5,744 matches
-
raionul Cahul - d. 24 februarie 2007, Chișinău) a fost un poet, scenarist și regizor de filme moldovean. s-a născut la data de 24 decembrie 1934, în satul Văleni din județul Ismail (azi raionul Cahul). A urmat cursurile Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat "Ion Creangă" din Chișinău (1954-1959) și apoi cursurile superioare de regie și scenaristică la Institutul de Cinematografie din Moscova - VGIK (1964-1966). După absolvirea facultții, a lucrat ca ziarist și poet. Primele sale volume de poezii
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
satul natal și, ca urmare a străduințelor mamei sale, și-a finalizat cursurile școlii primare la Storojineț. Urmează cursurile Gimnaziului cel Mare din Rădăuți. Susține examenul de bacalaureat în 1898, apoi se înscrie la Universitatea din Cernăuți, dar nu la filologie clasică, unde dovedea reale abilități, ci, la sfatul profesorului dr. Ion Gheorghe Sbiera, la limba germană. Trece cu brio examenele cu profesori nativi și ajunge să predea încă din anul IV de studenție ca profesor suplinitor la Gimnaziul cel Mare
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
cade prizonier la ruși în 22 noiembrie 1942. Este eliberat din prizonierat în 23 noiembrie 1946. Se intoarce în București și își continuă studiile universitare. În 28 februarie 1947 susține și promovează examenul de licență în Litere și Filosofie, specialitatea Filologie modernă. Este angajat profesor de limba și literatura română la Școala Tehnică de Mecanică Agricolă din Slatina în 1 octombrie 1947. Un an mai târziu, refuză să se înscrie în Partidul Muncitoresc Român și este mutat la școala generală din
Florea Răgălie () [Corola-website/Science/321040_a_322369]
-
(n. 24 februarie 1943, Arefu, județul Argeș) este un poet, prozator și eseist român contemporan. Este fiul lui Gheorghe Bădescu, învățător, și al Elenei (n. Petcu). Urmează studiilie liceale la Curtea de Argeș (1957-1960). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1968), unde a studiat cu profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Iosif Pervain, Octavian Șchiau, Dumitru Drașoveanu, Ion Pulbere, Dumitru Pop etc. Face parte din gruparea revistei „Echinox”. Și-a luat doctoratul în litere cu teza
Horia Bădescu () [Corola-website/Science/309209_a_310538]
-
der Lyrik Paul Celans"" (""Coordonata românească a poeziei lui Paul Celan""). Carieră didactică universitară la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Facultății de Limbi și Literaturi Străine începând cu anul 1978 când i se recunoaște titlul de doctor în filologie în România și obține prin concurs postul de lector universitar la Universitatea din București. Debutează ca lect. univ. dr. la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Universității din București, iar în anul 1990 ocupă postul de conferențiar universitar la
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Craiova" (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea serviciului militar) paralel cu frecventarea cursurilor liceale la "Școala Medie nr. 3 din Craiova" (1962-1964, 1966-1968). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București în perioada 1968-1972, funcționând după licență ca profesor de limba franceză la liceul din Baia de Arieș, în perioada 1972-1978. Spirit nonconformist, renunță la catedră și, retras în satul natal, se dedică exclusiv tălmăcirii
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
și Vasile Rabega, a companiei de operă din Iași, implicat totodată în educatia muzicală liceală prin alcătuirea și editarea împreună cu Nicolae Lungu a manualelor școlare de muzică; Pandora (n. 1983, Perlepe - d. 1970, București, măritată cu Nushi Tulliu, doctor în filologie, colecționar de picturi și cărți valoroase); Marica (n. 1896, Perlepe - d. 1982, București, soția academicianului, filolog, folclorist și numismat Pericle Papahagi); Mihail Magiari (n. 1901, Salonic - d. 1983, București) și Constantin (Cociu) Magiari (n. 1907, Salonic - d. 1927, București). În
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
extraordinară. Acesta obișnuia să memoreze diferite texte - nu doar poezii - capacitate ce era foarte apreciată la momentul respectiv. Spre exemplu, odată în timp ce se afla într-o librărie o persoană a intrat înăuntru cu scopul de a vinde un tratat de filologie. În timp ce acesta negocia prețul cărții, Al-Mutanabbi a memorat tratatul de 30 de pagini. Impresionat de capacitatea lui al-Mutanabbi de memorare, vânzătorul i-a oferit acestuia cartea gratis. Când Al-Mutanabbi avea vârsta de 10 ani, familia sa a părăsit Kufa și
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
