1,973 matches
-
ca să-i demonstreze deșertăciunea acestei afirmații, au fost zădarnice. De unde poate avea Bulgaria atâta oaste? Nu se poate! Ei, asta-i! Avem noi, ce vă pasă. Bine, dar cum poți ști dumneata mai bine decât toate gazetele românești, nemțești, rusești, franțuzești. Așa-i cum spun eu: avem 700.000 de oameni. Și număra pe degete diviziile și armatele. Dar noi, cât crezi c-am mobilizat? 200.000! D-ta știi vra să zică mai bine decât noi? Fără îndoială. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în păr, iar restul capului li-i tuns până la piele ori ras complect. Ciceronele: ... les animaux (du Tiergarden) ont été dévorés, mais les jardins sont restés n'est-ce pas? Ein rayon două cuvinte care, deși dușmane, unul nemțesc și unul franțuzesc, se-mpacă între ele, căci e vorba de afaceri. 180 rayonen! Ora 7. Deodată străzile marilor magazine și întreprinderi se umplu. Es femeile și bărbații de pretutindeni dela serviciile lor. Se grăbesc spre casă. Tramvaiele și-au sporit vagoanele; autobusele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
franțuzește, nemțește, englezește, olandeza. Românește se cam încurcă. Între străini n-a mai vorbit și vechiul graiu al copilăriei s-a redus, s-a subțiat. Ascultăm un fel de jargon bastard amestecat din când în când cu câte-o vorbă franțuzească și italienească. Fecior de boier nu-i. A fost un băiat sărac dintr-un sat de munte. Poate să fie evreu. Protestează, nu-i evreu, deși-l chiamă Arnold. A fost botezat ortodox și s-a însurat c-o catolică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
valoare de 1/3 dintr-o para), lețcae (cea mai mică monedă). Raportul dintre galbeni și lei, în această perioadă era: în 1803, 1 galben = 8 lei și 30 parale; în 1812, un galben = 12 lei; în 1829, 1 galben franțuzesc = 31 lei și 10 parale. Progresele economice trebuie puse în legătură cu existența drumurilor și a „poștelor”. Pe drumul Iași-Huși erau pichete de pază. La fiecare pichet se afla un grup de slujitori călări, care însoțeau convoaiele. „Poștele” erau arendate de obicei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
depășeau copios nivelul general al confraților de breaslă din România. În pregătirea mesei pentru Sfântul Vasile am colaborat perfect cu cei trei, excelenți cunoscători ai locurilor unde "s-a băgat": creveți, mușchi de vită uruguyan, mere argentiniene, vin spaniol, brânzeturi franțuzești, ciocolata elvețiană, Panetone italian... bineînțeles totul pe valută! Conform tradiției îmi trebuia un curcan și nu "băgaseră" nicăieri doar găini și atât! Și întrucât în 1989 nu făcuserăm o revoluție pentru a întâmpina noul an tot cu "Frații Petreuș", așteptam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
primiri la curte, Petersburgul dinaintea revoluției, Viena imperială, imobilul parizian al părinților frecventat de Rodin, de Anatole France, Proust întâlnit pe o alee a grădinii Luxem bourg, contrariat de sporovăiala grupului de școlărițe care-l înconjuraseră și care amestecau cuvinte franțuzești cu altele dintr-o limbă necunoscută, apoi conacul moșiei din iubita Mol dovă, unde veniseră de atâtea ori Enescu, Tonitza, Racoviță, sur prinși, toți aceștia, nu în reci atitudini statuare, ci în firescul, în omenescul, în natu ralețea felului lor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Festival, regimul nu s-a mai întors la rigiditățile dinainte, a devenit mai puțin temător de contacte, mai permisiv, în orice caz, față de produsele artistice apusene pe care le-a scos treptat de sub embargo. Au fost admise pe ecrane filme franțuzești (gheața a fost spartă, dacă-mi amintesc bine, cu Zi de sărbătoare al lui Tati), britanice (memorabilul Hamlet al lui Laurence Olivier), italiene (neorealiștii), iar radioul a putut difuza - și a făcut-o din plin - șansonetele lui Yves Montand în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de lume, o ceată de vlăjgani, amicii fratelui lui Wili, mai mare decât noi cu zece ani. Abia sosiseră și ei din „vale“, cu toții surescitați, încântați de achizițiile făcute, unul dintre ei mai ales, foarte mândru de sticlele cu coniac franțuzesc pe care le înhățase. Fina captură de război a nemților trecuse în mâini românești. Voi ce-ați adus, mă, a făcut spre noi cel cu coniacul, ce-aveți acolo? — Lada am adus-o, și am arătat-o amândoi plini de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
