1,784 matches
-
Ibidem, p. 170. 12 Ibid.em p. 167. 13 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 27. 14 Ibidem, p. 471. 15 Ibidem, p. 47. 16 Gilbert Durand, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Editura Nemira, București, 1999, p. 125. 17 Gaston Bachelard, Aerul și visele, Eseu despre imaginația mișcării, traducere de Irina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
passim. 44 v. Petru Ursache, Etnoestetica, Editura Institutul European, Iași, 1998, cap. 5. Forme ale imaginarului, pp. 200-217. 45 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000, p. 15. 46 v. Gilbert Durand, Aventurile imaginii, Imaginația simbolică,Imaginarul, Ed. cit., v. Cap.III, Hermeneuticile instaurative (pp.61-81). 47 Grigore Brâncuș, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991,v. Casă, pp.24-27. "Terminologia casei în română ne arată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
140-176. 76 Ibidem, p. 170. 77 Ibidem, pp. 171-172. 78 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, Ed. cit., p. 110. 79 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985, p. 471. 80 Ibidem, pp. 450-451. 81 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală , traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 302. 82 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997, p. 65. 104 Ibidem, p. 332. 105 V. Roger Caillois, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975, I, pp. 30-204. 106 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 453. 107 Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și comentariu de Eugen Munteanu, Editura Polirom, Iași, 1999, v. Nota 131 de la Cap. al XIII-lea, p.129. 108 Ibidem, p. 65. 109 v. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., p. 278. 110 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere, cuvânt introductiv și note de Alexandru Surdu, Editura Humanitas, București, 1991, p. 56. 111 Ibidem, p. 79. 112 Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coord. Muguraș Constantinescu și Elena-Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003, p. 155. 11 C. I. Gulian, Mit și cultură, Editura Politică, București, 1968, p. 62. 12 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 491. 13 Ibidem, p. 451. 14 Ibidem, p. 463. 15 Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, Prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 299. 335 Ibidem, pp. 299-300. 336 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 180. 337 v. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie, Ed. cit., p. 563. 338 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, 301-313. 339 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., pp. 387-398. 340 v. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, p. 303. 341 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Ed. cit., pp. 167-168. 342 Romulus Vulcănescu, Op. cit., p. 522. 343 Ibidem, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
profilactice aplicate în perioada dinaintea adolescenței, datorită faptului că rata alcoolismului este foarte redusă la această vârstă. Prin urmare, orice metodă profilactică devine ineficientă dacă este aplicată pe un lot de subiecți cu vârsta mai mică de 13 ani (Botvin, Gilbert apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 281). De asemenea, în cazul profilaxiei alcoolismului în rândul elevilor, se pune problema eficienței pe termen lung. O serie de studii efectuate asupra programelor școlare de prevenție a abuzului de alcool și droguri indică
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și specific: a) Tulburări neurologice constând în slăbirea activității motorii cu amiotrofii difuze și ușoare, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, fenomene algice senzitive, parapareză limitată, polinevrită generalizată de aspect quadriplegic. b) Tulburările psihice în cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea de a se achiziționa date noi, recente. Se notează o stare de euforie și jovialitate la acești bolnavi. Fenomenele de ecmnezie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gîndirea occidentală. Astăzi există nenumărate tentative de a o reabilita. Studiind mai ales cazurile lui Galilei, Einstein și Bohr, Gerald Holton 178 subliniază importanța majoră pe care o are imaginația în descoperirea științifică. Imaginarul reprezintă însăși esența spiritului uman, afirmă Gilbert Durand 179. Adesea neclare, concepțiile asupra imaginației nu coincid sau chiar se opun. Este oare pertinentă definiția dată, printre alții, de Durand, care o numește "facultatea posibilului"? Imaginația nu este creație de posibile și de imposibile? Ce este ființa umană
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Ian Tattersall, L'Emergence de l'homme, Gallimard ("NRF Essais"), 1998. 177 Jean Piaget, Le possible et le nécessaire, PUF ("Psychologie d'aujourd'hui "), 2 volume, 1981-1983. 178 Gerald Holton, L'Imagination scientifique, Gallimard ("Bibliothèque des sciences humaines"), 1981. 179 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, 1992. 180 Termenul "imagineur" e folosit de Paul Valéry în 1899. El provine din "imaginateur", folosit în secolul al XVI-lea cu sensul de "persoană care se lasă purtată de imaginație". Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
la locul de muncă; reflectă doar un rezultat norocos. În același timp, zero defecte nu este același lucru cu comportamentul centrat pe calitate. Dacă nu se mișcă este un rezultat Ca și comportamentele, rezultatele pot fi mult mai precis identificate. Gilbert (1978) a realizat un test pentru determinarea realizărilor, pe care l-a numit „testul las-o baltă”. Testul funcționează astfel: „Dacă puteți lăsa problemele de serviciu la ușa biroului sau a fabricii, acesta este un rezultat. Dacă le luați cu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de serviciu la ușa biroului sau a fabricii, acesta este un rezultat. Dacă le luați cu voi nu este un rezultat”. De exemplu, conștientizarea siguranței nu poate fi lăsată la serviciu la sfârșitul zilei și, ca atare, conform definiției lui Gilbert, nu este vorba despre un rezultat. Conștientizarea siguranței, o mai bună comunicare și o creștere a muncii în echipă nu sunt rezultate identificate , iar efortul depus pentru producerea lor poate consuma resurse financiare și de personal considerabile, având prea puțină
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
S., 1992, War Against the Schools’ Academic Child Abuse, Halcyon House, Portland. Engelmann, S., Carnine, D.W., 1982, Theory of Instruction, Irvington, New York. Ericsson, K.A., Charness, N., 1994, „Expert Performance: Its Structure and Acquisition”, American Psychologist, august, pp. 725-747. Gilbert, T., 1978, Human Competence: Engineering Worthy Performance, McGraw-Hill, Inc., New York. Green, L., Myerson, J., Ostaszewski, P., (în curs de apariție) „Amount of Reward Has Opposite Effects on the Discounting of Delayed and Probabilistic Outcomes”, Journal of Experimental Psychology. Hart, B.
