3,538 matches
-
este o formă de superlativ - natura și omul sunt legați într-o îmbrățișare tandră, simbiotică. Aud glasul prea-iubitului meu! Iată-l ca vine Sărind peste munți, salutând peste dealuri Prea-iubitul meu seamănă cu o căprioară, ... Scoală-te, iubito, Si vino, frumoaso! Versurile respiră o mare senzualitate. "Adormisem, dar inima imi veghea/ Este glasul iubitului meu care bate... Valoarea documentară este incontestabilă, lucrarea fiind o mărturie despre modul de viață din antichitate - alimentație, îmbrăcăminte și podoabe, obiceiuri și rituale, comerț, agricultură și
RECENZIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371737_a_373066]
-
zori. Splendid crepuscul Veghez pe țărm, un far minuscul S-a stins firesc, a mia oară Și mă întreb așa-ntr-o doară: De ce mereu se înroșește, Când vălurile-și risipește? Ce taină în adâncuri are, De mii de ani, frumoasa mare? În zori, din largu-i necuprins, Un tânăr prinț din ea desprins, Se ridica spre boltă, roată, Și o lăsa îmbujorată Sub mângâieri de raze blânde, Însângerând adânc și unde. Iar ea îi trimitea spre maluri, Iubiri pe crestele de
SECRET ASCUNS DE MII DE ANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375676_a_377005]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > FRUMOASA MEA, TRANSPOEZIA, AUTOR IOAN GHEORGHIȚĂ. RECENZIE - VALENTINA BECART Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului te-am regăsit printre sunetele abia perceptibile... Poetul Ioan Gheorghiță( pseudonim Ion Caesarion) s-a născut în loc
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
Amintim câteva: :”Ora de identitate”, poezii, ed. Porto Franco, Galați, 1993; ”Emigrantiada”- poezii, ed. Harvia, Tulcea, 2000; Undeva la poarta raiului”, poezii, ed. Ex Ponto, Constanța, 2010; ”Solzi de primăvară”- poezii, ed. Ex Ponto, Constanța, 2012 etc. Acest proaspăt volum, ”Frumoasa mea, Transpoezia”,apărut la editura PIM, Iași, 2016, definește un poet matur, exersat, un poet care are conștiința harului său poetic. Și iată ce ne spune Mioara Băluță( Bacău): ” Poezia lui Ioan Gheorghiță se remarcă printr-un cumul de secvențe
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
a imaginarului răscolește ”prin propria imaterie”, jucându-se cu tot dicționarul de forme..., ”escaladând printre cuvinte”, astfel că ”am rămas cu literele/ înfipte adânc în memorie/ până când am găsit calea / către noi înșine...” ( Eu am spus verde...). Invitația pe tărâmul ”Frumoasa mea, Transpoezia” este incitantă, cititorul fiind tentat să facă o incursiune în acest spațiu poetic și să descopere mesajul poetului, ”bătăile inimii” într-o metaforă esențializată, cu nebănuite deschideri spre varietatea sensurilor. Valentina BECART/ 6 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: FRUMOASA
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
Frumoasa mea, Transpoezia” este incitantă, cititorul fiind tentat să facă o incursiune în acest spațiu poetic și să descopere mesajul poetului, ”bătăile inimii” într-o metaforă esențializată, cu nebănuite deschideri spre varietatea sensurilor. Valentina BECART/ 6 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: FRUMOASA MEA, TRANSPOEZIA, autor Ioan Gheorghiță. Recenzie - Valentina BECART / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2140, Anul VI, 09 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
și spectrul înfometării pentru unii și a îmbuibării pentru alții a dus la căderea și decăderea unui imperiu între granițele căruia soarele nu avea timp să apună. În drumul său înapoi de la războiul troian spre Ithaca, Ulyses poposește pe insula frumoasei zeițe Calypso. Ispitele paradisului luxuriant ale insulei, ale horticulturii exotice, promisiunea nemuririi, nu-l îndupleca însă pe Ulyses să se stabilească în această “diaspora” comfortabila, să traisca în acel exil epicurian, doar cu pâine. Ulyses privește nostalgic și îngândurat dincolo de
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
vorbescă! Și...dacă nu vreau? Ha, ha, ha! Moș Ion întinse mâna spre telefon și Ionică i-l dădu. Întrebă cu voce stinsă: Tu...ești...îngerașul...bunicului? Tătăiță! Tătăiță!... Nu mă speria, tătăiță! izbucni Angelica în plâns. Nu...te...speria...frumoasa mea! Îți este rău, tătăiță? Să nu mori! Uite, te sărut pe obraji, pe ochi...Uite, îți mai dau viață de la mine. Hai, tătăiță, uite, te îmbrățișez și îți mai dau viață. Moș Ion se învioră. Zâmbi, își recăpătă respirația
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
