5,270 matches
-
îi dă instantaneu de știre. În acest fel tot orașul se află mereu întreg în atenția zburătoarei. Iar năvodul firii e pururi îmbelșugat, nu e nevoie să facă nimic, doar să fie atent. Huhurezul ciulește urechea. La fântâni, un convoi funerar numărând cei 1 286 de urmași direcți ai stră-stră-străbunicii șoarec, dintr-o veche spiță din Hale, sunt adunați în păr la parastasul defunctei. Dar pasărea n-are poftă de șoricei în seara asta; zboară mai departe, peste Sfinții Gheorghe Vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
începu el. — Vă ascult..., am zis eu. — Sunt în discursul acesta niște fraze care s-ar putea folosi cu efecte dintre cele mai impresionante la inaugurări de cimitire militare germane, a spus el. Sincer vorbind până acum majoritatea discursurilor noastre funerare nu m-au mulțumit deloc. În schimb acesta se pare să aibă exact acea dimensiune în plus pe care o căutam. Aș dori foarte mult să i-l trimit lui Hitler. — Cum doriți domnule, am spus. — Lincoln n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
vorbesc despre viața și jertfa lui Calinic. Goncea i-a ridicat un bust pe locul unde fuseseră casele lui Calinic, confiscate de comuniști imediat după arestarea lui și demolate când au lărgit șoseaua spre port. Sculptorul Onufrie Brandaburlea-Mutelcă, antreprenorul monumentelor funerare din oraș, a realizat bustul martirului după un portret al generalului din anii când se încheia colectivizarea în județ. Atunci, pe la sfârșitul deceniului cinci al veacului trecut, când Goncea era și el în plină ascensiune, asemănarea sa cu unchi-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lăutarii cântau „Ia-ți mireasă ziua bună”... Nu plângea nimeni, toți erau veseli și peste măsură de beți. I se oferi o sticlă, o duse la gură și înghiți... Țuică. Bătrână. De prune. Nu știu ce să zică. Casă de piatră? Monument funerar de piatră? La cât mai multe pomeni? Îl trase o femeie grasă de mânecă. Era fardată strident, cu coafura numai „sarmale” și îi atârnau dizgrațios vreo trei rânduri de gușe... - E intrarea liberă la petrecere, dragă domnule! Dacă doriți să
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu există. Du-te acasă, Scriitorule, urmează o nouă zi. Ultima. Ridică ușor capul, căutându-l cu privirea pe Magician. - Ultima? Îți iei concediu sau ieși la pensie? Magicianul deschise umbrela, iar luminile se stinseră. Scriitorul văzu uimit un cortegiu funerar care se apropia din capătul străzii. Dar nu se ridică. Nu putu să se ridice, inițial. Dricul era tras de patru cai mascați, cu pampoane negre prinse între urechi. Vizitiul era chiar Magicianul, bineînțeles, nici nu se miră atunci când îl
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
măsură cu sufletul, sau se poate spune că imago este locul de întâlnire cu animus. În cadrul tradiției romane, masca de ceară sau imago evoca sufletul defunctului în situarea sa habituală în atrium și în pompa funebris. „Folosirea figurilor și măștilor funerare presupune manifestarea unei antropologii concrete, fiecare din trăsături putem spune că este universală, însă au fost culese și modelate în Roma cu o intensitate particulară și originală. Am observat deja în diferite momente ale acestui proces că examenul concepției romane
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca el să fi avut o legatura familială cu parohia S. Maria degli Alberighi, din moment ce Dolciati deținea una dintre casele ce au fost distruse pentru a face loc oratoriului 39, si pentru că registrele de la Madonna de' Ricci menționează un monument funerar purtând numele de Dolciati (datat 1533).40 Probele care încă mai există ale delictului ne spun în mare aceeași poveste. Se poate ca scribul care a înregistrat sentința oficială, ce a fost contemporană cu evenimentul, să fi auzit mărturia preotului
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
un "om nobil". Antecesorii săi prezumtivi au aparținut unei familii proeminențe de magnați ai orașului Prato 46. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea câțiva membri ai familiei s-au mutat la Florența, unde au ridicat un monument funerar în S. Maria Novella, si o altă ramură și-a schimbat numele cu unul mai plebeu, "Naldini"47. Un Antonio Rinaldeschi, posibil nepotul (de bunic sau de unchi) al unui Giovanni, a trăit în Bologna în jur de 1400, și
