92,267 matches
-
primă nu scuză nici un protest, oricît de justificat ar fi el ca atare. Sa ma intorc însă la cei cîțiva profesori care au încercat să intre cu forța în prefectura de la Iași. Spre rușinea noastră, profesorii - bugetari - o duc în general prost. Sînt oameni săraci, pe care atitudinea autorităților îi exasperează. Cunosc profesori de mare valoare care nu-și pot întreține familia și care trăiesc, la propriu, de pe o zi pe alta. Știu de profesori care se umilesc în fața elevilor sau
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
Bătălia Uccelo - Sf. Gheorghe și balaurul verde cu fata (cer à la Dali) Fra Angelico - Bunăvestire Fillipo Lippi - idem Lorenzo Monaco (1372 ?)... Febr. 1979, Londra, frig, urît, febra. * - Domnule, - zice M. - cu un englez, cînd te întîlnești cu el, în general nu știi pe unde s-o iei,... pe unde s-o apuci... - Din ce cauză? întreba intrigat V. - Din ce cauză? făcu celălalt, ca și cum n-ar fi avut un raspuns convenabil și ar fi tras că la fotbal de timp
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
gura arsă de febră - aceasta este esența scrisului sau. La care, pentru deplină identificare, am mai putea adăuga o voluptate a enumerărilor erudite, o retorică baroca și, mai ales, tentația permanentă (vicioasa!) de a strigă în gura mare ceea ce în general nu se spune. Acest mod al lui Dan C. Mihăilescu de a fi "popular" îi aduce popularitate doar în rândurile unor cititori cultivați, capabili să guste subtilitatea transformării sincerității în spectacol. Este vorba de un autor care își parodiază propria
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
rîndul probelor mai generale - singurele relevante pentru ierarhia dificultăților limbii - cîteva sînt mai cunoscute în română, fiind reproduse (cu variantele normale) în diverse culegeri: "Capră calcă piatră/ Piatră crapă-n patru"...; "Bou breaz bîrlobreaz/ Din boii bîrlobrezenilor...". Dificultatea stă în general în a rosti grupuri fonetice care cer mișcări articulatorii mai complicate și mai ales in repetarea lor la distanță mică, cu cîte o ușoară variație. Jocurile fonetice românești se bazează mai ales pe rostirea alternata a oclusivelor și a vibrantei
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
Eu dezaprob difuzarea unor informații false, dintre acelea a caror falsitate se poate oricând dovedi. Prin punerea în circulație a unor fantasmagorii legate de anumite persoane se aduc prejudicii nu numai acelor persoane, ci și autorității morale a presei în general. În timpul "războiului rece" se lansase sloganul "Minți că o gazeta americană!" (deși gazetele americane tocmai asta nu făceau, nu mințeau). Reajustat, adus la forma " Minți că o gazeta românească!", sloganul ar avea azi o deplină îndreptățire (chiar dacă nu toate gazetele
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
război mondial electoratul liberal s-a redus. Realitatea guvernamentală din deceniile interbelice infirmă această aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri Constandin Sion, I.C.Filitti, St. Greceanu, Octav Lecca, Gh. Ghibănescu, Paul Cernovodeanu, Ștefan Gorovei, dl. Mihai Sorin Rădulescu oferă o, în general, buna contribuție științifică. Pe cînd însă necesară istorie a P.N.L.? Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească (1866-1900), Editura All, 1990.
