5,879 matches
-
vicioasă, coruptă, cu sufletul înnegrit de goana nebună după partea materială a vieții, lux și huzur. Inedită este și includerea în volumul poetului gorjean a doi autori - Alexie DUȚĂ și Ionel PARASCHIVESCU, cu ale lor peripluri cu ecouri și nuanțe folclorice - doine și balade. Acest fapt denotă generozitatea lui Ion C. DUȚĂ, ce dăruiește firesc din crâmpeiele sufletului său ales. OPINII ȘI OBSESII reprezintă povestea unei vieți întregi - dinamică, vie, cu bucuriile și tristețile, satisfacțiile sau nemulțumirile ei, dar pe care
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
mortului în compania unui partener viu: cele mai la îndemână exemple fiind germanul Gottfried August Bürger (1745-1794) cu celebra baladă Lenore, ori maghiarul Aràny Jànos (1817-1882) cu nu mai puțin celebrul pantum Viteazul Bor, cărora le-am alătura ilustra baladă folclorică românească Voica, impecabil înterpretată de Tudor Gheorghe. Revenind la Gina Zaharia, întâlnim un poem în care războinicul apare de peste moarte s-o răpească pe cea care-l așteaptă. El e, rând pe rând, haiduc de ninsoare, soldat care nu se
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
a avut agerimea de a scotoci cu privirea-i sfredelitoare lăuntrică, pe unde se aude vreun glas melodic, iar când l-a descoperit, l-a scos la lumină! Ca unul ce am scris despre atâția interpreți de muzică populară și folclorică, dar nu numai, datorez maestrului Benone Sinulescu faptul de a-mi îndrepta atenția spre Naidin, Lazăr Novak, Emilia Dorobanțu, Nicolae Datcu, Mihaela Gurău și alții, iar azi încondeiez aceste gânduri despre fenomenalul artist aromân din Macedonia, Toše Proeski, tot îndemnat
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
impulsivitatea aplauzelor mecanice, începând să intereseze kitsch-ul, suficiența incultura, prădarea insațiabilă, bunăstarea peste măsură. Slavă Lui Dumnezeu că mai există și artiști ca maestrul Benone Sinulescu, pentru a demonstra cât se înșeală acei ce cred că scriu istoria muzicii folclorice românești, scriind de fapt niște „istorii” expirate de pe acum, ca niște bomboane degradate și învelite într-un staniol ce scârțîie. Cine ar fi rămas pentru români Toše Proeski, dacă maestrul Benone Sinulescu nu ar fi vorbit multor oameni despre el
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
eu nu pot, Doamne, ai grijă de ea... Ea are buze cu gust de cireșe, pe care nimeni nu știe să le sărute ca mine, pe care nimeni nu știe să le sărute ca mine.” (Toše Proeski) Interpretul de muzică folclorică bănățeană și omul de televiziune Mircea Cârțișoreanu, care l-a cunoscut și prețuit pe Toše Proeski face câteva tulburătoare destăinuiri despre regretatul artist: „Acum trei ani, pe când maestrul Benone Sinulescu era invitatul meu în emisiunea pe care o realizam și
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
și certă, ca și cum, dacă Tania Popa n-ar fi actriță, tot actriță ar fi! Basarabeancă neaoșă, de la Căușeni de peste Prut, istoric loc moldoveneasc vecin satului Opaci, „împricinat” și de venirea pe lume a tot așa de frumoasei interprete de muzică folclorică Zinaida Bolboceanu, actrița Tania Popa poartă în temperamentul ei o suavitate a bunei dispoziții molipsitoare, o înțelepciune în care îmbracă armonia conversației guralive dar foarte agreabile. Mina ei veselă, în relația cu oamenii, glumele inteligente, purtarea ei plăcută, trezesc o
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
jucate și azi cu același succes, sau sunt scenarizate cinematografic. În ce privește istoria teatrului românesc dispunem de o bibliografie vastă. Rădăcinile sale se află în tradiția noastră populară, românul fiind, de când se știe, poet, deci un bun orator. Obiceiurile și tradițiile folclorice, ritualurile și ceremoniile sătești au fost dintotdeauna producții orale teatrale. Înseși legendele, miturile, transmise mai întâi din om în om, fac istoria artistică a creativității romînești. Folclorul, acest colosal muzeu încă viu, de frumusețe spirituală a neamului nostru dacic, deține
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
Amintirile, Poveștile, Anecdotele lui Creangă sunt tot atatea simboluri ale oralităíi operei sale, demne de păstrare în aplicațiile dramatice menite menținerii tradiției teatrale românești și prin acest repertoriu de pur spirit autohton. Deși în proză, Creangă exprima narațiunea în limbaj folcloric viersuit, foarte aproape de poezia populară, baladesc. „Dragu- mi era satul nostru/cu Ozana cea frumos curgătoare/și limpede ca cristalul /în care se odihnește cu mâhnire/Cetatea Neamțului/de-atâtea veacuri. Dragu-mi erau tata și mama/frații și surorile/și
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
manifestării l-a constituit lansarea celei mai recente cărți a Doinei Mărgitaș, astfel că ședința s-a deschis cu intrarea în scenă a unor oaspeți speciali din Țara Vlădesei, unde Doina Mărghitaș și-a început cariera de profesoară. Astfel, Grupul folcloric „Muguri de dorˮ, al elevilor din Poieni, condus de înv. Dorina Hidiș-Pop și prof. Ionel Pop, a prezentat un frumos program de muzică și dans. A urmat momentul folcloric al formației „Claca de dorˮ din Valea Drăganului, condus de prof.
