7,518 matches
-
exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care stă la baza acestei dinamici este cea a self-help-ului („autoajutorare”); bazându-se astfel preponderent pe propriile resurse sau pe alianțe flexibile și temporare în tiparul general al balanței de putere în funcție de distribuția capabilităților în sistem, fiecare stat urmărește să se apere de încercările potențiale sau manifeste de cotropire, atac, subjugare, influență economică etc. venite din direcția altor state. În această viziune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
așa cum face Norman Angell (Osiander, 1998, pp. 409-432). Pe de altă parte însă, în gândirea liberală a vremii, practica balanței de putere are o responsabilitate mult mai directă în declanșarea războiului mondial, ținând cont de faptul că, în loc să ofere opțiunea flexibilă a realinierii într-o alianță împotriva agresiunii, Marile Puteri [operând în conformitate cu logica balanței de putere] s-au văzut închise în două blocuri antagonice (Burchill, 2001, p. 46). În consecință, în încercarea de a proiecta idealul domniei legii din sfera internă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi urmărite în permanență. Datorită progresului tehnologic, Statele Unite au elaborat o nouă doctrină nucleară, care a fost adoptată la sfârșitul anilor ’50 în SUA și de NATO în 1968, și care funcționează până în zilele noastre: Flexible Response Doctrine (Doctrina Răspunsului Flexibil), elaborată de generalul Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspunde pe măsura respectivei agresiuni și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
separat nicicând formarea specialiștilor, la orice nivel de competență, de practica profesionistă a domeniului. Natura cadrului teoretico-științific ce stă la baza formării asistentului social subliniază necesitatea unei programe curriculare ce cuprinde discipline aplicative cu numeroase conexiuni între ele, cu granițe flexibile/fragile capabile să interacționeze în definirea relațiilor dintre om și mediul său de viață în diferite contexte situaționale. În cadrul unei construcții sociale comparabile unei „adevărate inginerii/construcții umane”, științele socioumane, prin teoriile lor aplicative, armonizate și echilibrate într-o nouă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
specifice de formare și specializare. Aceasta presupune păstrarea unui echilibru relativ stabil al ponderii dintre disciplinele de specialitate cu rol formativ de bază și cele care să ducă la specializări ale domeniului prin legătura lor permanentă cu practica profesională orientată flexibil către noile cerințe/nevoi ce se cer a fi soluționate. Formarea în asistență socială implică totodată și dezvoltarea unei culturi profesionale de specialitate, al cărei orizont se întregește permanent pe parcursul vieții prin învățare continuă de tip calificare/specializare și preluarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
serviciilor; - limitarea la timp a acelor practici cu caracter opresiv și antidemocratic; - limitarea /eliminarea posibilității unor decizii subiective și a abuzului de putere; - eliminarea monopolului unor grupuri de interese în sfera activităților de asistență socială; - răspunsul la cerințele de adaptare flexibilă a activităților practice la schimbările contextuale; - analiza cu realism a oportunităților de finanțare a activităților pe baza priorităților stabilite; - evidențierea transparenței în actul decizional și în utilizarea resurselor financiare și umane din sistemul instituțional public, privat, nonguvernamental; - articularea permanentă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
negativă a viitorului, expectațiile anxiogene, umilitoare, elemente asupra cărora trebuie intervenit. Acum apar lipsa de speranță dată de inexistența tratamentului, gândirea suicidară, așteptarea morții. Procesul terapeutic se realizează prin identificarea și evaluarea cognițiilor eronate, prin dezvoltarea unor scheme cognitive mai flexibile, mai realiste, prin schimbarea modului disfuncțional de gândire. Abordarea nondirectivă (reprezentant: C. Rogers) se bazează pe faptul că noi avem capacitatea de a ne înțelege propriile probleme și pe faptul că avem resursele necesare pentru a le rezolva. Axioma fundamentală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Asist. univ. Ioan DURNESCU, Universitatea București Problema definirii conceptului de probațiune este una deopotrivă dificilă și importantă. Este dificilă pentru că, așa cum mulți specialiști o arată (Kalmthout și Derks, 2000; Demers, 1997; Hamai et al., 1995), probațiunea reprezintă un concept deschis, flexibil la interpretări contextuale. Așa se explică de ce multe țări utilizează termenul de probațiune, însă, analizând legislația acestora, rezultă că în unele țări probațiunea desemnează o arie largă de intervenții, cum ar fi întocmirea de referate de evaluare, oferirea de alternative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
evidențierea unor caracteristici esențiale specifice probațiunii: existența unui sistem profesionalizat care are mandat legal să exercite supravegherea și asistența infractorilor în comunitate. Demers (în Hamai et al., 1995, p. 125) aduce definiția probațiunii în contemporaneitate, oferind o descriere modernă și flexibilă acestui concept ca „set de strategii utilizate pentru a menține o supraveghere pozitivă și activă a infractorului în comunitate”. Ca o precizare în plus, Demers evidențiază faptul că, în țările industrializate, probațiunea se identifică cu o serie întreagă de sancțiuni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
