KorAP: Find »[drukola/base=gelos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...86 >

2,146 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

îmbătrînească foarte curând, arăta tot așa ca înainte, deși îndurase două sarcini. Un bărbat mai bătrân, dar liniștit și înțelept, poate rămâne multă vreme un om care putea fi iubit. Dar un bătrân smintit, care cedează ispitei de a fi gelos, e desgustător. Nu știu cum se făcea, mărturisi Nineta, că în clipele acelea îl vedeam și eu cât e de bătrân, cu toate că nu era, era bine făcut, subțirel și svelt și când se îmbrăca bine (și știa să se îmbrace) chiar întinerea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Se face iarnă. Mă duc, zice fetișcana, să schiez. Nu zice, nu întreabă, mă, bleandă, tu știi să schiezi? Hai cu mine! Dacă știi e-n regulă, dacă nu, cumpără-ți schiuri și te învăț eu. Nu! Și ăsta, nătărău, gelos (dar gelos pe cine?), merg și eu, zice. Și pornesc ei spre Tâmpa și gagica îi dă schiurile să i le ducă în spinare. Ajung ei sus (era într-o duminică), iau masa la cabană și după-masă începe ea niște

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
iarnă. Mă duc, zice fetișcana, să schiez. Nu zice, nu întreabă, mă, bleandă, tu știi să schiezi? Hai cu mine! Dacă știi e-n regulă, dacă nu, cumpără-ți schiuri și te învăț eu. Nu! Și ăsta, nătărău, gelos (dar gelos pe cine?), merg și eu, zice. Și pornesc ei spre Tâmpa și gagica îi dă schiurile să i le ducă în spinare. Ajung ei sus (era într-o duminică), iau masa la cabană și după-masă începe ea niște piruete așa

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
de eșecul meu cu Matilda și murise cu gândul că crescuse zadarnic un copil care se dovedise la fel de slab ca și ea? Cedase deci ideii comune despre slăbiciune și putere? Cred că nu, mi-ar fi spus-o, fusese doar geloasă că o iubisem atât de tare pe Matilda, sau mai bine zis, că Matilda mă iubise mai puțin și mai ales că după despărțire întîrziam să mă recăsătoresc (de aici gândul că nu încetam s-o mai iubesc încă și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-l poate împiedica să... Directorul chiar își persecuta subalterna, doar-doar se va găsi cineva să-i spună nevestei că între el și secretară, vezi, nu e nimic... Nu se găsea nimeni și, chiar dacă s-ar fi găsit, nu asta dorea geloasa, ci "s-o dea afară pe târfa aia"... Om corect, șeful nostru făcea să i se audă răcnetele prin ușă când soția îi intra valvârtej în birou și îi făcea scandal... "...da' ce crezi tu, că asta e instituția mea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
mi l-a băgat pe-al ei în loc și ăsta m-ar vinde înainte chiar să încerc eu să fiu vinovat de ceva. M-ar pune să-i mărturisesc totul dinainte." " Da, știu, continuase însă fata să se smiorcăie, e geloasă, și e gelos și prietenul meu cu care o să mă căsătoresc, vine câteodată pe-aici și stă pe capul meu să vă vadă, și după ce vă vede se cară, și ce-mi face pe urmă... De-aia vreau să plec

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
băgat pe-al ei în loc și ăsta m-ar vinde înainte chiar să încerc eu să fiu vinovat de ceva. M-ar pune să-i mărturisesc totul dinainte." " Da, știu, continuase însă fata să se smiorcăie, e geloasă, și e gelos și prietenul meu cu care o să mă căsătoresc, vine câteodată pe-aici și stă pe capul meu să vă vadă, și după ce vă vede se cară, și ce-mi face pe urmă... De-aia vreau să plec, deși n-ași

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
prieten... " De ce nu mă ascultă?", mă întrebai. Da, mă întrerupse deodată, ași zice cu brutalitate, îl cunosc, mi-a fost profesor... Vă cunosc și pe dumneavoastră, domnule Petrini, și cunosc și braseria asta, unde vă întîlneați și discutați... Eram foarte geloasă pe dumneavoastră doi și mai ales pe micuța cadână de porțelan care avea privilegiul nu numai să asiste, dar să fie și admirată de dumneavoastră... O admirați, nu?... V-am văzut... Da, o admirați, n-o iubeați, se vedea clar

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
o iubeați, se vedea clar... Dar o admirați foarte tare..." Simții cum trecutul îndepărtat năvălea cu putere în clipele mele prezente și dădea parcă la o parte tot ceea ce trăisem după ce fusesem rupt de universitate. "Pe cine, zisei, erați mai geloasă, pe Ion Micu, care era soțul cadânei, sau pe mine, care eram liber?" "Nu erați liber! Erau cunoscute telefoanele dumneavoastră, pe care le primeați și le dați unei arhitecte și pe care nu le-ați mai primit și nu le-