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
personalitatea lui Anatol Vieru, de curând dispărut dintre noi) sau conferințe ale unor compozitori străini invitați (Joji Yuasa, Andrzej Dziadek, Francis Burt), evenimente necesare pentru a alătura teoreticul practicului, dar prea puțin vizitate de public. Un public care rămâne în general insuficient, alcătuit în majoritate din muzicieni și studenți, intelectualul român rămânând încă fie indiferent la, fie speriat de contactul cu muzica nouă, fără a afla așadar că o poate percepe de multe ori afectiv, că nu este nevoie întotdeauna de
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
viziunea bizantina și postbizantină. Pînă la un punct, George Tzipoia preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale lui Alexandru Tipoia din ultima să perioadă, dar este solidar în mod direct și cu experiențele bidimensionalului de factură modernista, în general, cu tendințele de opacizare a imaginii și cu dematerializarea acesteia ca alternativă la retorica nenumăratelor naturalisme. Însă George Tzipoia nu ajunge la aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare lentă a
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
al politicii gri. Un ofsaid al protestelor de tot felul împotriva politicii oficiale. Tot în presa cotidiană, mai exact în cîteva ziare, reabilitarea lui Pacepa s-a transformat într-un punct de plecare pentru acuzarea puterii că trădează țară. Fostul general, devenit de mulți ani cetățean american, poate că ar putea inoportuna diverse puteri locale în calitatea sa redobîndita de general, încît ar fi chiar interesant că Pacepa să-și ia în serios rolul de general român care și-a recăpătat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
cîteva ziare, reabilitarea lui Pacepa s-a transformat într-un punct de plecare pentru acuzarea puterii că trădează țară. Fostul general, devenit de mulți ani cetățean american, poate că ar putea inoportuna diverse puteri locale în calitatea sa redobîndita de general, încît ar fi chiar interesant că Pacepa să-și ia în serios rolul de general român care și-a recăpătat titlul. În alte țări, faptul că un ins de statura lui Pacepa a devenit agent dublu, trădător, e privit cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
puterii că trădează țară. Fostul general, devenit de mulți ani cetățean american, poate că ar putea inoportuna diverse puteri locale în calitatea sa redobîndita de general, încît ar fi chiar interesant că Pacepa să-și ia în serios rolul de general român care și-a recăpătat titlul. În alte țări, faptul că un ins de statura lui Pacepa a devenit agent dublu, trădător, e privit cu mult mai mare îngăduința. La noi însă, se pare ca reactivarea internă a generalului Pacepa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
de general român care și-a recăpătat titlul. În alte țări, faptul că un ins de statura lui Pacepa a devenit agent dublu, trădător, e privit cu mult mai mare îngăduința. La noi însă, se pare ca reactivarea internă a generalului Pacepa ar putea duce la noi dezvăluiri, la fel de supărătoare ca acelea care l-au determinat pe Ceaușescu să-l condamne la moarte. Altfel e greu de înțeles de ce cazul Pacepa a provocat atacuri în presa împotriva puterii, ca și cum reabilitatul general
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
generalului Pacepa ar putea duce la noi dezvăluiri, la fel de supărătoare ca acelea care l-au determinat pe Ceaușescu să-l condamne la moarte. Altfel e greu de înțeles de ce cazul Pacepa a provocat atacuri în presa împotriva puterii, ca și cum reabilitatul general ar fi pus la cale noi și, mai ales, imprevizibile dezvăluiri.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
a preferat memoria exemplara celei literare cînd, în 1949, a publicat un apel către foștii deportați din lagăre naziste cerîndu-le să pledeze alături de el pentru anchetarea lagărelor sovietice. A profita cu adevarat de experiență trecutului e posibil dacă ajungem la general, daca transcendem nivelul factual al întîmplării singulare pentru a o putea integra într-o categorie în care ea e normă, nu singurul candidat. Autentică, și totodată gravă, tulburătoarea lecție a Holocaustului este aceea a universalizării suferinței, tocmai pentru a o
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
din Estul sălbatic (pe care comentatorii occidentali le-au perceput că venind de undeva din Bosnia sau din Kosovo) își spun cîteva replici în românește; am mai descoperit nu demult, cu jenă, într-un film francez plasat la Sarajevo, un general care își răcnea replicile în românește! Probabil că la Paris e mai la îndemînă română. Totul e să sune cît de cît exotic și să fie din Est. Restul e pedanterie excesivă. Marea artă nu se încurcă în mărunțișuri... Despre
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