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
unde Doina Mărghitaș și-a început cariera de profesoară. Astfel, Grupul folcloric „Muguri de dorˮ, al elevilor din Poieni, condus de înv. Dorina Hidiș-Pop și prof. Ionel Pop, a prezentat un frumos program de muzică și dans. A urmat momentul folcloric al formației „Claca de dorˮ din Valea Drăganului, condus de prof. Doina Melinte și dr. Zamfir Dejeu, fiu al satului, care au fost însoțiți de primarul comunei, dl. Gheorghe Constantin Boca. Cele două formații au evoluat în aplauzele frenetice ale
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic. A cântat cuceritor pretutindeni în țară și în lume (în Europa, Asia, America, Africa). Este laureat al multor concursuri și festivaluri, a primit Marele premiu al Fundației „Ethnos
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Merit din partea Societății Române de Radiodifuziune, Diplome de Excelență din partea Ministerului Culturii (Gala Folclorului Românesc, 2002), a Consiliului Județean Gorj, a Ministerului Administrației și Internelor-ediția a IX-a a Festivalului instituțiilor M.A.I., a prefecturilor Botoșani și Iași, a Ansamblurilor Folclorice „Maria Tănase” și „Maria Lătărețu” din Târgu-Jiu și „Doina” al Armatei. I s-a decernat titlul de Maestru al cântecului la Festivalul „Fluierul de Aur”, al sârbilor din Balcani, în 2001 și Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de „Cavaler
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
la Festivalul „Fluierul de Aur”, al sârbilor din Balcani, în 2001 și Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de „Cavaler”, acordat de Președintele României, în anul 2002. Este membru permanent al formației „Ethnica” al New York University. A evocat tradiția melosului folcloric românesc la spectacole de gală dedicate oficialităților internaționale care au vizitat România, la London Palladium Royal Performance (1967), la Smithsonian Institute, cu ocazia Bicentenarului SUA (1976), la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham-Anglia, la festivalurile de folclor din Nanterres-Franța
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
au participat și poeții Lucian Ioniță, Titi Nechita, (colaboratori ai revistei Melidonium), Mihai Ganea, Adrian Anghelescu și Geo Moroșanu, membri USEM. Momente artistice deosebite, ce au emoționat și încântat publicul, au fost prezentate de actrița Ina Paladi și membrii ansamblului folcloric ,,Floarea Dorului” din satul Cuizauca raionul Rezina, Moldova Referință Bibliografică: USEM la Iași: Poduri de Dor cu scriitoarea Nina Gonța / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI, 13 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia
PODURI DE DOR CU SCRIITOAREA NINA GONŢA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373947_a_375276]
-
și același suflu va fi aprins luceferi în artiștii generației lui Aurelian Andreescu și-n prințul lor pe vultur, nu pe cal, căci numai vulturul nu primește șeaua! „Aurelian Andreescu”, spune maestrul Benone Sinulescu (cei doi glăsuitori, unul de muzică folclorică și celălalt de muzică ușoară, sunt, fără să mire pe nimeni, doar că puțini o știu, rude de sânge), „este cea mai bună voce a muzicii ușoare românești; vocea muzicală a fost pentru Aurelian Andreescu un strai al sufletului, o
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
Ciuculete cânta de smulgea și oblonul schimnicului, era bună cu oamenii, încât o vină a sa era virtute pentru altcineva, era frumoasă încât rămâne în oglinda privirii și după ce nu mai este privită. Frumoasă, veselă, mirabilă glăsuitoare de cânt popular, folcloric și de voie bună, Ileana Ciuculete era o artistă ce-arunca ace pe unde călcau oltenii, iar aproape de inima ei, inimile lor se înfierbântau și plecau de la piepturile proprietare unde lasau numai umbra. Artista Ileana Ciuculete nu a fost o