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
la Oraca îndeosebi? Cine erau părinții ei? Fusese măritată? (Nu, nu purta verighetă, dar...) Care fusese anturajul ei în acei ani când eu și Ion Micu frecventam braseria? Venise și ea acolo des? Cu cine? Și în ce sens era geloasă pe noi doi? Îmi reteza, ca să zic așa, din fașă dorința de a-i pune aceste întrebări și o făcea cu o capacitate de a vorbi și a nu spune nimic enormă prin cumul de cuvinte, care ascundeau un humor

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
multitudinea de ființe umane care s-au născut în această zodie, milioane, să-și semene. Ceea ce e absurd!" Ce înseamnă neti, neti?'' Nu este așa! nu este așa! În sanscrită!" "Cunoști sanscrita!?" Nu, dar cadâna pe care zici că erai geloasă știa!" Se uită iar la mine să-i reamintesc unde rămăsese... "Nu te mai chema numai pe tine la cadre", zisei. "Nu, nu acolo... se întrerupse. Ba da, de fapt acolo, dar vroiam să mă întorc puțin înapoi, să-ți

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
rea n-ar fi avut numai ea, ci și eu. Platon, care gândea și simțea ca un poet, avea totuși aversiune pentru poeți. Tolstoi, un mare spirit, nu-și înțelegea soția, un spirit comun, care îl iubea și era foarte geloasă pe toată existența lui, deși în joc nu fusese niciodată o altă femeie și ea fusese aceea care îi copiase o viață întreagă manuscrisele, ba chiar i le și corectase, și nu numai stilistic. Joyceianul meu bărbierit se apropia de

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
nopți de carcere, înecul ființei noastre lăuntrice are drept martor divinitatea, marele cosmos căruia i ne încredințăm, dar când îl invoci în fața iubitei (și cine se poate înșela asupra disperării de care sîntem cuprinși?), ea poate deveni în mod sublim geloasă că nu din pricina ei plângi, dar poate fi cuprinsă și de un nedorit sentiment de bicisnicie: forțe prea puternice ne copleșesc, nu sîntem nimic, statura noastră nu e măreață, ne-am înjosit, noi înșine, pe noi și nu mai avem

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
șoc ca înainte: sentimentul realității simple reveni în el atât de concret, încît îl văzui cum surâde, un surâs eliberator!) "Eram atât de fericit, murmură el, atât de tare fericit, încît devenisem umil, să nu sfidez cine știe ce zeu sau zeiță geloasă. Și sânt și acum, dar cu această coloratură tragică, am omorât un om și voi fi închis iar, deși am fost în legitimă apărare. Și iubita mea mă va părăsi.'' "Convingerea asta fatalistă, îi spusei, nu trebuie s-o ai

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255

îndărătul unui cearșaf sau al unui ciorap de mătase. Atingerea lor se substituia atingerii mele, textura delicată a pânzei înlocuia materialul fin al privirii, înlănțuindu-l pe Bismarck departe de mine și de pasiunea pe care i-o dedicasem. Eram gelos? Da, poate la fel de mult ca iubita mea; din jocul chinuitor al despărțirilor noastre imaginare sau reale, desfășurate pe nesfârșitele câmpuri electrice ale creierului sau în perimetrul exact al așternutului, se năștea o nouă dorință, o altă căutare, o voluptate proaspătă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
scotocit. Am lăsat-o pe Maria în pace. Ani de experiență mă învățaseră când și cum trebuie să tac. Poate chiar îmi imaginam vreo chestie aiurea cu Mihnea, dar nu merita s-o grăbesc. Abia atunci deveneam suspect. Maria era geloasă pe orice, de la hainele pe care le purtam, până la gândurile pe care nu le putea citi: îi declanșau instantaneu beculețul de-alarmă. Dacă m-aș fi apucat de-un roman, ar fi fost geloasă pe toate personajele mele. Acum tăceam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
Abia atunci deveneam suspect. Maria era geloasă pe orice, de la hainele pe care le purtam, până la gândurile pe care nu le putea citi: îi declanșau instantaneu beculețul de-alarmă. Dacă m-aș fi apucat de-un roman, ar fi fost geloasă pe toate personajele mele. Acum tăceam sobru, preocupat. Nimeni n-ar fi bănuit unde-mi zbura mintea. Culmea e că avea dreptate. Într-un fel chinuit, aproape pervers, tot ce îi spunea instinctul că trebuie să se întâmple cu bărbatul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
indiciu.“ Maria a scos o lupă din buzunarul halatului și mi-a potrivit-o pe locul indicat. Am strâns ochii, concentrându-mă de-adevăratelea. Până atunci doar simulasem interesul, să nu-și dea seama că-mi place tipa. Maria era geloasă și pe-o fotografie (nu mai vorbesc de reviste, filme sau emisiunile TV de pe italieni, cu prezentatoare în chiloței fini sub rochii transparente); nu vroiam s-o rănesc. „Între șuvițele de lângă ureche...“, mi-a arătat. „Chiar sub lob.“ La început

