2,002 matches
-
când cerința este mare iar oferta este mică. Sau, își vând produsul la prețul stipulat în contract chiar și atunci când cererea este foarte mică. Aceștia fac afaceri prin intermediul celor ca tine, care vor să aibă afacerea lor, însă “profitul” lor fluieră a pagubă, luând în calcul: timpul și stresul tău, plata angajaților, plata spațiului care este “usturătoare”, plata impozitelor, etc. Deci, chiar ți-ai ales bine tipul de afacere sau trebuie să te mai gândești și la o altă variantă!? Un
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
care este “usturătoare”, plata impozitelor, etc. Deci, chiar ți-ai ales bine tipul de afacere sau trebuie să te mai gândești și la o altă variantă!? Un afacerist este cel care câstigă din afaceri, nu doar prestează. Cel căruia îi fluieră contul a pagubă este mai degrabă falimentar. Renunțarea la o afacere care nu merge este un atu al unei persoane care are stofă de afacerist. Tocmai aici se cunoaște de fapt dacă are sau nu stofă. Este o alegere mai
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Ham, ham, se revoltă și cîinele. După ce am vorbit de unele, de altele, bag mîna printre scînduri și-l mîngîi. Cîinele este fericit nevoie mare și cînd dau să plec se întristează. Mi-am refăcut buna dispoziție și încep să fluier. Dintr-o curte, un gospodar mă salută. Vă faceți casă? Da. Am cumpărat 500 m². Cît ați dat? Scump tare. Am dat 30.000 de euro. Cîîît?! Cît v-am spus... Reiau socotelile. Dacă făcea schimbul, acum baba, adică doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pot ca să vad desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului. Mai trebuie o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru și pătrund în lumea visului. O mașină vrea să întoarcă pe la poarta vecinului. Acesta aleargă cu toporul, sparge parbrizul și dă să-i spargă și capul șoferului. Ah... mă trezesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și pe islaz, cu vitele la păscut, dar și în zilele de sărbătoare când încingeam câte un joc de-a mijoarca, haiducii și vardiștii și altele. Ceea ce mă fascina la el era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie, îl rugam să-mi fluiere. Îl ascultam extaziat. Fluiera atât de frumos!... Când rămâneam singuri încercam să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fascina la el era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie, îl rugam să-mi fluiere. Îl ascultam extaziat. Fluiera atât de frumos!... Când rămâneam singuri încercam să fluier și eu. Nu ieșea nimic. Am fost și am rămas un afon veritabil. Deși mi-a plăcut și îmi place și acum să ascult muzică. Inclusiv muzica
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie, îl rugam să-mi fluiere. Îl ascultam extaziat. Fluiera atât de frumos!... Când rămâneam singuri încercam să fluier și eu. Nu ieșea nimic. Am fost și am rămas un afon veritabil. Deși mi-a plăcut și îmi place și acum să ascult muzică. Inclusiv muzica populară. Țin minte că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie, îl rugam să-mi fluiere. Îl ascultam extaziat. Fluiera atât de frumos!... Când rămâneam singuri încercam să fluier și eu. Nu ieșea nimic. Am fost și am rămas un afon veritabil. Deși mi-a plăcut și îmi place și acum să ascult muzică. Inclusiv muzica populară. Țin minte că nu departe de casa noastră locuia unul Boacă. Avea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Și când muncește, românul își cheltuie jumătate din energie strigând. Chiar și micile șantiere curente (cele care, de pildă, dau găuri în asfalt) provoacă tămbălău. „Coechipierii“ se cheamă non-stop unii pe alții, își dau indicații, înjură cu năduf, sau, măcar, fluieră a pagubă. Nici noaptea nu-i potolește. Ba dimpotrivă! Stimulați, cumva, de liniștea din jur, se străduiesc încă și mai abitir s-o umple cu interjecții. Să fie un reziduum ancestral al singurătății pastorale? Al vremurilor când se dialoga de pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Întru