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Ilustrația din Codicele Florentin [Figură 18], de asemenea în șase scene, arată, la început, fațadă bisericii cu statuia Fecioarei și a Pruncului alături de doi îngeri deasupra ușii, si apoi, succesiv, jucătorii, femeia aruncând piatră, protestele privitorilor, arestarea ei, si rugul funerar. Nu există niciun diavol că în ilustrația de la Escorial la Cantiga 136, și nicio diferență vizibilă în poziția mâinii îngerului. Un alt cântec din Cantigas povestește "despre cum un jucător de noroc [din Catalonia] a tras cu arbaleta spre cer
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
și variată de elemente ale activității umane: tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic cu componente locale sau cu elemente ce ilustrează influențe externe, precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Pentru definirea acestor trăsături și în vederea integrării lor culturale și cronologice, s-a făcut raportarea la celelalte descoperiri din regiunile românești (Muntenia, Transilvania, Dobrogea), recurgându-se la comparații, cu scopul evidențierii asemănărilor și diferențelor dintre spațiile culturale autohtone. Din punct
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestora au participat la cercetări arheologice și au cartat, pe teritoriul actual, vechile așezări ale populației autohtone. Ca și celelalte regiuni românești, Moldova a beneficiat de intense investigații de teren, iar pentru prima parte a mileniului I puținele informații arheologice funerare proveneau din vestigii izolate, descoperite fie în debutul secolului XIX, precum mormântul princiar de la Concești (jud. Botoșani, 1812) sau din intervalul premergător jumătății secolului XX, mormântul de înhumație de la Roman - Neamț (1933), ambele fiind din timpul dominației hunice (prima jumătate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și din alte cauze, nu doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor migratoare (slavii, pecenegii, uzii). Dacă, în privința așezărilor, remarcăm o anumită predilecție a populației pentru unele zone, care ofereau protecție, în cazul necropolelor aceste reguli dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și în bazinul bârlădean: una a descoperirilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
90 au rămas la stadiul de periegheză. Comparativ cu numărul mare al așezărilor, se cunosc doar două morminte izolate. Acestor complexe li se adaugă și 10 descoperiri izolate (monede bizantine singulare sau din tezaur și obiecte vestimentare). Surprinde raritatea descoperirilor funerare (izolate sau care pot aparține unor necropole), chiar dacă ele există în restul spațiului est-carpatic. O posibilă explicație ar putea fi și lipsa unor cercetări sistematice de amploare, care să acopere prin săpături un spațiu mai extins. Rămânem la ideea că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la roată neornamentată, lipsa majoră a obiectelor metalice, inclusiv a celor de influență bizantină), care ne îndeamnă să restrângem această cronologie grosso modo doar la secolul VI, pentru unele din siturile cercetate (Coroiești, Gura Idrici și Negrești - Vaslui). 2. DESCOPERIRI FUNERARE Studierea elementelor componente ale vieții spirituale a oferit și oferă în continuare o imagine completă asupra modului de viață și de înmormântare a membrilor unei comunități umane, indiferent de perioada istorică. De regulă, unei așezări îi corespunde o necropolă, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul că numărul descoperirilor cu caracter funerar este extrem de redus
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul că numărul descoperirilor cu caracter funerar este extrem de redus (2), acest eșantion neputând fi considerat reprezentativ și definitoriu în actualul stadiu al cercetărilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul că numărul descoperirilor cu caracter funerar este extrem de redus (2), acest eșantion neputând fi considerat reprezentativ și definitoriu în actualul stadiu al cercetărilor, deci, informațiile respective vor avea mai mult un rol provizoriu, orientativ, general și nicidecum definitoriu. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Comparativ cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu caracter funerar este extrem de redus (2), acest eșantion neputând fi considerat reprezentativ și definitoriu în actualul stadiu al cercetărilor, deci, informațiile respective vor avea mai mult un rol provizoriu, orientativ, general și nicidecum definitoriu. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Comparativ cu etapa corespunzătoare culturii Sântana de Mureș, numărul așezărilor și al cimitirelor din perioada secolelor V/VI-VII este foarte mic. Surprinde disproporția dintre așezări (98) și morminte izolate/necropole (două), descoperite în Bazinul Bârladului (fig. 1, 2, 4
