1,825 matches
-
românilor în cadrul căreia conducătorii noului stat au acționat cu fermitate pentru desăvârșirea unificării sale pe plan politicoadministrativ. Unirea nu s-a realizat datorită amabilității Marilor Puteri. Unirea nu a fost rodul a câtorva zeci de deputați și nici al străduinței fruntașilor Partidei Naționale ci a fost rezultatul luptei poporului român. Vasile Boerescu, cel care, într-o ședință secretă propusese, la 24 ianuarie 1859, alegerea ca domn a lui Cuza și în Țara Românească, scria în august 1858: „Europa ne-a ajutat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Împrejurările internaționale-în centrul cărora s-a aflat războiul francosardo-austriac-au grăbit decizia Conferinței marilor puteri de la Paris de a recunoaște dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Unirea nu a fost rodul a câtorva zeci de deputați și nici al străduinței fruntașilor Partidei Naționale ci a fost rezultatul luptei poporului român. Iată ce scria Mihai Kogălniceanu în anul 1863: „Unirea, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că-i actul său individual, proprietatea sa exclusivă; Unirea e actul energic al întregii națiuni
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din mai 1904 ca editor și proprietar figurează George Nichin. Din 25 decembrie 1903 denumirea ziarului este „Tribuna”, în urma încetării apariției „Tribunei” de la Sibiu, și poate fi considerat organul politic al românilor din Transilvania. Înființată de vechi tribuniști și de fruntașii arădeni ai Partidului Național Român, amintind prin titlu de „Tribuna” și de „Foaia poporului” de la Sibiu, T.p. afirmă în Cuvântul redacțional din numărul de probă: „Intrăm în luptă cu un singur gând: să facem totul cât ne stă în putință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
O adeziune entuziastă, ca aceea pe care o oferă Caragiale d-lui Take Ionescu astăzi, a oferit el acum cîțiva ani și răposatului Gheorghe Palade, ilustrînd coloanele Gazetei poporului cu o sumă de satire violente împotriva partidului conservator și a fruntașilor lor, printre care firește d-l Take Ionescu ocupa locul de cinste ce i se cuvenea." Chiar dacă monahul Nicolae Delarohia se îndoia că e "necesară enumerarea tuturor micimilor vieții unui artist", propun un scurt popas meditativ pe seama celui ce mărturisea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești. Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși, Parfeni Ion din Târgu Frumos sau Ion Munteanu din Tupilați. Între etnicii
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
o situație- limită, de natură a dezvălui întreaga mizerie morală ce li se atribuie. Un soldat neamț este găsit mort pe câmp și, dacă până a doua zi în zori nu s-ar fi stabilit cine l-a suprimat, toți fruntașii comunei aveau să fie executați. Reuniți seara în casa preotului, vinovații îl conving, cu viclenie, pe un țăran cam slab de minte, Todor Ciupe, zis Ipu, să ia fapta asupra lui. Motivația acceptării de către acesta de a se lăsa omorât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
fără aprobare, după modelul sovietic, călătoria fiind permisă doar „pe linie de serviciu” sau din motive medicale. Orice persoană care stătea în alt loc decât domiciliul său mai mult de 24 de ore trebuia să anunțe Miliția. În februarie 1948, fruntașul comunist Lucrețiu Pătrășcanu este acuzat de șovinism naționalist și arestat. În 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej reușește să-și excludă concurenții la șefia partidului, „moscoviții” Ana Pauker și Vasile Luca, din partid și din aparatul de stat. Pe 5 martie 1953 moare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
punct culminant la începutul anilor '50, dar care rezistă, în ciuda represiunii sălbatice, până după 1960. Pe de altă parte, numeroase răscoale locale sunt și ele înăbușite cu greu: se spune că Nicolae Ceaușescu și-ar fi câștigat un loc printre fruntașii partidului trăgând cu tunul în sate din Vrancea care refuzau colectivizarea. Valurile de industrializare duseseră la transferuri masive de populație de la sat la oraș, iar marile gospodării, rebotezate de către Ceaușescu Cooperative Agricole de Producție, CAP, ca și Întreprinderile Agricole de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dintâi publicație legată de ideologia socialistă din România cu o apariție mai îndelungată și cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille, redactori ai C., erau fruntași ai cercului socialist din Iași, în jurul acestuia fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce nu s-a declarat inițial un organ socialist, cu profil politic și intenții agitatorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea fruntașilor mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politici sunt cei care prevăd împrejurările istorice, prielnice pentru dezvoltarea vieții unui popor, scriitorii sunt aceia care pregătesc în mod latent sufletele pentru marile evenimente naționale. La noi scriitorii au fost făuritorii conștiinței naționale. Eminscu, Bălcescu, Delavrancea, pe lângă atâția alți fruntași ai scrisului românesc, au reprezentat mai mult decât existența unor simpli lansatori de curente dadaiste sau expresioniste, ei s-au identificat cu însăși viața neamului, întrupând în forme lapidare și eterne suferințele, frământările, visurile poporului nostru. Eminescu a închegat într-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lei, și peste două zile am însoțit pe prietenii mei care au ridicat din bojdeuca lui Ion Creangă manuscrisele câte s-au mai găsit.” (Artur Gorovei: „Alte vremuri. Amintiri literare”, Folticeni, 1930, p. 65-67) Notăm că A. Bădărău era un fruntaș politic al Iașilor cu bună credibilitate; el explică socialismul ca stare de spirit, ca preocupare a „oamenilor de bine” cum s-ar zice astăzi, convingându-l pe vajnicul spion carpist să dea cele trei mii de lei pentru o revistă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
