2,818 matches
-
mare cultură europeană în epoca modernă, a căpătat un prestigiu deosebit în perioada Renașterii, fiind luată ca model de limbă de cultură. Terminologia pentru unele domenii de activitate (muzică, arhitectură, marină, comerț) a fost în mod pronunțat dezvoltată în limbile germanice prin elemente preluate din italiană. La rîndul ei, franceza a reprezentat timp de cîteva secole (secolele al XV-lea al XVIII-lea) limba aristocrației, încît era cultivată în toate capitalele europene și influența toate limbile, inclusiv îndepărtatele limbi ale nordului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin elemente preluate din italiană. La rîndul ei, franceza a reprezentat timp de cîteva secole (secolele al XV-lea al XVIII-lea) limba aristocrației, încît era cultivată în toate capitalele europene și influența toate limbile, inclusiv îndepărtatele limbi ale nordului germanic. Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european Influențarea culturală și influențarea lingvistică transmite unei culturi sau unei limbi două tipuri de elemente: 1) elemente care caracterizează și particulazizează mediul cultural și lingvistic al agentului influențator și 2) elemente pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fr. chansonnette), unele tradiții (precum luptele cu taurii la spanioli), sau domenii de activitate în care s-au remarcat (artă, marină, comerț etc.). O puternică influență au exercitat-o unele idiomuri romanice asupra altor limbi ale Europei, îndeosebi asupra celor germanice (precum engleza, neerlandeza și germana) în momentele în care s-au afirmat ca reprezentînd culmi ale dezvoltării culturale, așa cum s-a întîmplat cu italiana din epoca Renașterii sau cu franceza din secolul luminilor. Cunoscînd în astfel de etape realizări culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît aceste limbi romanice au putut oferi altora mult mai mult decît ceea ce s-a creat efectiv pe terenul lor. O denumire precum cea pentru noțiunea "condiție", de exemplu, este concretizată în majoritatea limbilor Europei (în limbile romanice, în cele germanice, în multe limbi slave și fino-ugrice) printr-un termen cu aceeași origine primară, dar numai unele dintre aceste limbi au pornit direct de la lat. conditio, -onis, fiindcă l-au preluat de obicei din franceză, iar, uneori, din italiană. Rolul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
l-au preluat de obicei din franceză, iar, uneori, din italiană. Rolul de mijlocitor al limbilor romanice pentru lexicul comun european nu se rezumă însă numai la elementele ce pornesc de la limbile clasice. Datorită numeroaselor componente de adstrat de origine germanică, unele limbi romanice au putut furniza altora și cuvinte ce pornesc de la asemenea elemente, cuvinte care au fost transmise chiar și limbilor germanice moderne. Astfel, de exemplu, italiana a împrumutat din longobardă cuvîntul balco (< long. balko), păstrat, de obicei în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rezumă însă numai la elementele ce pornesc de la limbile clasice. Datorită numeroaselor componente de adstrat de origine germanică, unele limbi romanice au putut furniza altora și cuvinte ce pornesc de la asemenea elemente, cuvinte care au fost transmise chiar și limbilor germanice moderne. Astfel, de exemplu, italiana a împrumutat din longobardă cuvîntul balco (< long. balko), păstrat, de obicei în textele poetice, cu semnificațiile "balcon" și "cer". Pe terenul limbii italiene, s-a realizat însă prin derivare augmentativul balcone, care a făcut carieră
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i] > germ. Ski, Schi, engl. ski), slalom (< norv. slalåm > germ. Slalom, engl. slalom), franceza le-a transmis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice (spaniolă, franceză, italiană), iar apoi, îndeosebi prin intermedierea francezei, și în alte limbi europene. Desigur, și unele limbi neromanice, precum engleza, neerlandeza și germana au preluat elemente direct din portugheză, dar numărul unor astfel de împrumuturi este redus. Convergențe germanice și romanice pe baza împrumutului latin În epoca feudală și la începutul epocii moderne, limba latină literară a funcționat ca limbă de cultură și ca limbă de cult în cea mai mare parte a Europei, avînd un însemnat rol unificator