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
mai rezist: stomacul își bolborosea nemulțumirea. Trebuia să ies. Maria dormea cu perna în brațe, tânărul Lupu cu sacoșa la piept. Până și hainele lor semănau, aranjate cu eleganță pe spătarul scaunului. Pentru o fracțiune de secundă, m-am simțit gelos. Apoi am cercetat împrejurimile. Camera avea o singură ușă: o împingeai și treceai direct în bucătăria lui Mihnea. Pe-acolo îmi făcusem planul să evadez. Am apăsat pe clanță și-am rămas cu ea în mână. Cuiul de susținere lipsea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
glicerină.“ „Jurnalul lui Paul?“ „Jurnalul, jurnalul de dincolo de jurnal, drăcii de-astea.“ „Am început să mă obișnuiesc cu ele. Peste tot e-o fereastră, o ușă, un calc, o deschizătură. Mâine-poimâine-mi fuge și podeaua de sub picioare. David Lynch ar fi gelos pe noi.“ „Lasă romanele și fii atent ce zice-amicul tău aici...“ Mi-am tras scaunul lângă Mihnea. David Lynch era regizor, nu romancier. Ăla era David Lodge. Am tras cu coada ochiului la textul lui Paul. Principalul reproș pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
Aici, mintea mea acapara cu poftă fragmentele de istorii ale Mariei, micile imagini calde și perverse ce răsăreau ici și colo din câte-o frază, detaliile dureros de precise cu care se lăuda rar, dar dezinvolt. Eram în același timp gelos și mândru de isprăvile ei, puștiul din mine ieșea la plimbare și privea cu un amestec de curiozitate și excitare scenele care i se întredeschideau prin ferestrele bucureștene ale amintirilor, dar la care nu participase. Nici o altă femeie nu îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

imposibil! Ceea ce ai zis acum confirmă spusele mele. Spui singur că ea a găsit posibilitatea de a discuta cu tine în cu totul alt limbaj, decât cel cu care ți se adresa și îți vorbea mai înainte. Ești suspicios și gelos și de aceea ai exagerat tot ce ai observat că e rău. Fii sigur că ea nu are despre tine o părere chiar atât de proastă cum spui tu. Doar altfel ar însemna că, măritându-se cu tine, se-aruncă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
să tot faceți presupuneri; am întrebuințat corect, în cazul de față, cuvântul „sceptic“? — Cred că da, deși, de altfel, nu-s nici eu sigur. — Totuși renunț chiar eu la cuvântul „sceptic“, am găsit o altă explicație! strigă deodată Kolea. Sunteți gelos, nu sceptic! Sunteți infernal de gelos pe Ganea pentru fata semeață pe care o știm! Spunând asta, Kolea sări în picioare și izbucni în râs cum, poate, nu mai reușise niciodată să râdă. Văzând că prințul a roșit de tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
corect, în cazul de față, cuvântul „sceptic“? — Cred că da, deși, de altfel, nu-s nici eu sigur. — Totuși renunț chiar eu la cuvântul „sceptic“, am găsit o altă explicație! strigă deodată Kolea. Sunteți gelos, nu sceptic! Sunteți infernal de gelos pe Ganea pentru fata semeață pe care o știm! Spunând asta, Kolea sări în picioare și izbucni în râs cum, poate, nu mai reușise niciodată să râdă. Văzând că prințul a roșit de tot, Kolea începu să râdă și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
știm! Spunând asta, Kolea sări în picioare și izbucni în râs cum, poate, nu mai reușise niciodată să râdă. Văzând că prințul a roșit de tot, Kolea începu să râdă și mai tare; îi plăcea grozav ideea că prințul este gelos din pricina Aglaiei, dar încetă imediat, observând că acesta era mâhnit cu adevărat. Apoi, cu seriozitate și îngrijorare, mai vorbiră vreo oră sau o oră și jumătate. A doua zi, având o treabă care nu suferea amânare, prințul își petrecu toată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]