liberali ori conservatori (takiști) în ultima decadă a veacului al XIX-lea și în primele decenii ale celui următor 16. Ori despre Luca Zelescovici, absolvent și al Institutului Superior de Comerț din Anvers în 1892-1893, avem știință că era un fruntaș al Partidului Conservator din Brăila la începutul veacului al XX-lea, găsindu-se totodată, cel puțin așa susținea presa locală, între apărătorii căpitanului Alfred Dreyfus la rejudecarea procesului acestuia (1899)17. Tot printre fruntașii conservatori brăileni l-am regăsit prin
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
așa susținea presa locală, între apărătorii căpitanului Alfred Dreyfus la rejudecarea procesului acestuia (1899)17. Tot printre fruntașii conservatori brăileni l-am regăsit prin 1902 și pe Petre Lazaroneanu 18. Și Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) se va fi aflat printre fruntașii politici ai urbei sale natale, Târgu Jiu, ajungând chiar primar al orașului în 190519. Cât despre Grigore D. Pencioiu (1869-1936), avocat în Baroul Dolj (1899), primar al orașului Craiova în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, putem spune că înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și câteva date biografice ale unor politiceni locali, care au ajuns în mai multe rânduri în Parlamentul României sau au ocupat diferite demnități în orașele lor natale ori de adopție: conservatorii brăileni Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici, fruntașii comunelor urbane Călărași (Constantin Maltezianu), Craiova (Ullyse Boldescu, Grigore D. Pencioiu), Galați (Mihail Rodocalat, Emil Vulpe), Târgu Jiu (Eugen Cuca Pariano - Pârâianu) sau ai județului Prahova (Christu Negoescu). Dintre aceștia, Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu (care ajunge și membru al
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a fost singurul de aici, care s-a interesat de soarta noastră și a plecat urechea la tânguirile noastre jalnice. Ceilalți? Ne-au amenințat, batjocorit sau râs, nedând nici o importanță „bețivilor". Și dacă în locul prințului Moruzi ar fi venit vreun fruntaș liberal sau conservator și ar fi căutat să ne dea sfaturi și încurajări pentru un viitor mai bun, am fi avut aceleași cuvinte de laudă, căci n-am fi văzut în ei politicieni, ci oameni de bine, oameni ce știu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tg. Ocna”, anul II, No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anul II, No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al Societăței pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al Societăței pentru învățătura poporului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
democrat, colectivul de redacție înscriindu‐ se și el în partidul respectiv. În ce privește conducătorul ziarului - Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului Codreanu, nu numai că face același lucru, înscriindu‐se la conservatori‐ democrați, dar ulterior, tot om politic, îl întâlnim fruntaș al P.N.Ț. local. Mai târziu, ziarul protestează pentru confiscarea numărului său din 6 aprilie 1908, când prefectu l Grigore Vasiliu a dat ordin primarilor și notarilor de a opri d ifuzarea la abonați a numărului 17 și înapoierea lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fratelui său Ghiță...” * Omagiu - tată și fiu 30 mai/21 iunie 1859, din ținuturile Tutova, Vaslui și Fălciu au făcut parte și Costache Epureanu, Grigore Cuza, George În casa lui Constantin Costache din Bârlad s-au întâlnit des, pe ascuns, fruntașii unioniști ai Moldovei - Manolache Costache Epureanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Iorgu Radu, iar când, după lupte și lupte, la 24 ianuarie 1859, la București, s-a declarat Unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui Alexandru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Simion Bărnuțiu. Deși la Blaj urmase și Seminarul Teologic, renunță la cariera ecleziastică și devine profesor de limba latină la Gimnaziul Romano-Catolic din Brașov, unde predă din 1837 până în 1875, din 1857 fiind și director. Se află de la început printre fruntașii mișcării naționale, alături de alți tineri cărturari stabiliți la Brașov. La școala unde predă și al cărei istoric îl publică în 1859, introduce ore de predare în limba română. Contribuie la apariția „Gazetei de Transilvania”, scrie mult aici, ca și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
din Bretagne, pe nume Ermelie, și-a dublat averea, prin tranzacții cu bancherii englezi. El se deplasa periodic de la Paris la Londra, trecând, în secret, peste Canalul Mânecii. Banii în numerar erau ascunși în tălpile duble ale cizmelor sale. - Unul dintre fruntașii luptei pentru unificarea Italiei, Camilio Benso(1810-1861), conte de Cavour, ere un diplomat remarcabil și un bun administrator al treburilor statului. Din dorința de a vedea realizată unificarea tuturor teritoriilor italiene într-un singur stat, Camilio Cavour nu dormea decât
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]