4,556 matches
-
matematici, pe care o susține la 12 ianuarie 1922. Teza avea ca subiect " Sur applicabilitée projective des hypersurfaces développables". În această teză Pantazi tratează o serie de generalizări ale unor rezultate găsite de profesorul său Elie Cartan, creator în domeniul Geometriei Proiective. După revenirea în țară, Pantazi a fost numit asistentul lui Gheorghe Țițeica, la Seminarul de Geometrie Analitică. Simultan a funcționat și ca actuar la Ministerul de Industrie și Comerț și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
hypersurfaces développables". În această teză Pantazi tratează o serie de generalizări ale unor rezultate găsite de profesorul său Elie Cartan, creator în domeniul Geometriei Proiective. După revenirea în țară, Pantazi a fost numit asistentul lui Gheorghe Țițeica, la Seminarul de Geometrie Analitică. Simultan a funcționat și ca actuar la Ministerul de Industrie și Comerț și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940 a fost numit suplinitor la catedra de Geometrie Descriptivă și Geometrie Proiectivă la Școala Politehnică din București
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
fost numit asistentul lui Gheorghe Țițeica, la Seminarul de Geometrie Analitică. Simultan a funcționat și ca actuar la Ministerul de Industrie și Comerț și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940 a fost numit suplinitor la catedra de Geometrie Descriptivă și Geometrie Proiectivă la Școala Politehnică din București, iar în 1943 prin concurs, a fost numit titularul acestei catedre, unde a profesat până la încetarea sa din viață. În anii 1946-1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, Pantazi a
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
lui Gheorghe Țițeica, la Seminarul de Geometrie Analitică. Simultan a funcționat și ca actuar la Ministerul de Industrie și Comerț și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940 a fost numit suplinitor la catedra de Geometrie Descriptivă și Geometrie Proiectivă la Școala Politehnică din București, iar în 1943 prin concurs, a fost numit titularul acestei catedre, unde a profesat până la încetarea sa din viață. În anii 1946-1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, Pantazi a suplinit și catedra
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
la Școala Politehnică din București, iar în 1943 prin concurs, a fost numit titularul acestei catedre, unde a profesat până la încetarea sa din viață. În anii 1946-1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, Pantazi a suplinit și catedra de Geometrie Analitică de la Universitatea Politehnica din București. În anii 1940-1942 Pantazi a ținut la Universitatea din București, Facultatea de Matematici, un curs de Geometrie Superioară și un curs de Aplicații Geometrice ale Analizei (1938-1941). De asemenea, în anii 1946-1948 a fost
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
viață. În anii 1946-1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, Pantazi a suplinit și catedra de Geometrie Analitică de la Universitatea Politehnica din București. În anii 1940-1942 Pantazi a ținut la Universitatea din București, Facultatea de Matematici, un curs de Geometrie Superioară și un curs de Aplicații Geometrice ale Analizei (1938-1941). De asemenea, în anii 1946-1948 a fost profesor de Algebră și Analiză la Școala Superioară CFR. După 1929 Alexandru M. Pantazi a fost membru al "Gazetei Matematice", iar în anii
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
în domeniul dreptului constituțional. Grassmann a avut unsprezece copii, din care numai patru au atins vârsta de adult. Unul din fiii săi, Hermann Ernst Grassmann, a fost profesor de matematică la Universitatea din Gießen. Grassmann a fost unul dintre întemeietorii geometriei vectoriale și a geometriei multidimensionale. Astfel, a imaginat ipoteza unui spațiu cu "n" dimensiuni, cu extindere la geometria "n"-dimensională, conținând într-o formă pur geometrică calculul cu sisteme de numere cu totul generale, așa-numitele mărimi extensive compuse din
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
Grassmann a avut unsprezece copii, din care numai patru au atins vârsta de adult. Unul din fiii săi, Hermann Ernst Grassmann, a fost profesor de matematică la Universitatea din Gießen. Grassmann a fost unul dintre întemeietorii geometriei vectoriale și a geometriei multidimensionale. Astfel, a imaginat ipoteza unui spațiu cu "n" dimensiuni, cu extindere la geometria "n"-dimensională, conținând într-o formă pur geometrică calculul cu sisteme de numere cu totul generale, așa-numitele mărimi extensive compuse din "n" unități. În 1844
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
