6,379 matches
-
vinovat perdute în ecou Te plac fugi și șterge nemurirea din dorințele ce le petreci venind spre mine Cu așa impulsuri așteptate Riscăm în veci de veci să ne cuprindă testul aprinderii și-o geană de lumină încinsă într un fior să fim mereu dor ce doar dorul îl alină DE ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: testul aprinderii / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan
TESTUL APRINDERII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368611_a_369940]
-
ce neagră ești tu și ce piele albă au părinții tăi?” - își întinsese ea într-un zâmbet slinos, buzele vineții - suferea de inimă - țintuind-o cu privirile înghețate, precum își fixează șarpele victima. Și în plină zi fierbinte de vară, fiorul acela rece, care îi cuprinsese cu repeziciune tot corpul, înghețându-l... și mama, care fără să observe nimic, râdea... Arina se simți brusc epuizată; împinse cu zgomot ceașca de ceai goală din față sa și, fără a mai face ordine
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
vraja mea , nicicând să nu mă uiți În drumul tău pe cer , în gând să mă săruți ! Spunând aceste vorbe , se rupse de-al ei Nor Și fu și ea cuprinsă , uimită , de-acel dor ! În inima-i zglobie simțea fior plăcut Ce o-ndemna să zboare , visând acel sărut ! Trăia emoții noi , simțea deja puterea Acelor sentimente de care el vorbea Si-ncet , în loc de zâmbet , simți în ea durerea Lipsită de căldură celui ce o iubea ! S-ar fi întors
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
pentru mine Crăciunul este echivalentul primului nostru sărut! Când ne-am îndrăgostit am știut că ești alesul inimii mele. Nu ești posesia mea și totuși te iubesc posesiv!! Îmi înalți inima spre cer....cum să te iubesc altfel? Îmi dai fiori, îmi dai emoții, mă răscolești, mă învârți și mă sucești! Îți amintești? Este trecut de miezul nopții. Nu pot dormi cu toate gândurile vraiște. Cu fiecare emoție întinsă la maxim. Privesc în gol...într-un colț de cameră și în
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]
-
poale și cu a inimii mele zvâcnire în focul de pe urmă - mă întreb așa v-a fost ursit? Mă-ntreb de ce teroarea asta a amorului plăpând s-a abătut asupra voastră, mă-ntreb, ce semănați voi aici, molatic și docil fior de ghiață, ghinion pictat în expresii mute și o tăcere surdă se lasă peste cimitir ... doar o luminiță se mai zărește pe un mormânt îndepărtat și nedescifrate gânduri se ivesc ... Dar răstorn piatra de pe mormântul umbrit de jale și prăpăd
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
este specifică doar regnului animal. Analizăm doar forma sub care o interpretează omul. Iubirea o regăsim peste tot și în toate. În soarele ce răsare spre a măsura frumusețea apusului. În frunza ce crește spre a putea cade înroșită de fiorul melancoliei. În norul ce se adună spre a putea plânge cu picături de ploaie hrănindu-ne pământul . În apa ce curge de la izvor la vărsare înverzind malurile cu trecerea ei. În culoarea florilor ce știu că vor încânta aerul cu
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368676_a_370005]
-
sărbătoare, Din vremuri străvechi răzbate Cu legende populare. Despre ursit se zvonește, Că-n visul nopții se-arată Celor cu gându-n poveste, Să le dezvăluie soartă. În magic joc de sărbători, Tradiții din popor străbun Sunt erezii ce dau fiori, De la Sântandrei la Crăciun. Feciorii pornesc prin sate În cete, să fure porți Fetelor nemăritate. Dorind să le devină soți. În vase, lângă ferestre Se pune grâu la germinat. Într-o lună de va crește, Noul an va fi-mbelșugat
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
DORMIT...! Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Străbunii n- au dormit...! Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
