31,702 matches
-
degrabă, o ființă însetată de soare. Trebuia să alegi Grecia, Italia, Spania... Paul: Am fost și pe-acolo... Nils: Și nu ți-au plăcut? Paul: Ba da. Arne: Atunci de ce n-ai rămas? Paul: Din cauza unui vis... Arne: Vis-vis, sau... (Gest vag, ce vrea să sugereze o nălucire.) Paul: (Tulburat) Vis-vis... Nils: Tu crezi în vise? Paul: Nu... Arne: Atunci? Paul: Tocmai de-aia... Nils: Nu-nțeleg. Tu-nțelegi ceva, Arne? Arne: Nu. Cum să dai crezare unui lucru în care
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
rețea de comunicare, gigantic spațiu de "circulație, ventilație și conectare efemera", spațiul public atrage după sine metamorfoza celui privat. Primul încetează de a mai fi un spectacol, celălalt încetează de a mai fi un secret," susține Baudrillard. Cel mai mărunt gest personal poate deveni oricînd cunoscut oricui, intimitatea e pîndita la tot pasul de invazia mass-media, sau de simplul voyeurism al unui administrator de rețea. Fiecare dintre noi, la rîndul său, e măcinat de curiozitate să îi scormonească intimitatea celui de-
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
și lacoma. Promisiunile din campania electorală sunt amintiri penibile. Ciudat, insă: pe când noua ele ne provoacă dureroase coșmaruri, liderilor politici le iscă doar neglijente ridicări din umeri! Prea puțină lume pare să-și mai dea seama în România de importanță gesturilor morale. Ar fi și greu, ba chiar insolent, să ceri unei populații de pe chipul căreia s-a stins lumină speranței, cocoșata de biruri, umilită și când primește, si cand da bani, spre a-și achita datoriile față de stat să se
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
și Ioan Scurtu (mai sînt și alții!), care neagă sau ignoră aceste înfiorătoare realități sau persoane fără calificare în ale istoriografiei, că dl Ion Coja, care văd în afirmarea ideii de holocaust în România o acțiune care trebuie pedepsită penal, gestul dlui Dinu C. Giurescu de a releva adevărul e dovada atoategrăitoare a unei remarcabile probități profesionale. Dinu C. Giurescu, România în al doilea răzaboi mondial (1934-1945). Editură ALL, 1999.
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
fapte l-au dus la un moment dat la dezastru. Or, Ungaria, după octombrie-noiembrie 1956 fusese nimicita, redusă la zero de tancurile sovietice. Mai era un lucru, pe care il transcriu abia acum, din prudență. Șunt, pe lîngă fapte, si gesturi, răsplătite, chiar dacă, în vremea comiterii lor, ele păreau absurde, nechibzuite... Știu, din presa străină pe care aveam s-o citesc ulterior, ca un general ungur, tînăr, care condusese luptele revoluției, si de al cărui nume nu-mi mai amintesc, dar
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
tortură, când este arestat, în două rânduri, si cand refuză, adunându-si toate puterile sufletești, să semneze blestematul angajament de informator: "mi s-au încleștat mâinile pe stilou, eram un fel de bloc de piatră incapabil de cel mai mărunt gest. Am spus nu și m-am simțit deodată fericit, liber, plutind deasupra mizeriei în care mă aflam". Presiunilor psihice, șantajului, amenințărilor cu moartea ale aceleiași omniprezențe Securități reciclate, le rezista Matei și după revoluția anticeausistă, cănd emanații infernalei instituții perene
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
academice nu au ajuns, nici prin continuitatea interesului și nici prin practică propriu-zisă, să se ridice la exigențele expresiei artistice. Amatorul poate fi numit astfel din pricina unei activități discontinue și capricioase, dar el poate fi un profesionist indiscutabil prin autenticitatea gestului artistic, prin coerentă exprimării și prin motivația profundă a actului sau. Un asemenea amator profesionist, fără studii de specialitate și fără nici o istorie specifică în spate, este pictorul Sabin Opreanu. Cunoscut și impus de multă vreme că poet, cu precădere
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
eliminat orice interes subiectiv. Siguranță de sine a poetei este pur conjuncturala, contextul poetic nu mizează pe factorul calitativ al sensibilității așa cum prea direct formă poemelor ne invită să credem, ci pe acumularea uriașă de imagini și obiecte pe care gestul eroic al poetei le parodiază pînă la exces: "Iarbă m-a trădat/ a răsărit pe dalele Casei Scînteii la etajul șapte... Soarele m-a trădat/ a luminat deopotrivă gunoaiele și zăpada". Efectul e lugubru cel mai adesea și poeta se
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
să-și recupereze debitul devenit insolvabil. Dar procedeul de a lua de la "Educația Poporului" condusă încă de Rebreanu, bonuri de valoare în lei numai pentru sine, supărat cînd falitul editor cerea, legal, o parte din bani, mi se pare un gest vădit incorect. Al treilea volum din ediția "Sburătorul". Agende literare de E. Lovinescu este, datorită editorilor (Gabriela Omăt, Alexandru George, Margareta Feraru) un mare eveniment literar. E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, vol III. Ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
