1,758 matches
-
g/mp/luna, în 2005; Calitatea solului este semnificativ afectată în zonele în care există depozite de deșeuri industriale sau menajere. Exploatațiile miniere dețin o pondere însemnată datorită depozitarii sterilului, infiltrării în sol a substanțelor chimice toxice până la nivelul pânzei freatice. 1.Mârza, Ioan, Județele patriei - Hunedoara - monografie, Editura Sport-turism, 1980; 2. Rus, Dumitru, Județul Hunedoara - Ghid Turistic, Editura Sigma Plus, 1998; 3. Rus, Dumitru, Județul Hunedoara-Geografie și geografi, Editura Corvin, Deva, 2005 4.Kräutner, H.G. - Munții Poiana Rusca - Colecția Munții
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
condițiile geologice, fizico-geografice și situarea ei în zona Marii Negre, sunt reprezentate prin strate acvifore de adincime(captive) cît și prin strate libere(acvifere).Straturile acvifore captive sunt puțin exploatate, cercetate și folosite. În ce privește straturile libere (acvifere) sunt reprezentate prin cele freatice situate la partea superioară a platourilor, la adîncime de 10-30 m. Ele sunt ușor alcaline (PH=7-7,5), cu o temperatură în jur de 9⁰C. Anume ele asigură alimentația obișnuită cu apă.
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
numită tot Freidorf. În Freidorf, fiind amplasat într-o zonă de câmpie joasă și șes, predomină cernoziomurile și solurile aluviale. Ca dovadă a faptului că satul, la fel ca întreg Municipiul Timișoara, s-a dezvoltat pe un teren mlăștinos, pânza freatică este se află la un nivel foarte ridicat, aceasta găsindu-se la o adâncime de circa 3 m. Balta din Freidorf, botezată de locuitori Balta Szabo, este o rămășiță din vechile bălți care ocupau odinioară zone întinse. Se poate observa
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
munte (Munții Făgăraș), sub forma unui vast amfiteatru cu deschiderea către nord, spre lunca largă a Oltului și Podișul Hârtibaciului. Relieful colinar format din dealurile submontane perșano-făgărășene, cu altitudini cuprinse între 500 și 800 m și adânc fragmentat de acțiunea freatică a râurilor montane, sugerează o anfiladă de contraforturi naturale, care dispar treptat la nord-est de Valea Veneției. Această unitate se află în legătură cu alte câteva subunități distincte de relief, compuse, de la est spre vest, din dealurile Perșanilor, central-făgăreșene, Măgurei și Blidăriei
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
sud-vest altitudinea regiunii ajunge la 1.000 de m. Din punct de vedere geomorfologic Deșertul Libian este privit ca un podiș (platou) format din roci calcaroase în partea de vest, Platoul Egiptean cu Gilf Kabir, Abu-Ras-Plateau și Abu-Said-Plateau. Nivelul apei freatice este mai aproape de suprafață în regiunile joase, unde apar oaze că de exemplu Oază Siwa (că. 180 km) care se află sub nivelul mării, la încrucișarea drumurilor de caravane și a fost amintită în timpul lui Alexandru cel Mare (331 î.Hr.