Îndeplinirea nevoilor propriilor specii. Poate o fac pentru altcineva, un spectator imparțial, nu neapărat dezinteresat. O fi dumnezeu sau mai degrabă Însăși Natura? Dar asta Înseamnă că Natura crează, legată la ochi, un scenariu și - dezlegată - Îl contemplă sau fluieră, Îl aruncă adică la coș, de nu-i e pe plac... Și ajungem la imaginea, comună multor cultúri, a zeului primordial care se autofecundează spre a crea lumea; actor și spectator deopotrivă... După cum „sună“, fluture seamănă cu francezul flotter - a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă. într-astea gazdele, respectiv viitoarea soacră mică ajutată de câteva sucăcițe încarcă masa, iar mesenii în timp ce se ospătează aduc vorba despre planurile copiilor, despre zestrea cu care trebuie să vină fiecare în noua gospodărie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tămâie. Lăudându-l în mulțime. Mărire întru-nălțime Și pe pămînt păciuire, la oameni bună-nvoire. culese de la Victor Monea, născut în 1905 Colindă la casă de ciobani Pe sub mărul înflorit Paște Gheorghe oile Și-mi zice din fluier lung, Fluier zice, oi îmi frânge Fluier zice, oi întoarce. Gazda pe ci s-o trecut Și din gură și-o grăit: - «D’alelei, măi voinicel D-ale cui-s aceste oi ?» - «Ce mă domn bun ispitești, Că tu domn bun bine
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Mărire întru-nălțime Și pe pămînt păciuire, la oameni bună-nvoire. culese de la Victor Monea, născut în 1905 Colindă la casă de ciobani Pe sub mărul înflorit Paște Gheorghe oile Și-mi zice din fluier lung, Fluier zice, oi îmi frânge Fluier zice, oi întoarce. Gazda pe ci s-o trecut Și din gură și-o grăit: - «D’alelei, măi voinicel D-ale cui-s aceste oi ?» - «Ce mă domn bun ispitești, Că tu domn bun bine știi. D-ale mele și-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
faptul că nu atinge imediat luna; [...] imaginea, ca și viața, nu se învață: se manifestă 13. Descrierile sunt uneori atât de concrete la Eminescu, încât par a fi proză curată: Scârție-n vânt cumpăna de la fântână,/ Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână./ Și osteniți oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,/ Clopotul vechi împle cu glasul lui sara14. Când Lucian Blaga spune că satul e atemporal 15 și că veșnicia s-a născut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu abur, de la seriile de elită 142.000 și 231.000 ("Pacific") până la măruntele 375.000, "căprițele" 324.000 ale cursei Rădăuți-Botoșani, ori harnicele și modestele mașini din seria 140.200, capabile să ia munții în piept și să treacă fluierând Carpații! Locomotiva stephensoniană avea totul la vedere, așa că-i înțelegeai truda și efortul doar văzând opintirea pistonului în capul de cruce, ascultând geamătul bielelor cuplare, scrâșnetul bandajelor și strănutul spasmodic al aburului slobozit din cilindri. Suratele lor de astăzi, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se părea a fi "elita" copiilor de pe strada mea: băieții care mergeau să joace fotbal cu alți băieți de pe o stradă vecină (în poiana din Rasolani). Am participat astfel la ritualuri de acceptare în gașcă cum ar fi învățatul să fluieri cu degetele, a ține secrete (în copilăria mea capacitatea de a ține secrete era un atribut preponderent masculin), a ști să joci tenis de picior, dar și a îndura loviturile și înjurăturile de la fotbal și a fi capabilă la rândul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
reguli tâmpite, pentru că am preluat regulamentele rușilor. Îmi amintesc numai de gardă, de exemplu. Păi, soldatul, în post, n-avea voie să miște, să stea jos, să bea apă, nu mai știu nici eu... S. B.: Nu avea voie să fluiere, să fumeze, să se sprijine... M. M.: Ce legătură avea garda cu...? S. B.: Trebuia să stea vigilent. Eu am avut tot timpul postul la depozitul de muniție. Stăteam acolo în foișorul acela, era pustiu, n-aveai de ce te teme
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