știu dacă, în ultimii zece ani, a avut cineva răbdarea să clasifice partidele politice de la noi în funcție de limbajul vorbit de membrii acestora. O astfel de analiză ar duce, sunt singur, la concluzii pline de semnificații. Trec peste faptul că, în general, în România se vorbește din ce in ce mai insuportabil. Că niciodată, "mahalaua" și "elită" își împart întâietatea în privința stabilirii etaloanelor negative. Nici n-ar putea fi altfel, de vreme ce, în majoritatea cazurilor, viața noastră publică reprezintă deversarea, de-a valma, a reziduurilor sociale în
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
dețină și "paternitatea" propriei narațiuni/relații erotice. Ambiguitatea situației poate oferi o hermeneutica extrem de profitabilă, realizarea formală fiind însă foarte departe de o cît de cît lizibila punere în practică a ipotezei formulate. Cu excepția unor diferențieri onomastice, personajele, aparținînd în general unei studențimi tîmpe și snoabe, cu aere intelectuale, nu sînt decat simple funcții într-un decor limitat, jargonul lor, creînd mai degrabă efecte de ridicol, decît de realitate. În cadrul estival al povestirii, cele două victime ale Zburătorului, fac însă figură
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
în paradoxurile și rupturile istoriei culturale și lingvistice românești: e preluată ideea unei civilizații românești izolate și predominant rurale - dar sînt semnalate și contactele mai timpurii, prin biserică, cu latinitatea occidentală; este reamintit rolul important al influenței slave - și în general a influentelor neromanice specifice zonei (maghiară, germană); pentru o perioada ulterioară, se descrie concurența între influență culturală germană și cea franceză. În genere, se susține necesitatea de a integra, pentru înțelegerea specificului limbii române, comparația romanica (sînt dese referirile la
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
tale/ și apa/ și fierul din belciugul jugănitului taur/ ce ne crește în trup coplesindu-ne." (Rugăciunea copilului surpat în taur) În sfârșit, în poemele ultimei perioade apar și unele scăpărări de vulgaritate, cu totul inoportune într-o poezie în general plină de grație: "Era să intru într-o față/ dar a intrat altul cu prioritate de dreapta.// Când am concurat singur am ieșit al doilea." (Istoria romanțata a sinucigașului ratat) Cu o serioasă educație intelectuală, supertalentatul Mircea Dinescu ar fi
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
nu se află decît mai nimic și te miri ce. Luați de valul unei puteri pe care n-o mai au, liderii sindicali de la centru s-au apucat să facă programe alternative de guvernare, să ceară vot uninominal și, în general, să facă un zgomot politic pentru care nu aveau mandat. Lunea trecută, marii negociatori ai păcii sociale dinspre sindicate s-au văzut abandonați de majoritatea celor care ar fi trebuit să intre în grevă, după program, dar care au preferat
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
că broască. Dar a-ți batjocori victima era cea mai ascuțită voluptate a călâului, a părții rele a Securității, căci a existat și o parte bună, ce zic, serafica, aceea care ne ocrotea de spionii din Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
o parte bună, ce zic, serafica, aceea care ne ocrotea de spionii din Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
de frunte al P.N.T., încă dinainte de anii războiului, prețuit de Iuliu Maniu, unul dintre cei 33 deputați ai P.N.T. la desfigurator trucatele alegeri din noiembrie 1946. Mai înainte de două ori ministru (în al doilea guvern Sănătescu și în cel al generalului Rădescu), scăpat, printr-un hazard, de înscenarea de la Tămădău, fuge din țară în decembrie 1947, ajungînd în exil. Avea, în decembrie 1989, 77 de ani, locuia la Romă și a voit să revină în țară pentru a-și lua locul
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
cum de nu este prim ministru. A primit răspuns că întrucît condițiile de armistițiu prevedeau cedarea Basarabiei a preferat să se dea la o parte (că el să nu fie responsabil de această cesiune teritorială), lăsînd în fruntea țării cîțiva generali lipsiți de experiență. Dl Neagu Djuvara, care prefațează această carte de convorbiri, apreciază, referindu-se la acel celebru răspuns din 1944, al lui Maniu: Întrebarea se pune dacă asemenea ăeschivăriă sînt valabile că eficacitate și chiar că moralitate". Și dl
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
un recent volum de corespondență emisă de Mircea Eliade se exprimă aceleași aprehensiuni față de imoralitatea lui Constantin Virgil Gheorghiu. Memorialistul nostru știe și relatează că, după succesul cu Ora 25, Constantin Virgil Gheorghiu a fost angajat, prin anii cincizeci, de generalul Peron, președintele Argentinei, să-i scrie biografia. S-a deplasat cu familia la Buenos-Aires, instalat într-un luxos castel, unde, săptămînal, dictatorul argentinian venea o zi sau două, relatînd fapte din viața sa. Lucrul avansa bine, cînd, fatalitate, Peron a
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]