Unul din fiii săi, Hermann Ernst Grassmann, a fost profesor de matematică la Universitatea din Gießen. Grassmann a fost unul dintre întemeietorii geometriei vectoriale și a geometriei multidimensionale. Astfel, a imaginat ipoteza unui spațiu cu "n" dimensiuni, cu extindere la geometria "n"-dimensională, conținând într-o formă pur geometrică calculul cu sisteme de numere cu totul generale, așa-numitele mărimi extensive compuse din "n" unități. În 1844 publică cea mai valoroasă lucrare a sa, "Die lineare Ausdehnungslehre, ein neuer Zweig der
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
lucrarea sa "Theorie der complexen Zahlensysteme" (Teoria sistemelor de numărare complexe), face cunoscute ideile novatoare ale lui Grassmann. Ulterior această teorie a extensiilor va conduce la dezvoltarea studiului formelor diferențiale, care vor avea multiple aplicații în analiza matematică și în geometria diferențială. Printre matematicienii care au adoptat aceste metode de studiu se numără Felix Klein și Élie Cartan. Grassmann a dezvoltat aproape concomitent cu Arthur Cayley, coordonatele plückeriene ale dreptei. A considerat problema generală a numerelor complexe și hipercomplexe, în care
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
pentru a evidenția signatura, deși se notează și cu "M" sau doar cu "M". Este poate cel mai simplu exemplu de varietate pseudoriemanniană. Acest produs scalar este similar cu produsul scalar euclidian, dar este folosit pentru a descrie o altă geometrie; geometria este de regulă asociată cu teoria relativității. Fie "M" un spațiu vectorial real tetradimensional. Produsul scalar Minkowski este o aplicație η: "M" × "M" → R (adică dați fiind doi vectori "v", "w" din "M" definim η("v","w") ca un
Spațiu Minkowski () [Corola-website/Science/310412_a_311741]
-
a evidenția signatura, deși se notează și cu "M" sau doar cu "M". Este poate cel mai simplu exemplu de varietate pseudoriemanniană. Acest produs scalar este similar cu produsul scalar euclidian, dar este folosit pentru a descrie o altă geometrie; geometria este de regulă asociată cu teoria relativității. Fie "M" un spațiu vectorial real tetradimensional. Produsul scalar Minkowski este o aplicație η: "M" × "M" → R (adică dați fiind doi vectori "v", "w" din "M" definim η("v","w") ca un număr
Spațiu Minkowski () [Corola-website/Science/310412_a_311741]
-
Geometria (din ; "geo" = pământ, "metria" = măsură) s-a născut ca fiind ramura de studiu a matematicii care se ocupă cu relațiile spațiale. Este una dintre , cealaltă fiind studiul numerelor. În ziua de azi, conceptele geometriei au fost generalizate către un nivel
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
Geometria (din ; "geo" = pământ, "metria" = măsură) s-a născut ca fiind ramura de studiu a matematicii care se ocupă cu relațiile spațiale. Este una dintre , cealaltă fiind studiul numerelor. În ziua de azi, conceptele geometriei au fost generalizate către un nivel mai înalt de abstractizare și complexitate, și a fost făcută obiect de studiu pentru metode de calcul și algebră abstractă, așa că puține ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
fiind studiul numerelor. În ziua de azi, conceptele geometriei au fost generalizate către un nivel mai înalt de abstractizare și complexitate, și a fost făcută obiect de studiu pentru metode de calcul și algebră abstractă, așa că puține ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale geometriei de la începuturile ei (a se vedea geometrie algebrică). Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic și Babilon, în jurul anului 3000 î.Hr. Începuturile geometriei au fost marcate de
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
au fost generalizate către un nivel mai înalt de abstractizare și complexitate, și a fost făcută obiect de studiu pentru metode de calcul și algebră abstractă, așa că puține ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale geometriei de la începuturile ei (a se vedea geometrie algebrică). Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic și Babilon, în jurul anului 3000 î.Hr. Începuturile geometriei au fost marcate de o colecție de principii empirice în legătură cu lungimea, unghiul, aria
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
înalt de abstractizare și complexitate, și a fost făcută obiect de studiu pentru metode de calcul și algebră abstractă, așa că puține ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale geometriei de la începuturile ei (a se vedea geometrie algebrică). Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic și Babilon, în jurul anului 3000 î.Hr. Începuturile geometriei au fost marcate de o colecție de principii empirice în legătură cu lungimea, unghiul, aria și volumul, care au fost dezvoltate pentru
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