elibereze și să-și creeze o viață cum se cuvine pentru un om care trece drept un talent, o forță, si e invidiat că un om tare, pe cînd el nu este decît un nimic". Tranziția de la descalificantele dezvăluiri la gestul adorației se săvîrșește conform unui protocol abil, în trepte. Cu cît supirantul e aparent mai secătuit de blazare și viciu, cu atît se arătă mai înzestrat cu puterea convingerii: Întind brațele să te caut. Ascut urechea să-ți aud glasul
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
ochi - în aer bulbucați, străini de / lume: divini / demonici." Este foarte familiară această prezenta a diavolului, si in acelasi timp foarte variată. Un poem întreg e alcătuit din zeci de nume ale acestuia, colecționate cu grijă și expuse cu un gest care parcă vrea să însemne o exorcizare prin exces de numire. Aici se poate detecta atitudinea de fond a poetei care face abuz de supunere, fără tabu-uri, cu brutalitate. Rezultatul nu este însă vreo specie de biografism, pentru că poeta
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
cu o schiță de regie, cu mișcare scenica a dobândit un plus de atractivitate ridicând totodată gradul de dificultate pentru interpreți, unii mai puțin rodați în arta actoriceasca. Lucrând fiecare detaliu muzical de frazare, dicție, accente, ritm etc. și fiecare gest, explicând cum se conturează complex un personaj, Mariana Nicolesco a fost în acest concert-spectacol nu numai interpreta (Donna Elvira), partenera atentă, ci și regizor inspirat, reușind să adune o distribuție de debutanți în majoritate într-o imagine perfect coerentă, cu
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
într-o apariție scurtă (Comandorul) și-a rostit textul îngrijit și cu linie bine condusă. În Donna Elvira (unul dintre marile ei roluri) Mariana Nicolesco a creat un model a ceea ce înseamnă cânt nobil, ea a conturat din câte un gest sau o nuanță prin perfectă rostire a recitativelor care anima viața cantului personajul îndurerat, patetic; iar în ansambluri (excelent septetul final) s-a retras în umbră lăsând în prim plan pe tinerii ei parteneri. Revenind la concurs, se poate spune
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
În rapidul spre Iași (numit, teribil de inspirat, Mihail Kogălniceanu, de altfel, ca și alte garnituri de istorie literară sau de istorie ca atare: intercity Mihai Eminescu, rapid Ștefan cel Mare), ieșit la o țigară pe culoar, sînt stupefiat de gestul fulgerător al unei fetițe care, mlădiindu-se felin, începe să-mi pupe continuu pantoful, fixîndu-mă, în același timp, insistent, oriental, cu ochii ei de indianca și făcîndu-și, repetat, cruce. Cerșind, adică. Pînă să-mi revin, îi observ... ce? îi observ
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
proslăvind victoria împotriva lui Napoleon. Ne punem o intrebare firească, la care nu putem gasi un răspuns: de ce regizorul l-a pus pe Scarpia să se autoflageleze, lovindu-se cu o curea, gol până la brâu, în timpul Te Deum-ului? Este un gest teatral neartistic, inestetic și nefuncțional cu structura caracterologica a personajului. Scarpia este un baron, un om de lume, aristocrat, cinic, rău, bigot, disimulat, criminal, dar foarte atent cu gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
cu o curea, gol până la brâu, în timpul Te Deum-ului? Este un gest teatral neartistic, inestetic și nefuncțional cu structura caracterologica a personajului. Scarpia este un baron, un om de lume, aristocrat, cinic, rău, bigot, disimulat, criminal, dar foarte atent cu gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea o criză de conștiință în biserică. Acest simbol coboară momentul, îl lipsesc de acea sacralitate specială pe care i-o transmite compozitorul. În același timp, ne pare nefiresc gestul
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea o criză de conștiință în biserică. Acest simbol coboară momentul, îl lipsesc de acea sacralitate specială pe care i-o transmite compozitorul. În același timp, ne pare nefiresc gestul Toscăi care cu florile destinate Madonei îl lovește cu furie pe Mario, bagatelizând pioșenia momentului. În acest fel, se produce o distorsiune nefericită în raport cu caracterul personajului. Actul al II-lea, având o dominantă generală negrul, motivată aici de atmosfera sumbră
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