în dulcea veselie Marea-n vals își purta valul, Cerul oglindit și el, Se lăsa atins cu malul. Atuci doru-mi călător S-a oprit pentru o clipă, Să atingă apa mării, Focul dragostei să-și stingă. Și cu un firav fior Și-a lasat pe apă focul, Dar deodată a-nnegrit Apa mării stricând jocul. Vai, ce jale se stârnise Când din doru-mi arzător, Neagră-n val ia curs durerea, Înnegrind marea de dor! Jocul brusc se potolise Și din ochișori de
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368727_a_370056]
-
Dar am venit în interes de serviciu. Sper că nu vă deranjez? Am văzut că nu mai așteaptă nimeni, așa că am intrat. Știți ce ne interesează pe noi? Martin încremeni. Surâsul prefăcut și privirea voit candidă a individului, îi dădură fiori. Nu avu nici o reacție. - La dumneavoastră vin tot felul de oameni. Unii vă povestesc din viața lor personală. Deh, nu mai e ca pe vremuri, când omul de rând mergea la popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
căsătorită? Și dacă da, are vreun rost să se implice chiar dacă spre surprinderea și nedumerirea sa o plăcea? Nu știa ce anume a făcut să-l atragă. A mai văzut destule femei frumoase, elegante, culte și n-a simțit niciun fior pentru ele. De ce tocmai acum, când fetele sale dau un examen important al vieții lor de elev, trebuie să mai adauge pe lângă emoția examenului și alte emoții? Cele trei ore de examinare pentru Condurache ca și pentru ceilalți însoțitori ai
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
mângâie. Bărbații simt, uneori, nevoia de a fi tratați ca niște copii. Îi face plăcere Mirei postura de mamă. Îi place să fie dorită mângâierea ei. O cuprinde cu brațele, modelându-i trupul, și își adâncește fața în pântecul ei. Fiorii iubirii se amestecă în toată ființa ei, uitând de ora târzie din noapte, uitând de clipele de neliniște pe care le-a experimentat în zilele ce au trecut, uitând de prezența copilului în camera alăturată... Contopire de suflet, de trup
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363633_a_364962]
-
deveni o piatră inertă și-abisală În care semnul cărții pecetluie trecut. Și ochiul meu privi-va din mine în afară La oarba zvârcolire-a cuvintelor de dor, Că rana răstignirii făcută-i ca să doară În neperechea clipei pătrunsă de fior. Leonid Iacob Referință Bibliografică: întoarcere în mine / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1059, Anul III, 24 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎNTOARCERE ÎN MINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363637_a_364966]
-
mare român, Mihai Eminescu, a cărui zi aniversară va fi curând omagiată. Poetul, uneori, înfrânt De moartea ce destui i-o vor, În frunză se preschimbă,-n vânt, Să pară lesne trecător, În lungul drum, adesea frânt, Al lacrimilor spre fior, Al gemetelor spre cuvânt Și al suspinelor spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în
EMINESCULUI CEL TRIST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363674_a_365003]
-
greu de scos decât unul lui Roman, am arătat deja că încă din 1957 se revenise la sistemul docimologic antebelic. Am trăit și eu o întâmplare, care acum mi se pare nostimă, dar pe atunci a făcut să-mi treacă fiori reci pe șira spinării. Într-una din zile, Bologa scosese, obiceiul lui, un lung șir, de vreo 7 - 8 elevi, la tablă, pentru a-i examina, după ce cu câteva zile înainte ne predase „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
ce le-ntâlnesc/ în calea mea,/ ... / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -/ și-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micșorează, ci tremurătoare/ mărește și mai tare taina nopții,/ așa îmbogățesc și eu întunecata zare/ cu largi fiori de sfânt mister/ și tot ce-i neînțeles/ se schimbă-n neînțelesuri și mai mari/ sub ochii mei/ ... ” scria atât de inspirat, cel trecut prin multele încercări ale segmentului său de viață, Lucian Blaga. Întâmplător sau nu, un credincios român
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