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
dorințele omului de a trăi măcar un pic mai vesel, mai frumos, mai alinat de iubire! Plecarea ei, bruscă și dureroasă în lumea fără dor a înmărmurit pe cei ce-au cunoscut-o și iubit...! Cu ea muzica populară și folclorică românească aprinde un nou lampadar astral în pala acoperământului ceresc al țării, ce va lumina cât timp de jos, unde-i este umbra amintirii sale, poporul român îl va alimenta cu fascicole de neuitare și iubire, ca singură combustie ce
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
Aleea Clasicilor, cu începere de la ora 10.00. În Gradina Publica „Ștefan cel Mare” vor avea loc recitaluri de poezie, muzică, expoziție de ceramică, artizanat etc. Vor evolua Ansamblul coral, dirijat de Oleg Constantinov, Ansamblul de dansuri populare „Hora-Horița”, Ansamblul folcloric „Vatră de dor” al Școlii de Arte din Cluj-Napoca, România. În seara zilei de 31 august, în Piața Marii Adunări Naționale va avea loc un concert extraordinar dedicat Zilei Limbii Române. Între Orchestra fraților Advahov, Orchestra simfonică condusă de Dumitru
31 AUGUST 2016 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375308_a_376637]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D"ALE GURII DUNARII", II Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL GASTRONOMIC ȘI ECO-CULTURAL "D'ALE GURII DUNARII", II Un spectacol folcloric original a înviorat atmosfera Bucureștiului copleșită de arșița verii, prin diversitatea și originalitatea costumelor din a căror coloristică a fost nelipsit albastrul apelor și al cerului, culoare simbol a Deltei Dunării, și prin vitalitatea cântecului izvorâtă din adâncul sufletului unor
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
albastrul apelor și al cerului, culoare simbol a Deltei Dunării, și prin vitalitatea cântecului izvorâtă din adâncul sufletului unor oameni crescuți parcă din energiile naturii. Pe scena în aer liber și-au arătat măiestria glasurilor și a instrumentelor muzicale ansambluri folclorice aparținând românilor, lipovenilor și ucrainienilor din Delta Dunării: „Armonicii” din Peceneaga, „Juraveli” (Cocor) din Jurilovca, „Katiușa” din Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor) din Jurilovca este alcătuită din 15 membri de vârste diferite, de la 10 la 60 de ani. Au ca scop dobândirea terapiei prin muzică și evidențierea fondului folcloric tradițional specific comunității rușilor lipoveni din Jurilovca. Femeile poartă costume tradiționale cu care merg la biserică: platoc „batic înflorat” pus pe umeri, pe cap chicică, reprezentând simbolul femeii măritate, fustă înflorată, creață, în culori vii, pe fond grena, negru, roșu
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
lume și viață, și-n locul evoluției sale pe scara valorică a existenței umane s-a trezit scăpat din lesă ca un câine abandonat pe maidan Avem obiceiuri, datini și tradiții specifice, etnografie și folclor unice pe Terra. Ansamblurile noastre folclorice în costume naționale se bucură de mari succese internaționale pe vestitele scene ale lumii. Singurii care au rupt barierele dintre națiuni sunt oamenii de știință și cultură. Inteligența lor depășește cu mult nivelul politico-social în care se scaldă omenirea cu
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții molcome a pământenilor. Moștenirea primită din generații în generații, trezește în fiecare iubitor șiadmirator al Deltei noian de întrebări. Noi, cei
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții molcome a pământenilor. Moștenirea primită din generații în generații, trezește în fiecare iubitor șiadmirator al Deltei noian de întrebări. Noi, cei
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]