17,773 matches
-
mult lăsând-o să prindă rădăcini în inima mea? Iar el... Karina tresări simțind o mână pe umărul ei, scuturând-o ușor. Deschise ochii și se sperie de șoferul care era ușor aplecat asupra ei. - Se pare că v-a furat somnul și v-a adus la capăt de drum. Cred că ați ratat stația la care trebuia să coborâți. - Am adormit? O, Doamne... se pare că da. Îmi cer scuze! spuse Karina vizibil jenată. Se uită prin autobuz să vadă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
vedea, de a-l atinge. Mâna căzu moale pe lângă corp. Nu reușise să rețină soarele mai mult decât voia el să rămână, decât era firesc. În cealaltă continua să țină ceșcuța în care ceaiul se răcise uitând să mai bea, furată de frumusețea apusului. Analiza hainele pe care tocmai le cumpărase. I se păreau mult prea colorate pentru felul ei de a fi, pentru gusturile ei în materie de îmbrăcăminte. Se pregătea să meargă la un interviu pentru angajare și nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să te ajute. - Am știut mereu de ce am nevoie, de afecțiune. Asta mi-a lipsit mereu, încă din copilărie când mă prefăceam că adorm doar că să mă ia mama în brațe. Era unul din puținele momente în care îi furam afecțiunea. Pe atunci făceam totul ca să o primesc, acum am obosit să mai lupt pentru a o avea. Iar el nu a înțeles asta, sau dacă a înțeles nu a vrut pur și simplu să facă acest pas. Uneori poți
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dori să faci ceea ce n-ai împlinit la tinerețe. Prea târziu... Prețuiești valoarea omului de lângă tine, după ce l-ai pierdut... Cei mici devin laolaltă puternici prin strângerea rândurilor. Atenție, atenție, cu cine te asociezi! Hoțul care strigă cel mai tare, fură cel mai vârtos. Câte unul mai sensibil zice uneori că simte cum cade cerul pe el! Formularea e oarecum nefirească, întrucât nu cerul este cel care „cade”, doar noi( de) cădem „când ne pierdem echilibrul.” Pentru liniștea și binefacerile zilei
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
propria viață... Ceea ce cu greu rațiunea clădește, nechibzuința pustiește. Pentru unii un început este ușor, pentru alții foarte greu. Primii știu ce vor, ceilalți habar n-au pe ce lume le-a fost dat să trăiască. E ușor să-ți furi singur căciula; mai greu e de explicat de ce ți-ai furat-o... Actul de voință piatră de încercare pentru fiecare om dornic de a realiza ceva. Dacă vrei să câștigi mai mult, pune-i avarului din tine cătușe! Fii logic
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
un început este ușor, pentru alții foarte greu. Primii știu ce vor, ceilalți habar n-au pe ce lume le-a fost dat să trăiască. E ușor să-ți furi singur căciula; mai greu e de explicat de ce ți-ai furat-o... Actul de voință piatră de încercare pentru fiecare om dornic de a realiza ceva. Dacă vrei să câștigi mai mult, pune-i avarului din tine cătușe! Fii logic în tot ce întreprinzi la un moment dat, ca nu cumva
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
în inchiziția psihologică... acești ochi, acest aspect... Păi bine, da, Federico mi-a luat logodnica. Federico Vargas? El însuși. Și la asta spui tu nimic, nu se întâmplă nimic, un fleac? Și lași ca acest hoț de suflete să-ți fure logodnica? Îl lași așa? Și ce pot să-i fac? Ce? Se vede bine că cel ce te-a format, te-a îmbibat cu știință, cu această mâncare deloc comestibilă, care împreună cu religia este cauza ruinei noastre. "Înțelepții și bogații
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
este rea". (Cap. XXVI din partea a II-a a Ingeniosului hidalgo Don Quijote de la Mancha) și-mi pare vocea maestrului Pedro, a pungașului, a ocnașului și nerecunoscătorului Gines de Pasamonte, vocea simțului comun, a acestui Ginesillo de Parapilla care ajunge să fure lui Sancho Panza. Are dreptate maestrul Pedro, care îmi servește bine de servitor: nu trebuie să mă bag în desene, ci să fac ceea ce don Quijote îmi trimite, că va fi cea mai adecvată, urmându-mi cântul, fără a mă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