cu mai multe lovituri de cuțit, îl privește apoi de pe un scaun cu sila, nu-i așază lumânările și crucifixul așa cum Puccini indică în partitura și toți regizorii au preluat aceste precizări ale compozitorului, se aranjează cochet într-o oglindă (gest nejustificat pentru un om care a ucis și în mod firesc trebuie să-și șteargă mâinile de sânge) și iese din scenă. Actul al III-lea este cel mai frumos realizat din întregul spectacol. Un ciobănaș copil în picioarele goale
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
plăcere pe mai vechea noastră cunoștință Keri-Lynn Wilson, o muziciana permanent preocupată în a-și perfecționă modalitățile de interpretare și de cunoaștere stilistica a unor partituri. Știe să asculte interpreții, ea însăși cântă alături de ei, ceea ce ni se pare un gest de implicare majoră în actul creator muzical. Că de obicei, corul condus de Stelian Olariu impresionează prin profesionalism. Se poate spune că noua producție de Țoșca, cu toate neîmplinirile inerente unui spectacol, rămâne un eveniment care trebuie consemnat. Așteptăm cu
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
footnote> , hărțuirea morală este considerată una dintre cele mai dure forme de stres într-un context de muncă cu repercursiuni în toate cele trei planuri , personal, profesional, social. Considerăm că hărțuirea morală poate fi asimilată unei conduite abuzive, constând în „gest, cuvânt, comportament, atitudine, care atinge, prin repetiție sau sistematizare, demnitatea sau integritatea psihică sau fizică a unei persoane, punându-i în pericol slujba sau degradând atmosfera de muncă „ (M. F. Hirigoyen, 1999, citată de V. Grigore <footnote V. Grigore , coord
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
a României), evocarea sa devenind chiar anacronică. Românii nu mai credeau în gogoriță. Chiar când, în ultimele ceasuri tensionate ale regimului comunist, Nicolae Ceaușescu a denunțat dușmanul în persoana aceluiași Vest, aliat acum cu Estul sovietic, românii au făcut un gest de lehamite: „Ia mai termină cu șabloanele astea! Altceva nu știi să spui? Ne-am plictisit până peste cap de atâția dușmani inventați“. Gogorița căpătase însă materialitate, își regăsise chipul, mult timp estompat. Bubuia de-adevăratelea la graniță, era aici
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
condiții de participare, într-un cuvânt o experiență competițională îndelungată. Se constată la atleții cu experiență competițională cu o autoreglare voluntară care permite efectuarea unei sărituri în parametrii optim datorită antrenamentului specific cu elan întreg care se exprima prin dezvoltarea “gestului tehnic complet”. Atleții care nu au experiență competițională au un comportament inconstant pe parcursul săriturii, cu ezitări în abordarea probei, elan inconstant, inconstant în performanță. Aceste aspect au reliefate în graficele comportamentului psihomotric pe elan și saritura oglindită în curbele frcvenței
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
care au trecut de la prezentarea mometului "se f**u butonul!", în care protagonistă a fost ANDREEA ESCA, nu au reușit să o îmbuneze pe celebra prezentatoare, ea recunoscând că privește întreaga situație ca și atunci: "Pe de o parte, un gest urât și neprofesionist din partea unor colegi de breaslă, iar pe de altă parte, o întâmplare oarecare, chiar amuzantă". Momentul a fost prezentat în emisiunea Prima TV, "Cârcotașii", realizată la acea vreme de Șerban Huidu și Mihai Găinușă.
ANDREEA ESCA, lămuriri despre salariul său la Pro TV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/24808_a_26133]
-
din funcția de director al Spitalului de Psihiatrie din Botoșani, informează Monitorul de Botoșani. autor: Adrian Stroescu Printre motivele invocate se numără nesiguranța locurilor de muncă pentru angajații spitalului, amenințarea permanentă cu comasarea și finanțarea anemică. Oprișanu speră ca prin gestul său să salveze locurile de muncă ale angajaților Spitalului de Psihiatrie. Președintele Consiliului Județean (CJ), Mihai Țâbuleac, speră ca demisia medicului Gabriel Oprișanu de la conducerea Spitalului de Psihiatrie să nu afecteze calitatea actului medical, susținând că gestul acestuia nu poate
Spitalul de Psihiatrie din Botoşani a rămas fără director () [Corola-journal/Journalistic/24822_a_26147]
-
speră ca prin gestul său să salveze locurile de muncă ale angajaților Spitalului de Psihiatrie. Președintele Consiliului Județean (CJ), Mihai Țâbuleac, speră ca demisia medicului Gabriel Oprișanu de la conducerea Spitalului de Psihiatrie să nu afecteze calitatea actului medical, susținând că gestul acestuia nu poate fi comentat decât de el. Următorul director va fi numit de președintele CJ, care va asigura managementul Spitalului de Psihiatrie Botoșani cu caracter interimar. La scurt timp de la anunțul făcut de Gabriel Oprișan, mai multe cadre medicale
Spitalul de Psihiatrie din Botoşani a rămas fără director () [Corola-journal/Journalistic/24822_a_26147]