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ocupație maghiară și austriacă fac excepție, dar și aici, românii, aflați în aservire, nu au avut acces la limba latină, fiindcă nu erau cuprinși în școlile înalte și nu făceau parte din cercurile aristocratice și conducătoare. Ca atare, în vreme ce popoarele germanice și cele romanice occidentale au cunoscut permanent influența latinei, românii, deși vorbitori ai unei limbi romanice, au fost lipsiți o lungă perioadă de această influență. În acest mod, atunci cînd s-au format limbile literare ale popoarelor europene, latina a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latinei, românii, deși vorbitori ai unei limbi romanice, au fost lipsiți o lungă perioadă de această influență. În acest mod, atunci cînd s-au format limbile literare ale popoarelor europene, latina a fost model și sursă de îmbogățire pentru cele germanice și pentru cele romanice apusene, iar româna s-a raliat tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, la această sursă europeană. Cu toate acestea, într-un timp relativ scurt, pe parcursul secolului al XIX-lea, această limbă a integrat numeroase împrumuturi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XIX-lea, această limbă a integrat numeroase împrumuturi neologice, dintre care multe din latina literară, iar astăzi poate fi luată în discuție și evaluată împreună cu limbile vestice. În analiza elementelor latine pătrunse ca împrumuturi în limbile romanice și în limbile germanice, se constată multe aspecte comune celor două familii de limbi, dar și aspecte diferențiatoare, printre care cel mai important este acela că pe terenul limbilor romanice împrumuturile din latină s-au întîlnit cu elemente moștenite din latină și au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acela că pe terenul limbilor romanice împrumuturile din latină s-au întîlnit cu elemente moștenite din latină și au fost apropiate în multe cazuri de acestea, încît adaptarea împrumuturilor s-a putut realiza fără modificări în sistemul desinențelor. În limbile germanice însă, împrumuturile din latină au venit uneori și cu desinențe noi, deși sistemul lor morfologic nu a fost afectat, fiindcă, lipsind în general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu a fost afectat, fiindcă, lipsind în general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici nu s-au produs restructurări în morfologie. Aspectul principal care apropie limbile romanice și cele germanice din perspectiva receptării elementelor neologice din latină privește tipul de elemente împrumutate, în sensul că ele aparțin acelorași domenii cognitive și profesionale și acelorași categorii morfologice. Ca atare, se poate constata că, în mod obișnuit, primele împrumuturi vizează domeniul religios
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nivel popular. Idiomurile romanice moșteniseră însă la nivel popular unele cuvinte de acest tip, care suferiseră transformările fonetice specifice evoluției fiecăreia, iar existența unor astfel de elemente moștenite a avut repercusiuni asupra celor împrumutate, determinîndu-le forma și ușurîndu-le adaptarea. Limbile germanice, neavînd un strat latin moștenit, nu au cunoscut acest fenomen al adaptării cuvintelor împrumutate după altele vechi. În plus, aspectul lor literar s-a definitivat mai tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altele vechi. În plus, aspectul lor literar s-a definitivat mai tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
re΄lid(ie, relid(i΄une]; it. nazione [natsi΄one], religione [relid(i΄one]; sp. nación [naθi΄on], religión [relixi΄on]; port. naçăo [΄nasə̃u], religiăo [re΄li(iău]; fr. nation [nasi΄õ], réligion [reli(i΄õ]. În limbile germanice, corespondentele sînt: germ. Nation [natsi΄on], Religion [religi΄on]; neer. natie [΄nasi:], religie [re΄ligi:]; engl. nation [′nei∫(n], religion [ri′lid((n]; dan. nation [na΄∫o:n], religion [religi΄o:n]; sued. nation [nat΄∫u:n], religion [reli΄(u