a, iar clasa a VI-a o absolvă în particular. Continuă la zi clasele următoare la Pitești. Din această perioadă datează primele sale încercări literare. În 1920, după bacalaureat, se înscrie la "Facultatea de litere și filosofie din București", specialitatea Filologie modernă (Franceză). Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Charles Drouhet. Tot acum ia contact cu viața literară. În 1922, cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu, este angajat secretar de redacție la revista Cugetul românesc, scoasă de Tudor
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
dedicat deopotrivă literaturii autohtone și operei unor mari scriitori străini. A făcut școala primară la Galați, apoi la Cluj, unde absolvă "Liceul George Barițiu". La insistențele familiei, se înscrie la Facultatea de Mecanică (1954), abandonînd-o însă rapid, pentru a urma Filologia. Se transferă în 1956 la Universitatea București, dar în primăvara anului 1959, din cauza solidarizării cu un coleg exclus pe motive de dosar politic, este și el exmatriculat, într-o ședință publică. Muncește pe șantier ca muncitor necalificat și reușește să
Valeriu Cristea () [Corola-website/Science/297638_a_298967]
-
atât de multă libertate de spirit, atâta bucurie de a învăța de la acele mari figuri ale omenirii [...] ca atunci, în vara anului 1890.”". În timp ce se pregătea pentru a-și lua a doua diplomă, Iorga a devenit și mai interesat în filologie, învățând engleza, germană și bazele altor limbi germanice. În 1892, a fost în Anglia și în Italia, căutând surse istorice pentru teza în limba franceză despre Philippe de Mézières, un francez care a participat la Cruciada Alexandriană. Între timp a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
al lui Tudor Ghimpu. Tot acolo a și copilărit, alături de cei 4 frați ai săi: Gheorghe, Visarion, Valentina și Mihai. În 1957 a absolvit Școala Pedagogică din Călărași. Ulterior, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de Istorie și Filologie (în 1964) și a făcut doctoratul la Academia de Arte din Moscova (în 1969). Simion Ghimpu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A fost poet liric și a compus texte pentru peste 100 de cântece, conlucrând cu compozitori
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
bacalaureat. În aceeaș perioadă s-a trezit și dat în judecată de procuratura statului, fiind învinuit de „blasfemie față de credință”, din cauza unei poezii intitulate "Hristos răzvrătitul". În 1924 Attila József s-a înscris la Universitatea din (Szeged) la facultatea de filologie și a început să studieze limba și literatura maghiară și franceză, cu gândul de a deveni profesor. În zilele acelea el a publicat cel de-al doilea volum de poezii intitulat ""Nem én kialtok"" ("Nu sunt eu cel ce strigă
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
să lucrezi cu el pentru doctorat. Documentele literare, în dublu exemplar, mi-e greu să mă despart de ele și cred că nu-mi îngăduie nici Nae. Mi le-a cerut și Nicolae Popescu, a cărui fiică e spre terminarea filologiei. Dar, ca să-ți fac hatârul, ca totdeauna, poate că ți-oi rupe măcar un volum în schimbul Criticelor vol[umul] 2 de D. Caracostea. Poate că m-ai corupe cu Istoria literaturii, cea mare, a lui G. Călinescu, bineînțeles numai dacă
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
ordinarius" (plin). În 1872 a primit o ofertă similară de la Strasbourg și, în 1877, de la Berlin, unde în 1884 a fost ales membru al Academiei de Științe. Activitatea literară a lui Scherer poate fi cuprinsă în trei categorii : în Viena filologie, în Strasbourg profesor de literatură, iar în Berlin autor. Prima lui operă a fost o biografie a filologului Jakob Grimm (1865, 2nd ed. 1885); următoarea, în colaborare cu fostul său profesor, Müllenhoff, "Denkmäler deutscher Poesie und Prose aus dem 8
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
(n. 13 iulie 1895, Susleni, ținutul Orhei, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus - d. 30 ianuarie 1987, Iași) a fost un pedagog și filolog român, profesor la Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Format spiritual în cercul revistei "Viața românească", a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
de lucrări la Catedra de Pedagogie, iar în 1948 a fost avansat conferențiar. În această perioadă, a predat cursurile "Istoria pedagogiei" și" Legislația școlară". Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