protocol, timp pierdut și obligații de partid. La masă invita de regulă și pe alții, lucru care îl flata și devenea mult mai interesant. Nu se bea mult. Era pe mâncare chestia. Se bea un pahar de vin, după moda franțuzească. Discuții absolut încântătoare pentru un provincial candidat la Filologie. Când i-am cunoscut, mi se părea indecent să trăiască. Îi învățasem la școală, credeam că trăiseră undeva pe la începutul secolului. Marele Prozator mă prezenta cu o perifrază - nepotul meu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
apusă pe urma exproprierilor și-a crizelor bancare, și cu ceva mărfuri prin rafturi oferite nouă, clienților abia treziți la gustul lucrurilor bune, ca „solduri“ din ceea ce mai rămăsese ca Încălțăminte, haine de sport și săpunuri englezești, bonetărie și parfumuri franțuzești, tricotaje și confecțiuni vieneze. Păs trez și azi În casă vestigiile unei asemenea epoci care nu se va mai Întoarce, cu produse de bun și solid confort În locul pacotilei de mai târziu, și-i mulțumesc aproape zilnic, pentru ele, fostului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
alte fonduri decât ale directorului, aflat și el mereu Într-o politică de opoziție Îndelungată - a stăruit pe pielea revistei mai ales În primii ei ani de apariție [...]. Se făcu [până la urmă] loc În revistă unor traduceri de nu vele franțuzești preacunoscute, cât și unui singur scriitor autoh ton, și Încă din acea speță primară a scrisului care alimenta, pe acea vreme, necesitățile maniei clasificatoare, atât de nefastă prin dogmatismul feroce și pedantismul terorizant al unui critic universitar și director de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din gravura lui Félicien Rops. și o mai Întâlnesc Încă și astăzi pe la princesse, altă veterană din echipa de haute galanterie a Podului Mogoșoaiei de acum o jumătate de secol, o bătrânică puțintică și delicată, ciripind amabil și surâzătoare În franțuzeasca ei aleasă, tremurând de frig sub zdrențele ei căpătate, cu mâinile strâns Împreunate pe sub mâneci și călcând dureros și anevoie În pantofii totdea una scâlciați din piciorușele ei deformate de vechi reumatisme. Mă tot țineam mereu - dar ce m-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a celor cu preferințe, dacă ea le considera justificate, sau a celor care se distingeau în luptă sau primeau decorații. Lili avea drept de veto în materie de băutură, dar și dreptul, cu discernământul ei de femeie, să dea șampanie franțuzească celui care ocazional ar fi avut "nevoie" de așa ceva. Dacă însă cineva, oricine ar fi fost, ar fi îndrăznit să se lege de Lili sau să fie nepoliticos cu ea, zbura din unitate fără drept de apel. Mi s-a
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
a făcut-o Alberto. ESTE EXTRAÑO SIGLO VEINTE Acest ciudat secol XX Partea cea mai urîtă a atacului meu de astm a trecut, iar acum mă simt aproape bine, deși uneori trebuie să recurg la noua mea achiziție, un inhalator franțuzesc. Resimt puternic absența lui Alberto. Am senzația că flancurile nu-mi mai sînt apărate În fața vreunui atac ipotetic. Din clipă-n clipă mă-ntorc peste umăr ca să-i Împărtășesc cîte o observație, dar Îmi dau seama că nu mai e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
bicicletă. La următorul tuns, când i-am povestit ce pățisem cu părul, coafeza a zis scurt: „Scuze“, așa cum i-ai zice cuiva „Bună ziua“. Nu s-a arătat deloc speriată. În loc de asta, când să plec, a scos la iveală trei parfumuri franțuzești diferite, pe care încerca să le vândă. În prăvălii nu găseai așa ceva, ăsta era comerț la negru - iar comerțul la negru era interzis. Am deschis sticluțele una după alta și le-am dus la nas. Dar gândul mi-era nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cea mai barbară, dar cea mai sigură care există: aruncându-mă inconștient în oceanul supraviețuirii cotidiene. 10 iunie 1998 Arif: colegul meu albanez de serviciu, la restaurantul Spaghetti Factory, Geneva. A fost avansat de curând la rangul de bucătar; restaurantele franțuzești seamănă oarecum cu armata, întâi trebuie să fii caporal pentru a deveni sergent și subofițer. Comportament și figură de imbecil plin de vitalitate. Kosovar refugiat în Elveția, mănâncă macaroane cu pâine în pauză și este preocupat doar de mașini și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Munți de farfurii murdare de spălat (am făcut un calcul sumar la sfârșit: 3000 de bucăți, nu am spart niciuna...). Unde am citit oare că furtunul terminat cu o pară în formă de duș, care simplifică enorm viața plongeur-ului (cuvântul franțuzesc care îl desemnează pe spălătorul de vase) a fost inventat de Brâncuși, la Paris? Chiar dacă nu este adevărat, sună bine și mă simt oarecum răzbunat pentru tot. Este tipul de slujbă chinuitoare, dar pe care o uiți imediat a doua