asupra mea. Secretele mele ajung în presă... PATROANA: Aoleu! Secretele! Mamă! Faceți voi politica a mare! Cine te crezi? Napoleon? Ce secrete ai tu? MINISTRUL: Sssttt. Secrete politice. Inefabile. PATROANA: Alea sînt găinării, nu secrete. Rahat de rață. C-ai furat o vilă, c-ai băgat paișpe mașini fără vamă... Astea sînt niște căcăreze. JENI (intră): Domnule ministru, trebuie să plecați la cimitir. Doamnă, vă rog să-1 lăsați pe domnul ministru să-și exercite funcția. PATROANA: Nu-și exercită nimic pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Poliția s-ar putea să nu observe sau, din politețe, să se prefacă. Dar ziariștii vor vedea. Vor vedea! MINISTRUL: Și ce-i cu asta? Orice moarte este suspectă. JENI: Or să facă o anchetă. S-ar putea chiar să fure ceașca și să facă analiza cafelei pe cont propriu. MINISTRUL: A cafelei? Crezi că e ceva suspect în cafea? JENI: Cred că în cafea a fost otravă de șobolani. MINISTRUL: Mă rog, tot ce se poate. În cafeaua din ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
putea ca ziariștii să creadă că femeia asta a murit pentru că în cafea a fost otravă de șobolani. MINISTRUL: Ei, e doar o ipoteză. Poate a murit de altceva. JENI: Of, nu-i cunoașteți pe gazetari. Sînt în stare să fure hoitul și să-i facă autopsia pe cont propriu. MINISTRUL: Dar ce? Nu se mai respectă nimic în țara asta? Se profanează morții așa, de către oricine? Dragă Venera, să-mi permiți să-ți spun așa, îți promit solemn că, atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sau nu adineauri? MEFISTO: Nu mint niciodată. Micile dezavantaje ale eternității. EMMA: Deci, tu ești tot doamna Bovary? MEFISTO: Evident. EMMA: Atunci nu mi-e rușine de nimic. MEFISTO: De ce să-ți fie? EMMA: Păi, c-am ucis, c-am furat... că te-am chemat. MEFISTO: M-ai chemat! Uite-mă! EMMA: Dansezi la fel de bine? MEFISTO: Exact ca totdeauna. EMMA: Nimic nu s-a schimbat! Ce bine-mi pare! Știi că eu tot visez mereu baluri? Nici măcar asta nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Închidă ochii, vocea râului Îl călăuzea - dacă va fi curs vreun râu prin apropiere, fiindcă parcă prea șerpuia tăcut. Până la urmă a zărit lumina becurilor care semnalau podul de la Mărăcineni, și s-a bucurat În gând că nimeni nu le furase Încă. — Podurile epilepsiei lui Puiu Nistea , și-a zis. Pe dracu’ epilepsie, Vasile... Puiu Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Podurile epilepsiei lui Puiu Nistea , și-a zis. Pe dracu’ epilepsie, Vasile... Puiu Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei române la piață, fără nici un complex. Așa că nici
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
tovarășul maistru? Și dumneavoastră cum de i-ați Îngăduit? Să-i dea ordine maică-sii, nu mie! s-a Înfuriat Vasile. Eu sunt Vasile Moare și nimeni nu-și bate joc de mine În halul ăsta! Cu ce drept Îmi fură el mie existența? Cu ce drept, tovarășul maistru? Căreală aproape că-și Înghițise Carpațiul și rânjea, nu mai asistase de mult la un asemenea acces de revoltă. — Țopârlane, ăștia Îți iau ce vor ei, când vor ei. Îți iau totul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
creată special pentru ei. Aceste caricaturi umane l-au uitat pe Dumnezeu sau nu L-au cunoscut niciodată. Ei nu au timpul și nici dorința de a se gândi la Dumnezeu. Au, însă, timp de mâncat și de băut, de furat și de mințit, de ucis și de desconsiderat meritele altora. Ei nu au timpul și nici dorința de a se gândi că pe această planetă s-a născut și a murit Fiul lui Dumnezeu și, prin aceasta, a sfințit-o
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.” PORUNCA A VIII-A “Să nu furi!” (Ieș. 20, 15) Definiția acestei fapte este dată în cuprinsul art. 227 alin. (1) C. pen. potrivit căruia furtul reprezintă “Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
