9,041 matches
-
din același act normativ. Menționează că petitele vizând succesiunile au fost determinate doar de tehnica de redactare a dispozitivului viitoarei hotărâri și doar pentru justificarea calității procesuale pasive a pârâților moștenitori (acestea nu erau și nici nu sunt utile cauzei). Finalitatea acțiunii reclamanților este partajul judiciar și intabularea dreptului de proprietate. Or, o astfel de acțiune trebuie timbrată conform dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Însă, într-o practică devenită deja constantă, se taxează
DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287736]
-
a definit, în cuprinsul actului normativ analizat, dobânda excesivă ca reprezentând orice dobândă anuală efectivă care depășește pragurile prevăzute la art. 4-6 din legea criticată. Așadar, scopul principal al reglementării vizează limitarea costului total al creditării. Aceste măsuri au drept finalitate reducerile pierderilor economice de ansamblu înregistrate ca urmare a practicării unor dobânzi excesive, nelimitate, având în vedere că arbitrarul comerțului cu bani reprezintă opusul libertății economice și frâna dezvoltării, întrucât dobânda excesivă determină o reducere a volumului creditării, blocând, astfel
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
Camera decizională ar exista posibilitatea să fie reformată complet reglementarea unei întregi materii, beneficiind de argumentul că materia în cauză este inclusă în legea al cărei termen a fost prorogat prin ordonanță de urgență, ceea ce nu pare să corespundă finalității constituționale a bicameralismului, atâta timp cât realizează mai degrabă o dereglementare. În concluzie, se învederează că obiecția de neconstituționalitate poate fi considerată admisibilă, prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 74 alin. (1) și art.
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate, însă, modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragraful 34). În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
16). Totodată, Curtea a reținut că determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe calea excepției (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată, și Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, precitată
DECIZIA nr. 113 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285805]
-
prevăzute de prezentul regulament și de fișa postului. Articolul 21 Responsabilul este o funcție de execuție cu atribuții specifice în coordonarea unei/unor activități distincte și omogene în cadrul unui serviciu/compartiment, care se supun unei logici unitare și care urmăresc o finalitate comună. Articolul 22 Salariații din cadrul compartimentelor și secretariatului consiliului se subordonează după caz, Consiliului A.S.F., președintelui A.S.F., prim-vicepreședintelui, vicepreședintelui, secretarului general sau directorilor. Articolul 23 Structura organizatorică a A.S.F. cuprinde: 1. Consiliul A.S.F.; ... 2. sectoare specifice domeniilor de
REGULAMENT nr. 8 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284590]
-
din subordine. ... Secţiunea a 8-a Responsabilul Articolul 50 (1) Suplimentar atribuțiilor specifice funcției de execuție stabilite potrivit fișei postului, responsabilul are atribuții în coordonarea unei/unor activități distincte și omogene care se supun unei logici unitare și care urmăresc o finalitate comună. Experiența în funcția de responsabil se asimilează experienței de management. (2) În exercitarea activității, suplimentar atribuțiilor specifice funcției de execuție, responsabilul are următoarele atribuții: a) organizează, coordonează și planifică activități specifice; ... b) propune proceduri pentru îmbunătățirea activității pe care
REGULAMENT nr. 8 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284590]
-
2024, având în vedere și împrejurarea că pentru implementarea sub aspect tehnic a acestei măsuri este necesară adoptarea legislației secundare ce ar asigura organizarea executării dispozițiilor legii organice, ținând cont și de faptul că o serie de măsuri a căror finalitate este aceea de a facilita includerea României în programul Visa Waiver, care au fost adoptate de Guvern în cursul anului 2024 și dintre care o parte au presupus un efort bugetar semnificativ, nu și-ar atinge scopul în vederea căruia
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 100 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286306]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, este data de 4 august 2017, și nu data de 7 august 2017. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat înainte de adoptarea actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
ale art. 79 normează un aspect de colaborare între autoritățile publice implicate în procesul de legiferare în vederea asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ, și nu decizional în procesul de legiferare. Solicitarea și obținerea avizului sunt etape procedurale în cadrul procesului legislativ, în care este implicat un organ consultativ de specialitate al Parlamentului
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
natura lui, direct la modificarea reglementării vizate, Parlamentul nefiind obligat să se conformeze observațiilor din conținutul avizului (indiferent dacă avizul este favorabil sau negativ). Or, neregularitățile procedurale de natură constituțională circumscrise unor etape/faze din cadrul procesului de legiferare - care, prin finalitatea lor, nu structurează în mod direct conținutul normativ propriu-zis al actului normativ - pot fi constatate și sancționate ca atare prin invocarea de sine stătătoare a normei constituționale de referință numai în cadrul unui control abstract de constituționalitate, fie el a
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
mai sus prezentate, Curtea a statuat că legiuitorul a instituit două instrumente de economisire/produse bancare distincte, respectiv (i) libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme și (ii) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, fiecare având scopuri și finalități diferite. Astfel, titularul libretului de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme urmărește obținerea unei dobânzi pentru suma depusă, în conformitate cu cele stabilite prin contractul bancar (termenul depozitului, scadența dobânzii etc.), iar dobândirea autoturismului constituie un potențial câștig pe
DECIZIA nr. 356 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288087]
-
dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituțională. În cuprinsul deciziei precitate Curtea a reținut că protecția penală reglementată prin prevederile art. 308 din Codul penal, deși adecvată sub aspectul finalității, aceea a protejării unor valori sociale chiar și private, nu este necesară și nu respectă un raport just de proporționalitate între severitatea măsurii ce poate fi luată și interesul individual al persoanelor. Curtea a reținut, de asemenea, că, dacă faptele
