2,594 matches
-
și psihologic care i-au determinat pe scriitorii de tradiție romană din secolele IV - VI, indiferent de spațiul geografic în care au locuit și scris, să confunde pe goți cu geții, academicianul Ion Coteanu aduce și un argument de ordin fonetic, pe fondul legăturilor dintre goți și carpi: „La data la care geții care-și spuneau carpi au intrat în legătură cu goții, orice g urmat de e se pronunța ca atare, adică ghetae (gete), pluralul de la geta, alături de ghete și, eventual, de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
celor care-l purtau de drept. Așa cum s-a spus de nenumărate ori, populația romanizată de la nordul Dunării și-a spus romanus, singurul nume pe care-l cunoșteau, din care s-a format numele etnic rumân-român, în concordanță cu normele fonetice ale limbii române. Păstrarea acestui nume, care amintește de Roma și de romani, când toți ceilalți cu care romanicii nord-dunăreni au venit în contact, i-au denumit vlahi-volohi, voloni, blacus, olah, ulak, iar țările locuite de dânșii Vlahia-Valahia, Balac, Balachia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
era ce critica. În 1828, când tipărește ,,Gramatica” la Sibiu, Heliade realizează o adevărată revoluție În scrisul românesc, chiar dacă nu la modul radical, dar ceea ce a făcut el a constituit baza reformelor de mai târziu. Se știe că unui sistem fonetic nu i se potrivește orice sistem grafic, ori alfabetul slavon folosit de cărturarii români pentru a scrie În limba română, era o adevărată eroare. Alfabetul latin Își face cu greu loc, dar Heliade are meritul de a fi eliminat semnele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul veșnicului Întuneric. Principala preocupare a fost ideea acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un cavou, o prăbușire iremediabilă În neant. Întregul univers poetic bacovian stă sub semnul acestei apăsări grele. O atmosferă cenușie domină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cada rânduri-rânduri.” Mihai EMINESCU Mihai EMINESCU: LUCEAFĂRUL Comentariu stilistic Particularități fonetice Într-un studiu publicat În anul 1889, intitulat „Eminescu și poeziile lui”, Titu Maiorescu, după ce afirmase că „... limba națională a găsit În poetul Eminescu cea mai frumoasă Înfăptuire până astăzi... punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se făcu...”, „dar” are locul lui bine precizat. „arz-o focul” (ard-o focul) este o expresie pusă În limbajul lui Cătălin, pentru a-i justifica și lui originea terestră. De altfel, În limbajul lui Cătălin apar expresii cu particularități fonetice cum ar fi: „acu-i-acu”, moldovenisme, exprimând stări reflexive remarcabile. De ele se contaminează și Căiălina. „Da’ ce vrei mări Cătălin? La du-t’ de-ți veti de treabă.” „Da’ ce vrei mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a realiza o rimă perfectă. Demiurgul se află și el la Începuturile lumii, limbajul lui nu este numai solemn dar și ușor arhaic. În al doilea rând, În „asemeni”, „e” Închide perspectiva luminoasă a lui „m”. Eminescu are o intuiție fonetică excepțională. Nu același lucru putem spune despre „deșerte”; prin Înlocuirea lui „a” cu „e” nu se produce o expresivitate nouă, Însă „ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fonetică excepțională. Nu același lucru putem spune despre „deșerte”; prin Înlocuirea lui „a” cu „e” nu se produce o expresivitate nouă, Însă „ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă a fost comparat cu Anton Pann, iar amândoi cu scriitorul francez Rabelais. O alta nota distinctă o dă limbajului cuvintele exprimate popular, cu aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme, În timp ce neologismele apar foarte rar. Particularitatea izbitoare a scrisului lui Creangă rămâne Însă exprimarea locuțională, un relief unic al frazei românesti. Ca și În „Amintiri din copilărie”, autorul se implică În poveste ; limbajul capătă o puternică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
română, dat fiind faptul că acesta nu era familiarizat cu fonetica și ortografia noastră. E de remarcat totuși traducerea pe care a făcut-o Timotei Cipariu, fiind superioară celei lui K. Grigorie Guresco. Textul lui Cipariu conține și o transcriere fonetică a limbii vorbite, el găsind astfel o metodă de a facilita pronunțarea acestuia de către o persoană care nu cunoaște limba română. Acestui lucru i se mai adaugă și calitatea poetică, "traducătorul folosind versul de patru măsuri (octosilab trohaic) și căutând
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
este un obstacol în dezvoltarea personalității persoanei cu deficiență auditivă. De altfel, concordăm cu această poziție pentru că surditatea, prin limitarea procesului de constituire a limbajului verbal, condiționează dezvoltarea personalității individului, în condițiile în care acesta se va întâlni cu structuri fonetice și expresii noi în permanență și pe care va trebui să le asimileze. De asemenea, dizabilitatea auditivă influențează negativ asimilarea de informații din mediu, organizarea memoriei și flexibilitatea adaptivă. J.W. Evans (1987) a avansat propria convingere că nu există
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
de pornire pentru învățarea acestora; - contribuie la îmbogățirea atât cantitativă (asigură însușirea unui număr mare de cuvinte într-un timp relativ scurt) cât și calitativă a vocabularului activ; - dezvoltă mijloacele de expresie personale; - este un sprijin important în cunoașterea laturii fonetice, morfologice și sintactice a structurilor verbale; - stă la baza demutizării persoanelor cu deficiență de auz; - are puncte comune cu limbajul verbal; - este un limbaj cu o structură clară și cu reguli gramaticale proprii (chiar dacă relativ puține); - permite deficienților de auz
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înălimea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ANGELICA HOBJILĂ LIMBA ROMÂNĂ Repere teoretice și aplicații Cuvânt-înainte de Ana-Maria Minuț INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Ana-Maria Minuț) / 7 Contextualizări necesare.../ 9 I. NIVELUL FONETIC/ FONOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 11 Repere teoretice / 11 I.1. Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Printed in ROMANIA ANGELICA HOBJILĂ LIMBA ROMÂNĂ Repere teoretice și aplicații Cuvânt-înainte de Ana-Maria Minuț INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Ana-Maria Minuț) / 7 Contextualizări necesare.../ 9 I. NIVELUL FONETIC/ FONOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 11 Repere teoretice / 11 I.1. Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II. NIVELUL LEXICAL-SEMANTIC AL LIMBII ROMÂNE / 43 Repere teoretice / 43 II
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care, în formarea studenților de la specializarea menționată, studierii Limbii române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al limbii (nivel fonetic/ fonologic, nivel lexical-semantic, nivel morfologic, nivel sintactic și nivel stilistic) și de lansare de provocări în plan aplicativ, în vederea fixării acestor conținuturi. Maniera aleasă este, așadar, una de tip didactic, reperele teoretice având rolul de a actualiza elemente considerate esențiale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Așadar, o provocare pentru identificarea și explicarea "jocurilor" din planul limbii române și al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]