Deșertul Libian () [Corola-website/Science/314596_a_315925]
-
Bughea (2,5%) - în nord-estul comunei. Datorită faptului că cea mai mare parte a suprafeței comunei (38,82 kmp. din 42,06 kmp.) se găsesc în cadrul bazinului râului Vărbilău, majoritatea referirilor hidrografice s-au făcut la acest bazin. Nivelul apei freatice se află la 1 - 3 metri adâncime în zona de luncă și la 4 - 10 metri în zona teraselor inferioare. În hidrografia comunei se impune râul Vărbilău, cel mai mare afluent al Teleajenului, care are o lungime de peste 36 km
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
incluse în patrimoniul mondial în 1979. Sunt foarte puține rămășițe încă în picioare, dar fundațiile clădirilor celor mai mari, cum ar fi marea basilică, sunt ușor de văzut. Acțiuni agriculturale recente în zonă au dus la o ridicare a pânzei freatice, cauzând prăbușirea sau lipsa stabilității unor clădiri din complex. Acesta a fost adăugat pe lista de locații amenințate din patrimoniul mondial în 2001. Menas din Alexandria a fost martirizat la sfârșitul secolului al III-lea sau începutul secolului al IV
Abu Mena () [Corola-website/Science/314719_a_316048]
-
Topolog, Cichirgeaua. Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de apă freatică, precum și peșteri, printre care cea de la Movile care, fiind izolată de mediul exterior de sute de mii de ani, adăpostește un ecosistem izolat de restul biosferei, în care lanțul trofic este bazat nu pe energia solară, ci pe cea biochimică
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
carbon și metanul, care produc efect de seră și contribuie la încălzirea globală. Poluarea apei și a solului se face prin "levigat" (lichidul scurs în urma proceselor biochimice), care, în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol și poluează apele pânzelor freatice. Aceste poluări pot fi așa de puternice că împiedică creșterea plantelor deasupra acestor rampe. În mod normal, pe rampă deșeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea și stabilitatea, și acoperite cu folii și cu pământ. Rampele pentru deșeuri organice
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
ample fluxuri de lavă. Prima erupție a vulcanului Koriakski consemnată în documente istorice datează din 1890. Erupția a fost caracterizată prin emisii de lavă din fisuri, care s-au deschis în partea de sud-vest a vulcanului, având loc și explozii freatice. S-a presupus că a erupt din nou cinci ani mai târziu, însă s-a demonstrat contrariul: ceea ce se crezuse a fi fost o coloană de erupție a fost de fapt un abur generat de activitatea fumarolică puternică. O altă
Koriakski () [Corola-website/Science/314897_a_316226]
-
apei să fie de 2 probe/an pentru forajele cu o adâncime de foraj mai mică de 50 m și de 1 probă/an pentru forajele cu o adâncime mai mare de 50 m, frecvența de determinare a nivelului apei freatice rămânând neschimbată. ● Părțile s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea Subcomisiei. Experții Părților vor intensifica, în viitor, eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecția calității apelor
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
apei să fie de 2 probe/an pentru forajele cu o adâncime de foraj mai mică de 50 m și de 1 probă/an pentru forajele cu o adâncime mai mare de 50 m, frecvența de determinare a nivelului apei freatice rămânând neschimbată. ● Partea ungară a prezentat Părții române o solicitare de date cu privire la observații, prognoze și regulament de exploatare a lacurilor de acumulare în formă tabelară reprezentând anexa nr. 1 la Procesul verbal încheiat cu ocazia întâlnirii experților pentru schimbul
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
MĂSURI DE PROTECȚIA MEDIULUI, DE PROTECȚIA ȘI IGIENA MUNCII ȘI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 8.1. Măsuri privind protecția mediului 8.1.1. În cadrul acțiunii de aplicare a tratamentelor de protecție, se păstrează distanța față de scurgeri, apa de suprafață, apa freatică și sol. Produsul nu va fi deversat în apă sau sol fără o tratare prealabilă. 8.1.2. Pentru absorbția cantităților mari de produs se vor utiliza materiale absorbante (nisip, diatomită, liant acid, liant universal, rumeguș). 8.1.3. Se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
strategii privind sectorul de irigații; - realizarea de proiecte tip și ghiduri care vor fi puse la dispoziția autorităților centrale și locale în sesiuni de informare de tipul workshop-uri. Proiectul ADER 12.4.3.: Irigații din resurse alternative. Alimentare din pânza freatică și lacuri Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei Total lei: Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