apuca moțăiala trei ore. Sunt cele mai lungi ore pe care le trăiește cineva într-un serviciu militar. Împarți timpul pe jumătăți de ore, ai mereu tentația să te uiți la ceas. Aveam consemnul ca la jumătate de oră să fluierăm o dată, iar la fix, de două ori. Când auzeam un fluierat venind dinspre camarazi, era mare lucru. M. M.: Eii, acum s-au mai schimbat un pic regulile, și-au zis: "Poate să bea apă, are nevoie. Are o nevoie
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Gogan, pe șoferul meu: "Băi, ia du-te până la Amfora și trage cu urechea!" Aveam eu o cârciumă unde mă mai duceam. A venit într-o oră înapoi și a zis: Dom'le, am intrat, au început ăia să mă fluiere, să mă huiduie". Era îmbrăcat militar. S. B.: Aoleu! Urât. Îngrijorător. M. M.: A venit CI-stul și mi-a spus: Situația e cam complicată. S-ar putea să trebuiască să intervenim în București". Comandantul nu mi-a spus nimic. Ei
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
treninguri de plastic și pantofi de sport, mâinile în buzunare, fără bagaje, nu pot să nu mă întreb cum au să reziste unei așteptări de 10-12 ore, după estimările mele. „Beiii, pe stadion tot așa vă privește lumea ? Nu vă fluieră ? De ce ne puneți fiarele astea ? (gardurile de protecție, n.m.) Aici nu aveți ce să ne faceți, trebuie să vă purtați frumos, tati, nu mai dați cu gaz, că suntem la Biserică, nu la stadion !” Tot în acest timp, doi bărbați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru prima dată sunt singură. Și atunci m-am așezat acolo, Înaintea blocului, și am Început să plâng. Și am plâns așa de tare, ceasuri Întregi... Soarele ardea foarte tare, și se vede că am făcut insolație... Și deodată se fluieră la apel. Să nu fii la apel era o greșeală mortală. Imediat m-am dus și eu și am stat la loc - și am leșinat acolo, la locul meu. Cine era alături m-a ținut ca, Doamne ferește, să nu vină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acasă, pentru că e foarte Întuneric și nu mă lasă singură. Când am ajuns am auzit fluieratul pe care Îl știa numai fratele meu din Polonia, fratele ăsta mic: era un fluierat din Polonia, știi, și noi ne-am obișnuit și fluieram unul la altul. Aud fluieratul, aud vocea cumnatei: „Până acum am așteptat-o, dar n-a venit Iuți, n-a venit, nu știu ce să fac”. Atunci m-am dus liniștită acolo, am pus mâna pe ea și i-am spus: „Buona
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și chipeșul doctor al morții, curat și elegant, În uniformă de ofițer nazist, cu cizme negre lustruite oglindă, mănuși albe, subțiri, pe care le ținea Într-o mână, iar În cealaltă avea o cravașă. Zâmbea, era bine dispus și fredona, fluiera, ca Întotdeauna cu ocazia selectărilor, arii din opere. Arunca o privire timp de câteva secunde la deținutul dezbrăcat, Îl măsura din cap până-n picioare, fluierând În continuare și arătând cu cravașa fie la dreapta, fie la stânga. Stăteam În poziție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Într-o mână, iar În cealaltă avea o cravașă. Zâmbea, era bine dispus și fredona, fluiera, ca Întotdeauna cu ocazia selectărilor, arii din opere. Arunca o privire timp de câteva secunde la deținutul dezbrăcat, Îl măsura din cap până-n picioare, fluierând În continuare și arătând cu cravașa fie la dreapta, fie la stânga. Stăteam În poziție de drepți și așteptam cu sufletul la gură, cu inima bătându-mi atât de puternic, Încât aproape că se auzea de la distanță, să-mi vină rândul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
criză, decât cele arătate de președinte. Sursa răului se află în cei douăzeci de ani de proastă gestionare a gospodăriei Țării, mai exact în jaful și hoția practicate de toate guvernele, încât, acum, nouă nu ne-a rămas decât să fluierăm a pagubă. Ba, câțiva miliardari, profitori ai situației postdecembriste, au ținut să-și dea cu părerea cum că am ajuns în ce am ajuns, fiindcă nu s-a privatizat (adică prăduit) tot, tot, și să plătim noilor îmbogățiți și apa
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]