DECIZIA nr. 60 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288009]
-
patrimonială trebuie corelate cu obligația pozitivă a statului de a le acorda în mod efectiv, dacă nu imediat, măcar într-un termen rezonabil. Încrederea legitimă pe care trebuie să o inspire normele legale presupune ca edictarea acestora să aibă ca finalitate aplicarea lor la raporturile juridice concrete, și nu suspendarea sine die a acestora. ... 10. Potrivit art. 66 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aplicarea unui act normativ poate fi suspendată, în
DECIZIA nr. 746 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288098]
-
penală, cu respectarea principiului potrivit căruia legea penală este de strictă interpretare. Curtea a reținut astfel că interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia, însă legiuitorul nu poate și nu trebuie să prevadă totul - în concret, orice normă juridică ce urmează a fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret urmează a fi interpretată de instanțele judecătorești (interpretare judiciară) pentru a emite un act
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
și a dreptului la un recurs efectiv prin modul în care sunt reglementate căile de atac. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 699 din 29 noiembrie 2016, prin care Curtea Constituțională a reținut că recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă, respectiv printr-o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, astfel că instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]
-
penală la scopul recursului în casație, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că restrângerea de către legiuitor a sferei cazurilor în care se poate face recurs în casație la cele prevăzute de textul de lege criticat este justificată de finalitatea instituției analizate - aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile - și de natura acesteia - de cale extraordinară de atac. Curtea Constituțională a reținut, prin numeroase decizii, că, așa cum reiese și din expunerea de motive a
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]
-
în casație este o cale extraordinară de atac, ce are ca scop, potrivit prevederilor art. 433 din Codul de procedură penală, verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Având în vedere că recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau printr-o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]
-
legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret. Astfel, interpretarea autentică, legală, poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia, însă legiuitorul nu poate și nu trebuie să prevadă totul. În concret, orice normă juridică, ce va fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează să fie interpretată de subiecții de drept dintr-o anumită materie, precum și de
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
în vedere de instanța de contencios constituțional prin pronunțarea deciziei menționate, urmând să fie excluși din profesie, în mod nediferențiat, toți avocații care au fost condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate, deși finalitatea acestei decizii a fost aceea de a conduce la sporirea garanțiilor juridice asigurate prin lege avocaților în ceea ce privește pierderea acestei calități, prin eliminarea riscului aplicării acestei măsuri în mod arbitrar. ... 27. Ca atare, Curtea a constatat, prin Decizia
DECIZIA nr. 250 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287761]
-
acțiune: 1. Implicarea în noile dezvoltări din domeniul resurselor genetice, cunoștințelor și expresiilor cultural-tradiționale la nivel european și internațional; ... 2. Stabilirea în parteneriat cu organele administrative centrale sau locale a unor programe de instruire în scopul reconversiei profesionale având ca finalitate valorizarea potențialului etnografic din zonele defavorizate; ... Articolul 13 Promovarea și protejarea Indicațiilor Geografice, Denumirilor de Origine Protejată și a Specialităților Tradiționale naționale Direcții de acțiune: 1. Promovarea și înregistrarea Indicațiilor Geografice, Denumirilor de Origine Protejată și a Specialităților Tradiționale naționale
STRATEGIE din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277702]
-
resurse suplimentare permanent Activitate realizată Număr de reuniuni, precum și evenimentele organizate de către România în marja acestora Reprezentanți internaționali Stabilirea în parteneriat cu organele administrative centrale sau locale a unor programe de instruire în scopul reconversiei profesionale având ca finalitate valorizarea potențialului etnografic din zonele defavorizate Semnarea de parteneriate cu organele administrative centrale sau locale, identificarea potențialilor beneficiari și a trainerilor și organizarea programelor de instruire aferente ORDA, OSIM ORDA, OSIM, reprezentanți de autorități centrale și locale; nu necesită resurse
STRATEGIE din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277702]
-
Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde elementele fișei postului standardizate în vigoare, iar acestea nu corespund cu normele din ordonanța de urgență anterior menționată, care prevăd condițiile specifice, cu consecința unei aplicări defectuoase și în contradicție cu finalitatea urmărită de legiuitor, ținând cont că neluarea acestor măsuri cu caracter urgent ar conduce la neîndeplinirea de către România a obiectivelor și la neatingerea măsurilor 417.3, 417.4 și 417.5 din jalonul 417 „Finalizarea anuală a cel puțin două concursuri naționale
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 121 din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277767]
-
3 ori pe săptămână, cu o durată de cel mult 60 de minute, care înfățișează fapte de viață și relațiile sufletești ale unui număr mare de personaje, în mod esențial melodramatic, al cărei scenariu prezintă un fir epic continuu, fără finalitate, care se desfășoară pe parcursul mai multor episoade (minimum 80). Un sezon conține până la 20 de episoade și perioada de timp dintre începutul unui sezon și începutul următorului trebuie să fie de minimum 12 luni; ... ș) parodie - film de
HOTĂRÂRE nr. 1.250 din 8 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277387]
-
ale unei culturi organizaționale orientate către comunitate. “ ... 31. În anexă, la articolul 11, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 11 (1) Demersurile de asistență psihologică și asistență socială respectă cadrul metodologic și procedural și au ca finalitate conservarea și îmbunătățirea statusului psihosomatic pe parcursul executării măsurii educative și creșterea șanselor de reintegrare socială a persoanelor internate. ... 32. În anexă, la articolul 13, literele b) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins: b) asigură previziunea, organizarea
DECIZIE nr. 670 din 4 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277453]