2,691 matches
-
și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toamna va fi lungă. Cînd îmbobocesc toamna liliecii, are să fie toamnă lungă. Cînd înfloresc copacii spre toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plouă, să torni apă pe cîne. Copiii care au ochii verzi să ia cîte un mosor, să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de Apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se poate numi răspuns: Hă-hă, vrei și tu? Te cred că vrei. Dar nu te gîndești c-o ai prea mică? Crezi că poți face ceva c-o chestie care cînd se scoală de-abia îi mai înaltă decît o furnică și de-abia îi mîngîie marginile găuricii? O făcea pe poetul, tocmai ca să-l enerveze și mai tare, ceea ce-a reușit. Și-a stors mult creierii pentru așa ceva. Ar mai fi băgat cîteva imagini din astea, dac-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cu viciile lor pe care feciorul de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale pețitului). Un mijloc de caracterizare este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al insectelor. El
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Neființa, Nepătrunsul, Muma, Tatăl, verbe și substantive în enumerație, care dau dinamism: De atunci răsare lumea, lună, soare, stihii..."; sinonimia și antonimia în lexic ("Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,/ Facem pe pământul nostru mușuroaie de furnici", sintagme ce exprimă noțiunea de timp, începând cu locuțiuni adverbiale: pe când, într-o clipă, la-nceput, de atunci. La unele întrebări filosofice nu s-a putut răspunde deoarece: "N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă". Poetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
început totul era acoperit de ape și întuneric, din care s-a născut "sâmburele creator". Viața a apărut după ce s-au ivit luna, Soarele, fenomenele stihiale. Pe un ton ironic, poetul se referă la condiția efemeră a oamenilor "mușuroaie de furnici", microscopice popoare"; lumea este doar o aparență, din moment ce toate trec în neființă: "Căci e vis al neființei universul cel himeric". Extincția universului presupune întoarcerea la Haosul primar, la întuneric, după răcirea sistemului solar, înghețarea, desprinderea planetelor: "Soarele ce azi e
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
moarte de pe terenul dumneavoastră, pentru că altfel riscați să aveți un gazon îngălbenit, rărit sau chiar în plin proces de putrezire. • Nu aruncați frunzele moarte: sunt o adevărată comoară când vine vorba de îngrășarea și protejarea plantelor și copacilor în timpul iernii. Furnicile • Pentru a scăpa de furnici, găsiți mușuroiul și turnați peste el apă clocotită. Repetați operațiunea până la exterminarea totală a coloniei. • Puneți var nestins la intrarea în mușuroi și turnați apă rece peste el. • Așezați la intrarea în mușuroi un burete
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
altfel riscați să aveți un gazon îngălbenit, rărit sau chiar în plin proces de putrezire. • Nu aruncați frunzele moarte: sunt o adevărată comoară când vine vorba de îngrășarea și protejarea plantelor și copacilor în timpul iernii. Furnicile • Pentru a scăpa de furnici, găsiți mușuroiul și turnați peste el apă clocotită. Repetați operațiunea până la exterminarea totală a coloniei. • Puneți var nestins la intrarea în mușuroi și turnați apă rece peste el. • Așezați la intrarea în mușuroi un burete îmbibat cu benzină. Acoperiți-l
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
el apă clocotită. Repetați operațiunea până la exterminarea totală a coloniei. • Puneți var nestins la intrarea în mușuroi și turnați apă rece peste el. • Așezați la intrarea în mușuroi un burete îmbibat cu benzină. Acoperiți-l cu o găleată, așezată invers; furnicile se vor asfixia rapid. • Furnicile vor pleca de bunăvoie dacă presărați pe drumul spre mușuroi piper negru proaspăt măcinat. • Tot în drumul lor puneți șervete îmbibate în clor sau lămâi mucegăite. G Gardul viu (tundereaă • Este foarte simplu să aveți