() a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929. s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe Racoviță, era magistrat și membru fondator al societății literare Junimea și se
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
între mai și ianuarie) cu mari inundații în special în delta Mekongului. Tăierile și incendierile intenționate(pentru obținerea de terenuri urbane sau agricole) au contribuit la degradarea și eroziunea solului. Poluarea apei și pescuitul excesiv amenință populațiile marine. Contaminarea pânzelor freatice limitează apa potabilă disponibilă. Industrializarea și urbanizarea crescânde din jurul capitalei degradează mediul înconjurător. Nordul statului este bogat în resurse minerale, în special antracit și fosfați. Pe coasta de S există câteva resurse de petrol. Se cultivă orez, banane, trestie de
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
doar o mică parte, un mic fragment al lumii care se scrie întruna”. (Nicoleta Sălcudeanu) ”Viguros prozator modern, oferindu-și lungi pauze, George Bălăiță nu are rădăcina debilitata prin cultism. Romancierul nu îmbrățișează o formulă canonica: el vrea și lirism freatic și istorism vizionar și sociologism catalizant. Cu intarsii livrești, proza să nu respectă structurile prestabilite; povestirea da sens curgerii timpului, dar repeta haosul viului, încâlceala polimorfului, încercând a stăpâni universul prin cuvânt, repudiind, însă, fixarea. George Bălăiță s-a statornicit
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
cu altitudini mai joase. Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe). Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
gradul de permeabilitate, cât și de grosimea și extensiunea rocilor care le înmagazinează. Astfel, rocile compacte din zona montană sunt în general impermeabile pentru o bună parte a munților Leaota și Bucegi. Totuși, abundența și permanența izvoarelor dovedește existența apelor freatice, dar acestea sunt acumulate în depozitele de pantă și de la baza versanților. O situație mai aparte prezintă conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare fața de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
economia județului. Interfluviul dintre Dâmbovița și Argeș, exceptând luncile celor două râuri, este alcătuit din depozite de pietrișuri și nisipuri cu o permeabilitate bună. În colțul sud-vestic al județului, la sud de lunca Argeșului, în sectorul aferent Câmpiei Găvanu-Burdea, apele freatice au condiții foarte bune de înmagazinare, pietrișurile și nisipurile stratelor de Frătești fiind prezente la o mică adâncime sub cuvertura de loess. Aceleași depozite cu o granulometrie foarte favorabilă infiltrației și deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
aferent Câmpiei Găvanu-Burdea, apele freatice au condiții foarte bune de înmagazinare, pietrișurile și nisipurile stratelor de Frătești fiind prezente la o mică adâncime sub cuvertura de loess. Aceleași depozite cu o granulometrie foarte favorabilă infiltrației și deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se întâlnesc și în luncile Argeșului și Dâmboviței pe întregul traseu din județ și de pe valea Ialomiței în avale de Pucioasa. Teritoriul județului Dâmbovița aparține în proporție de cca. 80 % sectorului cu climă continentală (50% ținutului climatic
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice. În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune și cernoziomurile levigate, solurile negre de fâneață, bălane de coastă și cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum și cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2-3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi. Clima este temperat-continentală
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
mare de apă este primit de Marea Neagră de la Don, prin intermediul Mării Azov. Pe de altă parte, în august 2010, grup de cercetători britanici de la universitatea din Leeds au studiat sub partea de nord-vest a Mării Negre o importantă scurgere de apă freatică dulce, al cărei debit este de 350 de ori mai mare decât cel al Tamisei. Scurgerea de apă freatică se găsește aproximativ sub valea Carasu, provine parțial și din Dunăre, și ajunge în mare, prin nisipul de la fund, în largul
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
grup de cercetători britanici de la universitatea din Leeds au studiat sub partea de nord-vest a Mării Negre o importantă scurgere de apă freatică dulce, al cărei debit este de 350 de ori mai mare decât cel al Tamisei. Scurgerea de apă freatică se găsește aproximativ sub valea Carasu, provine parțial și din Dunăre, și ajunge în mare, prin nisipul de la fund, în largul Constanței, oraș ale cărui puțuri de captare prelevează o parte din ea. Dacă s-ar afla la suprafață, această
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]