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iodin latină. La fel stau lucrurile în cazul limbilor italiană, spaniolă și portugheză, la aceasta din urmă aplicîndu-se analogic modificarea finalelor latinești care aveau în componență pe n la ăo, ca urmare a vechii influențe a dialectului mozarab. În limbile germanice, situația este mai simplă, căci lipsa stratului latin și definitivarea mai tîrzie a aspectului literar le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în -(t)ion, cu o pronunție ce amintește, după zonă, de cea din franceză, din germană sau din engleză: friction "frecție", station. În consecință, adaptarea substantivelor latine cu terminația -(t)io / -(t)ionis prezintă în limbile romanice și în limbile germanice următoarele tipuri: a) adaptarea după modelul cuvintelor moștenite, în limbile romanice (româna participînd la acest aspect cu formele lungi: rațiune, națiune, religiune); b) adaptarea prin preluarea nominativului latin în română (forma scurtă) și în neerlandeză (de unde a trecut și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la acest aspect cu formele lungi: rațiune, națiune, religiune); b) adaptarea prin preluarea nominativului latin în română (forma scurtă) și în neerlandeză (de unde a trecut și în limbile slave și, uneori, în germană); c) adaptarea după modelul francez în limbile germanice (exclusiv neerlandeza, care urmează acest model numai parțial) și uneori în română (comision, divizion, pension). Ca factor de apropiere între limbile romanice și cele germanice, împrumutul latin nu a urmat întotdeauna o cale sistematică și nu caracterizează numai categoria substantive-lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în limbile slave și, uneori, în germană); c) adaptarea după modelul francez în limbile germanice (exclusiv neerlandeza, care urmează acest model numai parțial) și uneori în română (comision, divizion, pension). Ca factor de apropiere între limbile romanice și cele germanice, împrumutul latin nu a urmat întotdeauna o cale sistematică și nu caracterizează numai categoria substantive-lor, deși aici are rolul cel mai evident și extinderea cea mai mare. Uneori, această apropiere s-a realizat numai la nivelul radicalilor, în sensul că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cel mai evident și extinderea cea mai mare. Uneori, această apropiere s-a realizat numai la nivelul radicalilor, în sensul că, dintr-o familie de cuvinte latinești nu se regăsesc aceleași elemente în toate limbile romanice și în toate limbile germanice, întrucît unele dintre aceste limbi au împrumutat substantivul de bază din familie, în vreme ce altele au preluat adjectivul sau verbul, alături de un substantiv de altă origine, care reprezintă nucleul referențial al cîmpului semantic. În mod similar, atunci cînd s-a împrumutat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nucleul referențial al cîmpului semantic. În mod similar, atunci cînd s-a împrumutat numai substantivul, cîmpul respectiv a antrenat mijloace de expresie de alte origini. Destul de numeroase sînt cazurile în care, pe baza unui împrumut din latină, limbile romanice și germanice au realizat derivate și compuse, întregind astfel familiile prin mijloace proprii. Această situație pornește de multe ori de la necesitatea de a avea denumiri pentru idei (constructe ale minții sau reprezentări de realități) inexistente în lumea antică și care nu existau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limba de cultură a Europei. Între limbile moderne care au realizat astfel de creații pornind de la împrumutul latin, se pot menționa, în ordinea descrescătoare a frecvenței fenomenului, franceza, italiana, engleza, spaniola germana și portugheza. În cazul celorlalte limbi romanice și germanice, acest fenomen nu este semnificativ nici prin prezență și nici prin creații preluate ulterior de alte idiomuri. Prin urmare, remarcabilă din acest punct de vedere este franceza, care, în multe cazuri a intermediat răspîndirea cuvintelor de cultură de origine latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de cultură de origine latină și a oferit în același timp creații proprii pe baza lor, creații care au intrat la rîndul lor în circuitul european. S-a întîmplat uneori însă ca asemenea creații să apară pe terenul unor limbi germanice și de aici să fie preluate de alte idiomuri. Astfel de situații sînt oferite de obicei de limba engleză, care a cunoscut o deosebită îmbogățire și a căpătat o mare mobilititate în epoca modernă, exerci-tînd apoi o insistentă influență asupra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]