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
până la exterminarea totală a coloniei. • Puneți var nestins la intrarea în mușuroi și turnați apă rece peste el. • Așezați la intrarea în mușuroi un burete îmbibat cu benzină. Acoperiți-l cu o găleată, așezată invers; furnicile se vor asfixia rapid. • Furnicile vor pleca de bunăvoie dacă presărați pe drumul spre mușuroi piper negru proaspăt măcinat. • Tot în drumul lor puneți șervete îmbibate în clor sau lămâi mucegăite. G Gardul viu (tundereaă • Este foarte simplu să aveți un gard viu aspectuos tot
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
2: Lexic practic Apa calcaroasa Aracii Arborii si arbustii Asocierea plantelor Balconul Buburuza Bulbul Buruienile Butasirea Cactusul Camera friforifica Catalogul Câinii si pisicile Cenusa Compostarea Condurul Doamnei Etichetarea Florile anuale si bianuale Florile de gradina Florile comestibile Florile taiate Frunzele Furnicile Gardul viu (tundereaă Gradina de legume Introducere Indepartarea ghetii de pe trotuare Ingrasarea pamintului cu solutie de var Ingrasamintele anorganice Ingrasamintele organice Jardinierele Jurnalul de gradina Legumele: familii Limacsii Muscata Mustele si tantarii Paduchiide frunze Paianjenii Plantele de ghiveci Plantele perene
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
atunci când sunt evacuate natural din fruct, sunt acoperite de aril, un țesut gelatinos de culoare roșie - grena, țesut deosebit de dulce și atrăgător. Această caracteristică valoroasă a lor face ca, după ce au fost împrăștiate pe sol, să atragă insectele, în special furnicile care consumă acest țesut îmbrăcător, odată cu acesta transportândule la distanțe mari față de plantă și chiar ascunzându- le în crăpăturile formate la suprafața solului; contribuie prin aceasta la însămânțarea naturală a speciei. Sub acest strat gelatinos și foarte puternic pigmentat, se
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
de Pr.Prof.Dr. Constantin Cornițescu și Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 12, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1988, p. 483. footnote> . Iar „cel care se laudă că ar cunoaște toate să ne explice mai întâi firea furnicii și abia după aceea să discute despre natura puterii dumnezeiești, care depășește orice înțelegere. Dar dacă tu n-ai înțeles nici măcar alcătuirea unei biete furnici, cum te poți lăuda că poți cuprinde în mintea ta puterea cea neînțeleasă a lui
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Iar „cel care se laudă că ar cunoaște toate să ne explice mai întâi firea furnicii și abia după aceea să discute despre natura puterii dumnezeiești, care depășește orice înțelegere. Dar dacă tu n-ai înțeles nici măcar alcătuirea unei biete furnici, cum te poți lăuda că poți cuprinde în mintea ta puterea cea neînțeleasă a lui Dumnezeu?”<footnote Ibidem, epist. 16, p. 150. footnote> Cunoașterea ființei dumnezeiești constă tocmai „în simțământul că ființa lui Dumnezeu n-o putem cunoaște”<footnote Ibidem
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
animalele vorbesc, că au idei și sentimente, la fel ca noi. Doar neștiutorii, naivii și cei fără inimă pot susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între Delphine, Marinette și animalele de la fermă sau din pădure, între greiere și furnică, între lup și miel sau între vulpe și barză, dacă Poveștile motanului cocoțat sunt atât de pline de farmec, dacă morala desprinsă din Fabule curge atât de firesc, acest lucru nu înseamnă decât că povestioarele despre animale își au partea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nu-i mai părăsește niciodată. Locuiește sub cămașă, având un guler drept fereastră. Când se întâlnesc doi deținuți, ce își povestesc unul altuia? Povești cu șoareci. Orice e bun când te lupți cu tristețea de-a fi întemnițat. Unii cresc furnici pe care le poartă după ei într-o cutie de chibrituri, și pe care le hrănesc cu zahăr pudră sau cu firimituri de pâine. Însă animalul de companie cel mai des întâlnit în închisori e păianjenul. Într-o noapte, un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