puțin. Încercam cu o disperare cruntă să mă smulg din starea în care mă regăseam, căutând instinctual să pun capăt acestui început de coșmar care parcă avea să mă arunce într-o prăpastie vie, fără de fund. Femeia era sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
un nume unic îmi răscolea sufletul chinuit. Adelaida ... Ceva (sau cineva) m-a făcut să întorc mașina și să parcurg drumul în sens invers. Nici dacă aș fi vrut, n-aș fi putut să mă opun. Femeia era sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
să citesc despre ei în ziare. S-a înțeles? Antonio Dorini, omul de încredere al tatălui său, cel care era prezent peste tot unde era și Eduardo, mârâi: - Sau vrei să-i cânte cineva prohodul cât de curând Angelinei și frumoasei Cristina? Fabrizio încremeni cu mâna în aer. Cu ce se ocupa mai exact tatăl său? Și... Angelina și Cristina erau soția și fiica lui Ricco din câte știa el. La câteva săptămâni după ce ajunsese în America, aflase din ziare că
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
naționale cu care erau îmbrăcate diversele persoane prezente la aceasta sărbătoare îți luau ochii: ba o maramă, ba o cingătoare, ba un brâu tricolor, iar ansamblele erau splendid articulate. La o pauza de masă, unde au fost servite bunătăți felurite, frumoasele noastre cântau și dansau precum fetele de la Căpâlna. Petroneta țipuia, chiuia și le zicea așa, ardelenește. O dobrogeancă cânta și ea. Raluca Vulpe ne-a încântat cu muzica sa folk, și măiestria sa de chitaristă. Alții făceau fotografii exponatelor diverse
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
o carte-document, o confesiune emoționantă, o poveste unică a vieții și carierei unei mari artiste, demnă reprezentantă a cântecului popular românesc: “Sunt, exist, doar pentru că așa a vrut Dumnezeu!” / La școala din satul Marcea / DRAGOSTEA Mariei pentru mămica ei / Debutul... / ”Frumoasa Oltului” / Maria, vedeta Cenaclului “Flacăra” / Povestea “Florii din Grădină” scrisă în 7 ani... / O mare tristețe a Mariei... / Primul costum popular pe care îl poartă și acum... / Nașa Ileana Sărăroiu... / Maria, o interpretă preferată de Nicu Ceaușescu / Turneele la mare
35 DE ANI DE CARIERĂ DE SUCCES LANSARE DE CARTE „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL ŞI DRAGOSTEA” DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378672_a_380001]
-
-i slăviți! Învăța tu, române, istoria întâi, Căci nouă,tuturora, ne este căpătai! Și la Castel revino, muzeul te așteaptă, Lipsește numai Cuza, dar e prezent prin faptă. De tu pricepi trecutul, ce lesne îți va fi Să afli viitorul frumoasei Românii! Referință Bibliografica: Aici, la Ruginoasa...(omagiu domnitorului Cuza) / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378753_a_380082]
-
căci s-a lăsat abandonată în brațele mele și în plăcerea sărutului prelungit. Nu s-a simțit deloc deranjată de faptul că mâinile mele nu mai erau cuminți și dacă, la început, doar explorau finețea materialului din care era făcută frumoasa ei rochiță, acum se plimbau nerăbdătoare pe sub jupă, dezmierdându-i pulpele catifelate. Sânii îi simțeam mari și frumoși sub forma unor pere coapte, dar din cauza sutienului care îi ținuse struniți, nu-mi dădusem seama până atunci de mărimea lor. S-
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
de patruzeci de milioane și șase mii de capete de vite. Așteptarea lui e zadarnică, fiindcă Păunescu nu aduce permisul. Simțindu-se înșelat, Gore iese din cârciumă, unde se afla, ca că-l caute acasă. În timp ce face cercetări pe Strada Frumoasei, sună alarma și se ascunde într un adăpost aerian situat lângă casa pe care o căuta. În adăpost cunoaște pe doamna Popovici, pe servitoarea ei, Elisaveta, și un bătrân. Se observă aici că eroul este martor al unor evenimente, dar
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de fiecare fir de iarbă, se va ridica spre cer, într-o mișcare de grație, un aer de curcubeu. După terminarea rugăciunii, începe marea sărbătoare a Naturii." Discipolul lui Michelet sfîrșește cu aceste cuvinte: "Ah! Aș vrea să auziți vocea frumoasei mele Românii, aș vrea să-i atingeți inima, să-i vedeți sufletul!" Spațiul este oferit privirii străinului ca regenerat, purificat de martiriul multisecular al unui popor destinat să sufere în tăcere: "Vai, spune țăranul român însuflețit de Brătianu, veniți să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu tot întunericul și esclusivismul lui. Caracteristic și vrednic a se recunoaște în favoarea catolicismului e tendința de-a nu baza creșterea poporului pe idei abstracte, cari să convingă capul, ci pe idei redate intuitiv, care să îmblînzească inima, de aceea frumoasele arte au fost cele mai puternice arme ale bisericii. Arhitectura, muzica, sculptura și poezia au fost puse în serviciul bisericei pentru a da în această sferă curată, neatinsă de nici o suflare impură, un adăpost sufletului omenesc, atât de bântuit sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
