurile ambilor, lipindu-le limbile de cerul gurii. Pentru a le încleia buzele. Apoi a stors lipici și în dos, să le închidă anusurile. Să-i salveze. Cu toate astea, în ziua următoare, un detectiv a întrebat-o dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
care o putea folosi. Sau un cuțit X-Acto. Sau un briceag automat. Și când l-a întrebat: „De ce? La ce-i trebuia?”, el zice: „La nimic. Lasă. Găsesc eu ceva în camera cu probe”. Și în ziua următoare băiatul și fetița erau amândoi tăiați, încă moi, dar acoperiți de cicatrice. Crestați. Scobiți. Mirosind încă a lipici, însă tot mai puternic a lichidul dinăuntrul Suflătoarei Betty care-i pătase covorul de acasă. Motanul Corei mirosea petele astea ore întregi. Nu le lingea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
petele astea ore întregi. Nu le lingea, dar le amușina așa de parcă ar fi fost aurolac sau cocaină din camera probelor. Atunci Cora a ieșit la prânz și a cumpărat o lamă. Două. Trei lame. Cinci. La următoarea rotație, când fetița ajunge pe biroul ei, Cora o duce la baie și o așază pe marginea chiuvetei. Îi șterge cu un șervețel rujul de pe buzele roz. Îi spală și piaptănă părul uns. În timp ce următorul detectiv bate deja în ușa încuiată a băii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
ei, Cora o duce la baie și o așază pe marginea chiuvetei. Îi șterge cu un șervețel rujul de pe buzele roz. Îi spală și piaptănă părul uns. În timp ce următorul detectiv bate deja în ușa încuiată a băii, Cora îi spune fetiței: — Iartă-mă. Iartă-mă. Iartă-mă... Îi spune: O să fie bine. Și vâră o lamă adânc în vaginul moale de silicon. În gaura făcută de bărbat cu cuțitul. Dându-i capul pe spate, Cora introduce o altă lamă adânc în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
aducă înapoi unul dintre copii. Oricare. Amândoi arată la fel cu fața în jos. Dar Cora Reynolds nu e fraiera nimănui. Nimeni nu-i spune ei ce să facă. Apare un detectiv cu băiatul atârnându-i sub un braț, și fetița sub celălalt. Bărbatul îi lasă pe amândoi pe birou, și mulțimea se îmbulzește, apucând picioarele de silicon. Nimeni nu știe cine e cu adevărat nebun. Și Cora are în mână un pistol, cu eticheta de înregistrare atârnând încă de-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
atârnând încă de-o sfoară. Cu numărul cazului scris pe ea. Cora face semn cu țeava armei înspre cele două păpuși. — Ia-le, spune ea. Și vino cu mine. Băiețelul poartă doar chiloțeii lui albi, murdăriți în spate cu vaselină. Fetița, doar un slip de satin, întărit de la atâtea pete. Cu un singur braț, detectivul apucă păpușile grele cât doi copii, și le strânge la piept. Cu inelele lor din sfârcuri și tatuajele și păduchii lor lați. Mirosind a fum de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
de iarbă și a lichidul care se scurge din Betty Suflătoarea. Fluturând pistolul, Cora îl îndrumă spre ușa biroului. Cu toți bărbații ăia dându-i târcoale, pândind-o, Cora îl forțează pe detectiv să meargă cu spatele pe coridor, târând fetița și băiatul prin fața biroului directoarei, prin fața cabinetului sanitar. Până în holul de la intrare. Apoi până în parcare. Acolo detectivii așteaptă până-și deschide mașina. Cu băiatul și fata așezați pe bancheta din spate, Cora apasă accelerația, împroșcându-i pe bărbați cu pietriș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
poliție, cu luminile lor roșii și albastre. Formată din elicoptere. Din detectivi furioși în mașini fără însemne. Din echipe de televiziune în dubițe albe cu câte un număr mare pictat pe laturi. Cora n-are cum să nu reușească. Are fetița. Băiatul. Pistolul. Chiar dacă rămâne fără benzină, nimeni n-o să-i fută copiii. Chiar dacă trupele speciale îi trag în cauciucuri. Chiar și atunci, o să-i împuște în trupurile lor de silicon. O să le spulbere chipurile. Sfârcurile și nasurile. N-o să rămână

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846

mândră că nici un alt biciclist nu reușea s-o ajungă din urmă. Probabil că visa pentru că micuța Luana tocmai se năștea, moașa o așeza în brațele mamei iar aceasta o arăta cu mândrie tatălui și mai apoi, într-o secundă, fetița cu ochii negri era acasă, într-un pătuț moale în care aștepta, surâzând, tot ceea ce avea să vină! CAPITOLUL I Boțul de aur I se spunea "boțul de aur". Era mică, dolofană, avea ochii mari și negri, o piele catifelată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
Era mică, dolofană, avea ochii mari și negri, o piele catifelată de crin alb iar părul blond, des și ondulat, te ducea cu gândul la chipul sfânt al lui Iisus din pruncie. Pe măsură ce micuțul boț de aur crescu, deveni o fetiță slăbuță, nărăvașă, orgolioasă și tare neastâmpărată. Luana Leon reprezenta întregul univers al unei familii obișnuite. Mama, femeie blândă și cumsecade, o alinta peste măsură și-i îndeplinea toate capriciile. Când tatăl se pierdu, mult prea repede, în negurile timpului, la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
tare neastâmpărată. Luana Leon reprezenta întregul univers al unei familii obișnuite. Mama, femeie blândă și cumsecade, o alinta peste măsură și-i îndeplinea toate capriciile. Când tatăl se pierdu, mult prea repede, în negurile timpului, la un an după nașterea fetiței, el lăsă în urmă o femeie incapabilă sau doar hotărâtă să nu se mai recăsătorească. Ținută departe de această durere, Luana se bucura de o copilărie liniștită și fericită. Având șansa să dispună de o fire independentă și o natură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
și în același timp cu groază în priviri. Seara, cea care încheia trupa în drumul spre așternuturile primitoare, căutând tot felul de pretexte pentru a întârzia odihna, era tot Luana. Bica o aștepta la intrare cu o privire pe care fetița nu știa cum s-o interpreteze. Se ferea s-o întâlnească, intuind foarte bine că ființa aceea bună și potolită era capabilă de grele și reale reproșuri. Copil fiind, Luana nu putea realiza gravitatea momentelor când își supăra bunica, durerea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
Simțind furtuna plutind în aer, ceilalți copii o zbughiră în casă și pândiră de după geamuri. Luana, cuprinsă de furia oarbă, urla asurzitor. Exasperată, bătrâna o somă să intre în casă. Râzând și sărind, când pe un picior, când pe altul, fetița îi răspunse obraznic: Nu vreau. Lasă-mă în pace! Luana, intră în casă! repetă femeia cu un glas care îngheță inima fetei. Întărâtată de izul de război ce se iscase, cu mințile rătăcite și convinsă că nimeni nu o putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
să ghicească ce ascunde scoase la iveală o nuielușă. Două secunde îi trebuiră copilului să perceapă pericolul și s-o rupă la fugă. Ca într-un film cu Tom și Jerry, Luana și Bica se fugăriră până în grădină. Mai iute, fetița ajunse lângă gard și zăpăcită de desfășurarea prea rapidă a evenimentelor se chinui să-l escaladeze. Bătrâna venea din urmă gâfâind, hotărâtă și cu o privire de foc. Luana, când arunca ocheade înapoi și tremura din tot trupul de groaza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]