al Amazonului, pe malul râului Kapawi, de pe teritoriul indienilor Achuar un trib din ansamblul Jivaro. Pe teritoriul locuit de acești indieni, după cum ne relatează Descola, găsim "mii de hectare acoperite de păduri, mușchi și ferigi, zeci de milioane de musculițe, furnici și țânțari, turme de porci sălbatici, cete de maimuțe, papagali și tucani, poate chiar și vreo doi jaguari". Absolut nicio legătură cu zonele noastre industriale. Ei trăiesc în inima naturii, înconjurați de o natură prolifică, neliniștitoare, inumană. Inumană, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dar animale, mai deloc. Animalitatea din ele a fost grav afectată de sclavie. Doctorul Pagès a început cu insectele. Încă de mic, își însoțea bunicul în grădină dis-de-dimineață pentru a scormoni în pământ, într-un colț al lui. Vedeam râme, furnici. Îmi petreceam dimineți întregi privind lumea. Mai târziu, am citit memorabilele Amintiri entomologice ale lui Jean-Henri Fabre și mi-am instalat vivarii acasă, pentru a contempla viața insectelor. Insectele sunt frumoase, pentru că nu aparțin nimănui. Sunt frumoase pentru că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
definiție, natura se află în slujba omului, sistemul e sortit eșecului încă de la început... Pentru ca sistemul să funcționeze, ar trebui ca omul să înțeleagă o dată pentru totdeauna că face parte din univers, dar în aceeași măsură cu violeta, brebenocul, bradul, furnica, ursul, luna sau soarele. Nu mai mult. Când începem să ne aplecăm asupra inteligenței omului, ne dăm seama că aceasta este multiplă. Unii au o inteligență academică, alții au o inteligență instinctivă, senzorială... Unii oameni sunt inteligenți pentru că au fler
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
spre împărăția împăratului Roș e o nouă Odisee pentru Harap-Alb. E ca și cum ar începe un nou basm, Harap-Alb trăind experiențe mai complicate decât eroii altor basme, care fac o singură călătorie. Lasă să treacă pe un pod o nuntă de furnici și-și riscă viața mergând prin apă, face un stup pentru un roi de albine fără adăpost, ia cu el niște personaje grotești: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, personificări ale forțelor elementare ale naturii. Socotind o mare îndrăzneală faptul că
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
piară, dar nu se întâmplă așa. Gerilă îi scapă din casa de aramă încinsă ca un cuptor, cu ajutorul lui Flămânzilă și Setilă dovedesc bucatele servite de împărat, aleg o mierță de semințe de mac de una de nisip mărunțel, cu ajutorul furnicilor, apoi trebuie să o păzească pe fata împăratului Roșu. Astfel, amenințările de tipul: iar de nu, ce-i păți cu nime nu-i împărți curg. La miezul nopții fetișoara împăratului le trage butucul, se transformă într-o pasăre măiastră și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a credințelor mitologoce antice, unde totdeauna zeul somnului este fratele zeului morții. În concepția populară românească moartea este somnul de veci. Formula finală, mai amplă ca de obicei, poartă pecetea originalității autorului: Ș-apoi fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
intelectuală, iar cultura una spirituală. Civilizația reprezintă organizarea lumii exterioare (viața socială), iar cultura pe cea a lumii interioare (viața personală). Civilizația tinde să satisfacă dorințele multiple, în timp ce cultura tinde să satisfacă dorința esențială. [Există societăți animaliere civilizate instinctiv (albinele, furnicile); ceea ce este total străin vieții animale este cultura.] Omul primitiv nu este decît membru al familiei sale sau al tribului său (așa cam animalul nu este decît membru al speciei sale). El este individ, dar nu posedă încă o importanță
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]