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
menține și pentru restul Moldovei. Una dintre explicațiile referitoare la raritatea mormintelor ia în calcul cercetarea unei suprafețe reduse, inexactă și lipsită de profunzime, în locul unei cercetări extinse, exhaustive, care să cuprindă mai multe microzone geografice. Se adaugă lipsa inventarului funerar care împiedică, de cele mai multe ori, încadrarea mormintelor respective. În timp, s-a încercat explicarea acestei situații și prin ipoteze care par plauzibile, însă ce nu pot fi generalizate la nivelul întregului teritoriu românesc. Dintre ele selectăm acele idei conform cărora
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satului) și Dănești (punctul Zlătărești), ambele din județul Vaslui: Datele rezultate din analiza celor două morminte izolate (le luăm ca atare, deși cercetarea de teren nu s-a extins și în împrejurimi) oferă puține informații legate de ritul și ritualul funerar folosit de populația autohtonă la acea vreme. Prin corelarea acestor date cu altele, de aceeași factură, din Moldova, rezultă o imagine vagă asupra modului de înmormântarea al băștinașilor. Similar ceramicii, unde s-au distins două etape de evoluție (secolele V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de înmormântarea al băștinașilor. Similar ceramicii, unde s-au distins două etape de evoluție (secolele V-VI și VI-VII), cu elemente comune, dar și cu diferențe, de regulă pozitive, în cazul mormintelor s-au observat modificări, în planul practicilor funerare, de la o etapă la alta: a) În decursul secolului V, ritul de înmormântare dominant, nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o etapă la alta: a) În decursul secolului V, ritul de înmormântare dominant, nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din tumulul funerar de la Valea Lupului, din necropola de la Botoșani - Dealul Cărămidăriei, Nichiteni - Botoșani ș.a. Ritualul practicat era simplu (scheletul depus pe spate, cu capul la vest, picioarele la est, iar mâinile pe lângă corp sau pe abdomen) și de cele mai multe ori lipsit de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintre defuncții păgâni, aparținând populațiilor alogene, au aceeași orientare, posibil întâmplătoare, ceea ce ne determină să rămânem rezervați în atribuirea religiei și a etniei, mai ales pentru perioada de început a religiei creștine pe teritoriul românesc. De asemenea, lipsa unui inventar funerar ne împiedică să datăm și să atribuim etnic respectivele descoperiri funerare, chiar dacă unii arheologi cred că obiceiul în discuție este specific creștinismului (cazul M2 de la Valea Lupului, lipsit total de obiecte sau doar de arme și vase de ofrandă, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceea ce ne determină să rămânem rezervați în atribuirea religiei și a etniei, mai ales pentru perioada de început a religiei creștine pe teritoriul românesc. De asemenea, lipsa unui inventar funerar ne împiedică să datăm și să atribuim etnic respectivele descoperiri funerare, chiar dacă unii arheologi cred că obiceiul în discuție este specific creștinismului (cazul M2 de la Valea Lupului, lipsit total de obiecte sau doar de arme și vase de ofrandă, în majoritatea mormintelor). De regulă, în inventarul sărăcăcios (când acesta s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lipsa oaselor de animale). Aceste obiceiuri (spargerea rituală de vase și lipsa ofrandelor alimentare) denotă manifestări religioase vechi, de tradiție dacică, cei înmormântați fiind, probabil, autohtoni. Excepție de la regulă fac unele morminte de la Lozna-Străteni (Botoșani) și Cândești (Vrancea), unde practicile funerare, alături de caracteristicile ceramicii, indică prezența unor slavi în zonă. O statistică între cele două rituri indică preponderența înhumației, însă nu dovedește exclusiva ei practicare de către populația autohtonă din Moldova. Pe teritoriul de la răsărit de Carpați s-a folosit atât înhumația
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]