www.ziarulnatiunea.ro/2014/ 01/15/la-steaua-care-a-rasarit-omagiu-liric-al-prietenilor-ziarului-si-editurii-natiunea/ Romeo Tarhon - Eminescului cel trist Poetul, uneori, înfrânt De moartea ce destui i-o vor, În frunză se preschimbă,-n vânt, Să pară lesne trecător, În lungul drum, adesea frânt, Al lacrimilor spre fior, Al gemetelor spre cuvânt Și al suspinelor spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Eminescu e iubirea Dar și neîmplinirea. Eminescu este neamul, Frunza și cu ramul. Eminescu este munte, Eminescu e oriunde, Eminescu-i Dunărea, Eminescu-i țara mea! Elena Valeria Ciura - Liniștea lacului O pânză sinilie acoperă mister- Cerul aruncă mesaje cu fiori, De grija nuferilor, gerul Pictează-n ape alte dalbe flori. Și bărca-și face lin culoar pe lac, Domol cutreieră prin trestiile mute, Netulburat, un fluierar se-oprește Pe lancea-ngălbenită, cu sunete acute. Cusute gânduri pe-altițe argintate Maluri ascund comori
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AMETIST LUCID DECLAMÂND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364654_a_365983]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FRUNZA VISULUI Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Cu sufletul la marginea cărării destram iluzia sărutului rece în blândețea privirii zorii trupului se albesc pleoapele se-nchid fiorul țese ispite fiecare vals e rai fără poartă orizontul se dărâmă sub frunza visului. *** Credință gura arde setea e nisip sămânța o arunc în inimă nu are nume nici zi dar e lumină se naște o botez în lacrimă credință
FRUNZA VISULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364696_a_366025]
-
întinse ca o pisică leneșă. Ceva nu era in regula. Singură în patul ei de acasă. Se ridică în capul oaselor aiurită de somn și neștiind ce-i cu ea. JJ ... terasa ... noaptea nebuna pe care o trăise. Încă simțea fiori pe spate. Se afla in locuința sa. Nici urmă de sufletul pereche- A aruncat iute cearșaful si a căutat peste tot. Nimeni. Se întoarse în dormitor. A zărit pe scaun rochia retro, accesoriile ... plus o cravată bărbătească. A respirat parfumul
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
care am urmărit pe verticală spiritualitatea neamului românesc și am sorbit cu nesaț din frumusețea de negrăit a graiului nostru. Mi-aș dori să străbată prin timp ideea că măcar m-am încumetat să surprind câte ceva din inefabilul vieții, din fiorul infinitului aflat dincolo de granițele pământescului veții noastre sau ceva din acea beznă a misterelor care ne împinge spre neprevăzut și că peste acestea m-am străduit să arunc o lumina ca mierea razelor de soare, într-o după amiază de
CUM AŞ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364763_a_366092]
-
tristețe frunzele îngălbenite care cădeau încet pe pământ și doar tufele de trandafiri păreau vii și răspândeau mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa foarte mult să iubească din nou dar teama că ar putea fi dezamăgită și părăsită îi aducea în suflet o spaimă teribilă! Dorința ei se lovea de un zid al nesiguranței, pe care îl vedea prea înalt pentru ca să
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
stingheriți de apropierea lor, dar când Ștefan opri la o trecere de pietoni și văzură doi tineri care traversau strada sărutându-se, atunci el îi prinse mâna în palma lui și o sărută. Buzele lui calde îi transmiseră Hanei un fior plăcut în tot corpul. Întoarse capul spre el și s-au privit o clipă. Fața lui strălucea de dorință ca și cum o pulbere magică de stele căzuse pe ea iar ochii parcă o implorau să-l lase să o iubească. Se
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
07.2014 sub clopot de lumină eu simt în dreptul minții o lamă care taie prin pulberea de stele zvâcnește-o vâlvătaie o chakră se deschide prin bolta ei coboară toți îngerii din ceruri în patul meu de ceară simt un fior în mine pe dată-s deblocată sub clopot de lumină răsuflă ușurată a clipei răvășire pe țărmul dinlăuntru un val de plinătate se rățoiește hâtru contrarii rătăcite necontenit disperă bat pas pe deziluzii în stânga emisferă în dreapta bătrânește se-așează-nțelepciunea și Tatăl
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]