făptuirea unor păcate de a căror gravitate oamenii nu sunt conștienți, pentru a nu se da naștere la interpretări care să creeze confuzii sau să deschidă porți spre eludare, așa cum fac legile omenești actuale. Când Dumnezeu a spus: “Să nu furi!”, s-a referit la orice modalitate de a fura, indiferent de scop, de vârsta făptuitorului sau de împrejurările în care se săvârșește. În consecință, sancțiunea aplicată este una și aceeași. Sub aspectul celor de mai sus, să analizăm următoarea faptă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sunt conștienți, pentru a nu se da naștere la interpretări care să creeze confuzii sau să deschidă porți spre eludare, așa cum fac legile omenești actuale. Când Dumnezeu a spus: “Să nu furi!”, s-a referit la orice modalitate de a fura, indiferent de scop, de vârsta făptuitorului sau de împrejurările în care se săvârșește. În consecință, sancțiunea aplicată este una și aceeași. Sub aspectul celor de mai sus, să analizăm următoarea faptă: O persoană fură mâncare și o duce acasă la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
referit la orice modalitate de a fura, indiferent de scop, de vârsta făptuitorului sau de împrejurările în care se săvârșește. În consecință, sancțiunea aplicată este una și aceeași. Sub aspectul celor de mai sus, să analizăm următoarea faptă: O persoană fură mâncare și o duce acasă la copiii săi, fără ca el să se atingă de aceasta. Este această persoană un hoț? În cadrul unei analize “la rece”, fără sentimentalisme, persoana a săvârșit o faptă de furt, întrucât potrivit art. 227 alin. (1
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
momentul decembrie 1989, când industria românească a devenit obiect de troc, fabricile s-au închis, rând pe rând, rămânând pe drumuri sute de mii de oameni care lucrau în ele, cum este și cazul persoanei de față. Acest om a furat mâncarea de la parterul unui spital, mâncare pe care bolnavii internați o puseseră pe pervazul ferestrelor, pentru a se păstra la rece. Mâncarea a dus-o acasă, la copiii săi, pentru că nu mai avea nici bani să o cumpere și nici un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
său, prin forță: “Art. 231 Tâlhăria Furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări, ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii, ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 232 Tâlhăria calificată (1) Tâlhăria săvârșită în următoarele împrejurări: A) prin folosirea unei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu-l poate avea întrucât nu dispune de suma de bani necesară pentru a-l cumpăra. Din dorința de a avea acel obiect, ia naștere convingerea că trebuie să-l dobândească prin orice alte mijloace. Persoana ia hotărârea de a fura acel obiect, furtul fiind modalitatea cea mai la îndemână și mai rapidă. Se ajunge, astfel, la hotărârea de a săvârși infracțiunea, hotărâre care se pune în aplicare. Trebuie precizat faptul că pofta nu este similară acțiunii de a fura. Pofta
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a fura acel obiect, furtul fiind modalitatea cea mai la îndemână și mai rapidă. Se ajunge, astfel, la hotărârea de a săvârși infracțiunea, hotărâre care se pune în aplicare. Trebuie precizat faptul că pofta nu este similară acțiunii de a fura. Pofta (dorința) stă la baza faptei, căci de n-ar fi fost dorința necontrolată de rațiune de a avea cu orice preț acel lucru, furtul nu ar mai fi fost săvârșit. Furtul a fost luat ca exemplu în cazul de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Attack își adună repede instrumentele de pe jos și continuă Unfinished sympathy, exact din locul în care s-au oprit ultima oară. E mișto asta. Bravo. Mai ales pentru condus noaptea. La ieșirea din oraș, felinarele dispar ca și cum le-ar fi furat cineva. Poate că le-a furat cineva. Singurele lumini care arată unde-i stânga și care-i dreapta sunt cele ale farurilor mașinii. Unde-i luna. Nicăieri. Pădure în dreapta, pădure în stânga. Auzi, băi, Gagarin, unde-i mă, luna? Cine-a
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]