15, 17, 19 și 20 august 1880] ["O SUMĂ DE CETĂȚENI... O sumă de cetățeni din toate părțile țării se plâng de sporirea dărilor făcute de noul recensământ fiscal și ne întreabă din ce cauză liberal-naționalii noștri, între ale căror frumoase promisiuni la '76 era și "scutirea pungii contribuabililor", nu se mulțumesc cu cât au atins-o până astăzi în cei din urmă patru ani și acum îi mai încarcă sarcinile. Vom răspunde la această întrebare în treacăt, lăsând deocamdată orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cîini (vorba unuia, pe-un zid: jos cîinii!, vorba altuia, pe același zid: sus pisicile!) Și toate astea-s numai aici, în Lăpușneanu, dar mai e și Hala, mai e și Unirea, Piața Unirii, Nicolina, Podu Roș, Păcurari, Talciocul, Ciurchi, Frumoasa, Tîrgu Frumos, Bacău, Buzău, Rîmnicu-Sărat, București. Poporime, nu glumă! Și, numai la secția de votare unde am stat de Duminica Orbului la coadă ca-n vremuri, nu-i așa? de tristă amintire, cîți dintre semenii ăștia ai mei: pantofi, țigări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
despre literatura lumii fascina orașul. "Parantezele" lui (cînd ruga studenții să nu mai noteze, bănuiți de ce!) făceau deliciul galeriei. Îi plăcea și să se alinte, alintările lui Falstaff în preajma jupînițelor. Părăsea catedra, se-apropia de prima bancă, unde luau notițe frumoasele anului, topite, își rezema burta (interbelic-prezentabilă) de vreun caiet și se indigna alintat: vedeți? se tot deschide ușa, o să mă enervez și n-o să mai pot ține cursul... Da' ce, discursul marelui mut Buster Keaton nu vă place? 30 noiembrie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Perechi tinere, superbe, de mînă. Un tuciuriu mic, pe trotuar, turcește, cu trei sute de lei în mîna-ntinsă. Băieți și fete vîjîind pe negre patine hiperelegante. Pictori și sculptori de duminică, etalîndu-și produsele lîngă bordură. Famelii din Ciurchi, din Copou, din Frumoasa. Cîini. Ce mai, Ulița Mare! Totul subt bronzul pururi înțelegător al primarului de altădată, voltaireanul Pogor. Madame de Staël, pe la 1800: " Nimic nu este mai ciudat decît soldații germani. Se tem de oboseală și de vremea rea, ca și cum ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
național de stomatologie. Cum? Aici? În... "casa de oaspeți"? se crucește eul meu traumatizat. Aud: da! aici! și mă-ntorc. Nu e altul decît trăsnitul regizor canadian care montează la Național "nerușinata" piesă. Cu el am întîlnire cordială. Și cu frumoasa lui blondă. Proaspăt ieșit din puful așternuturilor nocturne. Cu ei? Aici? În buncărul sacru? Noi trei? Saltimbancii și deocheații? Da. Ne putem întreține chiar aici, pînă vin stomatologii. Despre ce? Despre toate-ale lumii, sfinte și păgîne, ingenui și licențioase. Aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marii minciuni totalitare. Cîți monștri mari și mici n-au exultat, în chiolhanurile lor secrete, aici, în opulenta incintă, în fața măreței pînze a mărețului maestru al Cîntării României! Îmi iau rămas bun de al glob-trotter-ul ăsta pe scenele lumii, de la frumoasa lui de-o noapte și ies. Contact-motor și trec prin poarta pustie. Peste șosea, micul și bizarul aerodrom. Acum vraiște. Cîndva, oho! acum un veac? exclusivitatea helicopterului prezidențial. Helicopterul prezidențial. Helicopterul providențial. Tonic: Buciumul înecat în verdeață veșnic regenerată. Replică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gravelor subtilități. În cazul meu, picturilor "Femeie cu pinguin", "Fată cu nevăstuică", "Femeie dresînd un cîine" le pot alătura, neinhibat, alte și alte imagini cu gingașul sex, fără grija că feminismul autohton ar fi atins nivelul incriminantelor interpretări de peste Ocean. Frumoasa daco-romană e, prin definiție, o necomplexată. Actorii, minunații actori, cît or fi ei de "nebuni", sînt, la urma urmei, niște oameni, aș zice normali, ca noi, cei obișnuiți (cît om fi și noi...) Plecînd insurgentul regizor canadian care a montat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]