informațiile științifice și profesionale și recunosc limitele competenței și tehnicii lor. Ei furnizează numai acele servicii pentru care sunt calificați prin pregătire și experiență. Standarde morale și legale: Recunoscând natura personală a unor astfel de standarde, psihologii trebuie să fie flexibili în raport cu standardele comunității și conștienți de posibilul impact al comportamentelor lor asupra încrederii publice în psihologi și în capacitatea acestora de a-și îndeplini responsabilitățile profesionale. Declarațiile publice: Anunțurile și avertismentele psihologilor trebuie să ajute publicul să judece situațiile și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cercetat trebuie să se țină cont de aceste aspecte după următorul principiu simplu: orice cercetare întreprinsă în practică trebuie să aducă un maxim de beneficii organizației respective. Între cercetările aplicative care răspund acestor cerințe putem aminti de cercetarea-evaluare „Un orar flexibil de muncă conduce la creșterea productivității muncii?”. Evaluarea poate fi de două feluri: sumativă, realizată la finalul programului pilot, respectiv formativă, desfășurată pe baza unei monitorizări continue a evoluției lucrurilor. Un alt gen de cercetare aplicativă vizează, în special, organizațiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și tendința către o societate informatizată și a serviciilor. Aceste forțe schimbă rapid câmpul de luptă cu care sunt obișnuite organizațiile și mediul în care ele se simțeau în siguranță. Schimbările rapide au amplificat în mod dramatic cerințele față de organizații flexibile, responsive și capabile de a face față confruntărilor ce au loc într-o economie de piață globalizată. Tehnicile organizaționale folosite în încercările de a răspunde cât mai repede și în mod adecvat schimbărilor (provocărilor) mediului, au contribuit la estomparea conceptului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
funcționarea echipelor de lucru și a altor mecanisme structurale similare fac ca limitele între funcțiile clasice, cum ar fi vânzarea sau producția să devină mai permeabile odată cu reducerea nivelelor ierarhice (Hirschhorn și Gilmore, 1992). Organizațiile fără granițe interne sunt mai flexibile, răspund mult mai repede oportunităților, încurajând angajații să depășească atitudinea „Nu este treaba mea, nu eu sunt responsabil!”, care creează delimitările tipice între posturile tradiționale. În loc să se concentreze asupra satisfacerii cerințelor unui singur post, angajații urmăresc interesele întregii organizații, ceea ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a decide dacă încep sau nu o „relație” împreună. În același timp, procedura de selecție începe să devină, din ce în ce mai mult, un proces de negociere (Lievens, van Dam și Anderson, 2002). 4.1. Planificarea resurselor umane Oamenii reprezintă cea mai flexibilă resursă organizațională și repartizarea unui număr potrivit de oameni, cu competențe adecvate posturilor ocupate, este o condiție fundamentală pentru succesul organizațional iar în acest domeniu, specialiștii în domeniul personalului pot să ocupe un rol central, asigurând servicii de planificare a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al doilea rând, este importantă negocierea pachetului de beneficii ce include salariul dar și alte tipuri de beneficii: polițe de asigurare, bonuri de masă, mașină de serviciu, telefon sau chiar acțiuni ale firmei pentru posturile de top-management. Multe organizații sunt flexibile în acordarea beneficiilor și salariilor și își permit să le adapteze în funcție de potențialul angajat. De asemenea, organizațiile pot oferi flexibilitate și în conținutul posturilor, astfel încât angajații să-și poată adapta postul în funcție de preferințe, în special pentru posturile de conducere sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reacționează mai bine la o astfel de abordare (în funcție de structura de personalitate sau de experiența sa anterioară); nu există alte soluții formale disponibile în acel moment; resursele de care se dispune sunt limitate; presiunea timpului impune o abordare mult mai flexibilă. În funcție de abordarea pentru care se optează în acest caz (coaching, mentoring), apar și avantaje de genul promovării la locul de muncă a unui mediu favorabil învățării, dezvoltarea relațiilor dintre manageri și angajați sau crearea unei atmosfere care favorizează munca în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluare care, de obicei, presupun aplicarea generală a unui proces unic, destinat în principal evaluării, indiferent de contextul regional, național sau internațional în care operează compania. Apariția companiilor globale care operează în culturi diferite a schimbat această abordare inițiind sisteme flexibile, adaptate la cultura regională sau națională. Sistemele actuale de evaluare a performanțelor conțin de obicei trei mari componente: O sesiune de planificare a performanțelor, care include aprecierea atingerii obiectivelor din perioada evaluată și stabilirea unor noi obiective pentru