fost făcută obiect de studiu pentru metode de calcul și algebră abstractă, așa că puține ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale geometriei de la începuturile ei (a se vedea geometrie algebrică). Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic și Babilon, în jurul anului 3000 î.Hr. Începuturile geometriei au fost marcate de o colecție de principii empirice în legătură cu lungimea, unghiul, aria și volumul, care au fost dezvoltate pentru a putea fi puse în practică în
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
puține ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale geometriei de la începuturile ei (a se vedea geometrie algebrică). Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic și Babilon, în jurul anului 3000 î.Hr. Începuturile geometriei au fost marcate de o colecție de principii empirice în legătură cu lungimea, unghiul, aria și volumul, care au fost dezvoltate pentru a putea fi puse în practică în construcții, astronomie și alte științe. Printre acestea se numără și câteva principii sofisticate
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
nu a reușit să îndure mileniile, până în ziua de azi. Aceasta se datorează parțial faptului că foloseau hârtie, în loc de bucăți de lut sau de pietre, pentru a-și scrie descoperirile. Perioada Greciei antice trebuie studiată în detaliu, deoarece . Pentru greci, geometria era "regina" științelor, ajungând la un nivel la care nu au mai ajuns cu nici o altă știință. Au extins geometria către noi figuri, curbe, suprafețe și corpuri; au schimbat metodologia de la încercare-eroare la deducție logică; au recunoscut că geometria studiază
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
de lut sau de pietre, pentru a-și scrie descoperirile. Perioada Greciei antice trebuie studiată în detaliu, deoarece . Pentru greci, geometria era "regina" științelor, ajungând la un nivel la care nu au mai ajuns cu nici o altă știință. Au extins geometria către noi figuri, curbe, suprafețe și corpuri; au schimbat metodologia de la încercare-eroare la deducție logică; au recunoscut că geometria studiază "formele eterne", sau abstracții, pentru care obiectele fizice sunt doar aproximări; au dezvoltat ideea unei teorii axiomatice, care pentru mai
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
greci, geometria era "regina" științelor, ajungând la un nivel la care nu au mai ajuns cu nici o altă știință. Au extins geometria către noi figuri, curbe, suprafețe și corpuri; au schimbat metodologia de la încercare-eroare la deducție logică; au recunoscut că geometria studiază "formele eterne", sau abstracții, pentru care obiectele fizice sunt doar aproximări; au dezvoltat ideea unei teorii axiomatice, care pentru mai bine de 2000 de ani a fost privită ca fiind paradigma ideală pentru toate științele teoretice. Thales (635-543 î.Hr.
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
lui, dar el a fost primul care a dat o demonstrație deductivă a ei. A adunat un grup de elevi în jurul lui pentru a studia matematica, muzica și filosofia, și împreună au descoperit ceea ce elevii învață azi la orele de geometrie. În plus, a făcut o profundă descoperire în ceea ce privește lungimile non-măsurabile și numerele iraționale. Platon (427-347 î.Hr.), cel mai stimat filosof al grecilor, se spune că a scris pe frontispiciul școlii platonice „Academia”, deviza " Mηδεις αγεωμετρητος εισιτω (Să nu intre cine
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
a scris pe frontispiciul școlii platonice „Academia”, deviza " Mηδεις αγεωμετρητος εισιτω (Să nu intre cine nu este geometru)". Deși nu era un matematician, viziunile lui în matematică au avut o mare influență. Matematicienii au acceptat faptul că el credea că geometria se studiază doar cu un compas și o riglă - fără folosirea instrumentelor de măsură, deoarece ele sunt uneltele omului muncitor, nu ale unui elev silitor. Această concepție a dus la studiul construcțiilor geometrice cu rigla și compasul. Au rămas celebre
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
superioare studenții se perfecționau în domenii precum: drept, teologie și literatură. La seminariile înființate în timpul domniei sultanului Mehmet al II-lea se predau limba arabă, persană, interpretarea Coranului, viața și învățăturile profetului, dreptul coranic musulman, sintaxa, logica, gramatica, matematica, cosmografia, geometria. În timpul sultanului Soliman Magnificul s-au înființat seminarii superioare ( facultăți ) de matematică, științe ale naturii din cauza nevoii acute de formare de cadre în domeniile amintite mai sus. Construcția clădirilor necesare a început în anul 1550 și s-a terminat șase
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]