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Plus deliciile acestei munci de sclav. Imaginea lacului liniștit, plin de stelele reclamelor de lux, în timpul pauzei de masă de la ora trei dimineața. Lume multă, bogată, fericită (cel puțin așa pare la o primă vedere), femei superbe care beau șampanie franțuzească le pot vedea fugar surâsul senzual și spatele decoltat prin ferestruica prin care mi se livrează farfuriile murdare. La sfârșit, duminică dimineață spre prânz, patronul, un italian care a făcut avere în Caraibe, servește întregii echipe șampanie. Suntem toți atât
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în mass-media nu sunt invitați decât "specialiștii" din diverse domenii, de la cultura cartofului la arma atomică), aruncă în eter "adevăruri" de genul: Nous aimons la personne séduisante et non pas le séducteur (Ne place persoana seducătoare, și nu seducătorul). Moft franțuzesc. O definiție a dragostei este furnizată de o americancă autoare de romane de succes (nu am reținut numele) în ziarul Le Monde, suplimentul literar: "Dragostea este ca mercurul ținut în palmă: dacă strângi palma, îl pierzi, dacă lași palma deschisă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lucrez pe post de chelner. Vremea blândă aduce valuri de clienți, toate mesele sunt ocupate de oameni cu chipuri fericite, care aspiră cu nesaț miresmele de tei din noapte. Cobor în subsol, să schimb butoiul (barrique, îmi place cuvântul acesta franțuzesc pentru butoi) de bere. Până aici nimic deosebit, numai că pivnița se găsește într-un subsol de Evul Mediu, clădirea este din secolul XV (m-am documentat!), umbrele sunt lungi pe pereți, iar ora târzie în noapte. Nu mi-e
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Or se pare că tocmai această lipsă de definiție le place. De l'effort pour rien, cel puțin în sensul unei lumi ce caută un sens fiecărui gest, construiește minuțios fiecare segment de "carieră". Tot astăzi la prânz. Refuz tipic "franțuzesc" al profesorului Nivat: "Nu pot să beau vin. Și nu pentru că este un petit vin, ci pentru că am enorm de mult de lucru în această după amiază". Era vorba într-adevăr de un petit vin: vin ușor, acceptabil, nu de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
am enorm de mult de lucru în această după amiază". Era vorba într-adevăr de un petit vin: vin ușor, acceptabil, nu de disprețuit, nu ieftin, dar nici scump. Un vin oarecare. Dacă este ceva mai străin de veritabilul spirit franțuzesc, asta este, expresia noastră care traduce românească spiritul de "kief", expresia "băutură să fie"... 2 martie 2003 Înainte de furtună, de războiul ce pare că va izbucni în Irak. Geneva, la fel ca tot Occidentul, este împânzită de demonstrații anti-war. Un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
îl poartă pe cap, aproape până la limita sprîncenelor trase cu khol negru, care-i pune în evidență ochii și mai negri. Mondializarea? Păstrarea tradițiilor ? Cochetăria feminină în fața rigorii islamiste ? O formă de concesie în fața modernității ? Toate la un loc ? Emisiune franțuzească (TF1) dedicată strângerii de fonduri și sensibilizării (cuvânt foarte la modă acum) publicului în vederea strângerii de fonduri pentru victimele tsunami-ului din Asia. Un vag aer de Revoluția Română, decembrie 1989, un du-te vino continuu în studio, multă improvizație-du
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de tip caucazian"... Privesc fără a urmări atent o emisiune imbecilă de divertisment pe TV5, singurul post care poate fi privit aici în Canada nu are publicitatea care confiscă tot programul, ca în cazul celorlalte canale. Emisiunea este una tipic franțuzească, cu mult public, multe culori, conversație superficială bazată pe sentimente nobile și, ceea ce le conferă le French touch, un amestec greu de găsit în altă parte de starlete, vedete și, uneori, intelectuali de înaltă clasă prezenți în studio fie în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
E mai bine să fii decât să nu fii, grăit-a Gâgă, hamletianul. R.P. Decât o viață urâtă, mai bine o viață frumoasă. Decât puțin și prost, mai bine mult și bine. Însă n-ați fi preferat o altă pâine? Franțuzească, de pildă. Sau din alte locuri. A.R. A, da, n-am uitat întrebarea: dacă mi-ar fi plăcut să trăiesc în altă țară. Da, în Anglia. Acolo mă simt cel mai bine. Mă simt acasă. Flegmatici sau nu, per
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]