(n. 12 aprilie 1940, Reșița, județul interbelic Caraș) este un critic literar, eseist, director de editură, editor de carte, teoretician literar și profesor universitar român. Din 2014 este membru corespondent al Academiei Române A absolvit Facultatea de Filologie, secția de critică literară a Universității din București în 1962. Și-a luat doctoratul în litere în anul 1980, cu teza " G. Călinescu, critic și istoric literar. Privire teoretică". A beneficiat, în 1973, de o bursă Pro Helvetia la Universitatea
Mircea Martin () [Corola-website/Science/297692_a_299021]
-
un al doilea aflat în curs de publicare), asupra originii și a impactului acestora în anumite circumstanțe istorice. Totodată, ARSBN a fost gândită ca o publicație multi- și pluridisciplinară găzduind articole în domenii precum istorie, istoria relațiilor internaționale, literatură și filologie, economie și afaceri, științe fundamentale și aplicate etc. Revista este deja integrată în zece baze de date naționale și internaționale și se bucură de un deosebit interes ce este vizibil și prin numărul de biblioteci din străinătate care au integrat
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]
-
(n. 8 mai 1877, Brașov, Imperiul Austro-Ungar - d. 4 iulie 1963, Brașov, România) a fost un scriitor de limba germană, sas transilvănean. Strămoșii săi se trăgeau din localitatea "Meschendorf" (în prezent Meșendorf, județul Brașov). a studiat filologia, teologia și filozofia la Straßburg, Viena, Budapesta, Heidelberg, Cluj și Berlin (1897 - 1901). În 1903, Adolf Meschendörfer, Arthur Coulin și Ernst Kühlbrandt fondează în Brașov "Gesellschaft der Kunstfreunde" (Societatea iubitorilor de artă). A susținut în 1910 disertația pe tema " Heinrich
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
erau ținute de preotul Gh. Dospinescu, el având în anul școlar 1893/1894 un număr de 46 de elevi. La Tescani bunăoară a predat limba română profesorul Costache Leca, fiu al satului, licențiat în teologie și mai apoi și în filologie la Universitatea București. O problemă majoră era frecvența la ore și absolvirea cursurilor, deși erau obligatorii iar legea prevedea amenzi grele; înainte de începerea cursurilor, învățătorul împreună cu preotul satului mergeau din casă în casă convingându-i pe săteni de necesitatea și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
lângă Biserica Reformată din Cetate, prima școală de acest fel de pe cuprinsul României. În 1718 școala din Târgu Mureș este reorganizată și redenumită în „Colegiul Reformat” (), printre disciplinele studiate se număra teologia și filosofia. Din 1797 se studiază și dreptul, filologia și științele naturii. Guvernatorul Sámuel Teleki, în timpul petrecut la Viena, planifică dezvoltarea bibliotecii școlii ca mare bibliotecă europeană. Aici vor fi acumulate nenumărate cărți și materiale tipărite de pe moșiile de pe întrega Vale a Mureșului. În anul 1802, după ce fondul de
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de teatru și facultatea de muzică, oferind programe de studiu la nivelul ciclurilor de licență, masterat și doctorat în domeniul artelor teatrale, muzicale, plastice și decorative. În anul 1960, la Târgu-Mureș, ia ființă Institutul Pedagogic din Târgu-Mureș, cu secții de filologie, istorie, geografie, matematică, muzică, educație fizică. Ulterior, Institutul Pedagogic s-a transformat în Institutul de Învățământ Superior din Târgu Mureș (1977-1984), Institutul de Subingineri (1984-1990), Institutul de Învățământ Superior din Târgu-Mureș (1990-1991), Universitatea Tehnică (1991-1995), Universitatea din Târgu-Mureș (1995-1996) și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
n. 2 octombrie 1911, Zimnicea — d. 17 februarie 1971, București) a fost un poet, eseist și publicist român, personalitate a orașului Vălenii de Munte. După studii medii și superioare de artă plastică la Cluj-Napoca și București și după studii de filologie la Facultatea de Litere din București, desfășoară o susținută activitate redacțională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele ilegale, îndrumate de PCR: "Cuvântul liber", "Facla", "Meridian", "Societatea de mâine", "Azi", "Lumea românească", "Reporter"» (Poezia, I, 159) etc.
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
psiholog Wilhelm Wundt. Alături de studiile psihologice, pe care le face sub îndrumarea profesorului Wundt, frecventează și alte cursuri, dintre care cele de fizică, fiziologie, chimie, psihiatrie și matematică sunt cele pe care le frecventează regulat. De asemenea, frecventează cursul de filologie română, ținut de profesorul Gustav Weigand. Se căsătorește cu o nemțoaică, care refuză să-l însoțească în România. Ca atare, această căsnicie nereușită va fi desfăcută ulterior. În 1892, își adaugă numele de Motru la cel de Rădulescu. Un an
Constantin Rădulescu-Motru () [Corola-website/Science/299448_a_300777]