perioada care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de circulație a informației și rolurile pe care le joacă fiecare participant. Deosebim rețele restrictive - centralizate (ex. roata, lanțul, rețeaua în formă de Y) care sunt adecvate în situațiile în care sarcinile trebuie rezolvate rapid și cu precizie și rețele flexibile - descentralizate (ex. cristalul) care funcționează eficient în situațiile în care sarcinile ce urmează a fi rezolvate sunt complexe. În practică există și structuri intermediare. Cercetările lui Leavitt (1951) arată că în cadrul grupurilor mici, rețelele de comunicare influențează viteza și exactitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele relaționale implicând relațiile informale și formale cu colegii, prietenii, șefii și subordonații; iar cele de dezvoltare se referă la nevoile oamenilor de creștere, dezvoltare, împlinirea potențialului creativ (Prodan,1997). Modelul ERG diferă de cel a lui Maslow, fiind mai flexibil (Arnold, Feldman, 1986), acesta considerând că mai multe nevoi pot fi simultan active, cerând satisfacerea lor. De asemenea, deplasarea între diferitele niveluri este posibilă în ambele sensuri, adică, dacă o nevoie de la un nivel mai înalt nu este satisfăcută atunci
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în măsura în care satisfacția este legată de performanță/productivitate (liderul facilitează, sprijină și recompensează eficiența în activitate a subordonaților). Lider eficient este acela care armonizează obiectivele angajatului-subordonat cu obiectivele organizației. Teoria rutei spre obiectiv pornește de la presupunerea că liderii sunt suficient de flexibili pentru a-și putea schimba stilul de conducere după cum impune situația dată. Sunt propuse două seturi de factori situaționali care mediază eficiența liderului în obținerea unor rezultate relevante pentru organizație, în echipa pe care o conduc: caracteristicile membrilor echipei: locul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acțiune a angajaților), funcție de măsura în care subordonații sunt sau nu investiți cu autoritate și implicați de către conducere în luarea deciziilor. Schmidt și Tannenbaum avansează patru factori care influențează stilul de conducere adoptat de lider și susțin practicarea unui stil flexibil de conducere, funcție de starea reală a acestor factori: Particularitățile liderului - valori, convingeri, etc.. De exemplu, un lider care consideră că membrii echipei sale au un cuvânt de spus în adoptarea unei decizii și are încredere în aceștia, va opta pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
uneori oamenii trebuiesc dirijați, alți oameni, alteori - nu. Liderul eficient sesizează exigențele și prioritățile situației, evaluând în mod realist și cu promptitudine resursele de care dispune și mijloacele în care ele pot fi optim antrenate. Liderul eficient este intuitiv și flexibil, reușind să adapteze stilul și ritmul de lucru la necesitățile unui mediu marcat de transformări continue, fiind după caz, autoritar, directiv sau consultativ, permisiv, atunci când trebuie și atâta timp cât este nevoie pentru ca oamenii să își îndeplinească eficient sarcinile. CUVINTE CHEIE Influență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau să aibă alte consecințe decât cele intenționate. Atunci când se dorește îmbunătățirea adaptabilității organizaționale și a comportamentelor angajaților, managerii și lucrătorii trebuie să înțeleagă natura schimbărilor necesare și efectele acestora. Schimbarea organizațională poate fi dificilă și costisitoare. Organizațiile adaptative și flexibile au un avantaj competitiv față de cele rigide și statice. Alegerea managementului pe termen lung este evidentă: inovare și adaptare sau stagnare și moarte (Bogathy, 2002). Scopurile schimbării planificate Abordând acest subiect sesizăm necesitatea unei distincții importante între schimbarea inevitabilă pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
activitatea; Schimbarea pattern-urilor comportamentale ale angajaților. Organizațiile descoperă că departamentele care au fost preocupate tradițional cu probleme ale schimbării organizaționale nu mai pot să ofere suficientă adaptabilitate. Majoritatea ariilor din organizație sunt puse sub presiune, pentru a deveni mai flexibile și mai adaptive. Adaptarea efectivă a schimbărilor organizaționale nu mai este doar o preocupare a departamentelor specializate; toate părțile organizației sunt centrate să devină cât mai adaptative, deoarece întreaga organizație trebuie să fie preocupată de problema schimbării; cultura organizațională joacă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
coordonarea comportamentului mai multor oameni. Dacă viziunea este eficientă, se caracterizează prin: proiectează viitorul (oferă o imagine asupra viitorului), furnizează un cadru în care interesele fiecărei părți vor fi protejate, este realistă (va motiva oamenii pentru că scopurile sunt tangibile), este flexibilă (adaptarea în mers este posibilă). Comunicarea viziunii asupra schimbării - este esențial ca prin comunicare organizațională să se creeze sentimentul de apartenență (viziunea este a tuturor) Crearea susținerii pentru viziune, prin împuternicire împuternicirea presupune ca puterea și responsabilitatea să fie împărțite
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]