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
individual versus feedback de grup; feedback controlat de angajat; public versus feedback public; Fifth Discipline, The (Senge) Tehnica instruirii fluenței Fortune Regula 4 la 1 Franklin, Benjamin Factprul de frecvență în întărirea pozitivă Fuji Electric Company Împărțirea câștigurilor Gibbon, Edward Gilbert, T. Ginder, Don Obiective și stabilirea obiectivelor; posibil de atins versus nerealiste; analiza proceselor organizaționale; natura obiectivelor; modelarea; seriile de obiective Regula bunicii; definiția; exemplu; Great Place to Work, A (Levering) Green, L. Stimulente de grup Growing Up Digital: THe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ilustrată”, „Voința națională”, „Conservatorul”, „Românul” (Arad), „Flacăra”, „Dimineața”, „Rampa nouă ilustrată”, „Literatorul”, „Gloria României” ș.a. A mai semnat cu inițialele H.C., C.A.G. sau C. Giulescu Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
imagini verbale (imagini ale cuvinte-lor) și structurează discursul interior. În articularea unei filozofii de factură lingvistică pentru a identifica sursele construcțiilor defectuoase din limbă, deoarece conceptele mentale pot fi analizate deopotrivă ca acte și ca rostiri manifeste, filozoful behaviorist englez Gilbert R y l e285 arată însă că atributele de contemplativ, reflexiv și deliberativ se aplică dispozițiilor de comportare inteligentă, care pot fi exprimate verbal sau nu. În mod obișnuit, limbii i se atribuie rolul de a exprima gîndurile, adică produsele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Herseni, Traian, Suciologia limbii, Editura Științifică, București, 1975 Hjelmslev, Louis, Essais linguistiques, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Hjelmslev, Louis, Le langage, Les Editions de Minuit, Paris, 1966 Hjelmslev, Louis, Sistema lingüístoco y cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1976 Hottois, Gilbert, L'Inflation du langage dans la philosophie contemporaine. Causes, formes et limites, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1979 Houdebine-Gravaud, Anne-Marie, L'imaginaire linguis-tique: questions au modèle et applications actuelles, în volumul Limbaje și comunicare. III. Expresie și sens
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Iași, 2003 Rorty, Richard (ed.), The linguistic Turn, The University of Chocago Press, Chicago and London, 1970 Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995 Russell, Bertrand, An Inquiry into Meaning and Truth, Penguin Books, Hardmondworth, Middlesex, 1973 Ryle, Gilbert, The Concept of Mind, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1983 de Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998 de Saussure, Ferdinand, Scrieri de lingvistică generală,, Polirom, Iași, 2004 Schaff, Adam, Introducere în semantică, Editura Științifică, București, 1966 Schelling
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
303, 317, 323, 325, 327, 357 Heger, Klaus 100 Heidegger, Martin 94, 119, 127-132, 336, 346, 356, 357, 362 Heraclit 120 Herseni, Traian 84, 138, 339 Hjelmslev, Louis 30, 40-42, 62, 78, 153, 155, 182, 203, 215 Homer 82 Hottois, Gilbert 272 Houdebine, Anne-Marie 213 Hölderlin, Friedrich 131 Huisman, Denis 19 von Humboldt, Wilhelm 20, 24, 32, 43, 44, 86, 105, 108, 114, 127, 208, 233, 367 Husserl, Edmund 323, 324 Ibrăileanu, Garabet 300, 301, 310, 312, 316, 317 Iliescu, Adrian-Paul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
337, 341, 344, 355 Rask, Rasmus Christian 158 Reboul, Anne 65, 71 Rey-Debove, Josette 98, 216 Ricoeur, Paul 287, 289, 295, 308, 313 Riedel, Manfred 211 Rovența-Frumușani, Daniela 221 Rötsche, Enric Theodor 301 Russell, Bertrand 123, 125, 201, 202 Ryle, Gilbert 243 Sadoveanu, Mihail 96 Sapir, Edward 281 de Saussure, Ferdinand 21, 26, 31-36, 39, 51, 52, 58-60, 66, 67, 75, 76, 82, 86, 87, 127, 152, 155, 161, 164, 172, 182, 183, 203, 210, 221, 223, 229, 230, 250, 254
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
hotărîrea din februarie același an, bazată pe argumentele specialiștilor și în februarie 1993, cînd a fost distrus nu numai caracterul consecvent al ortografiei, ci s-a atentat și la unele forme verbale moștenite din latină de limba română. 285 Vezi Gilbert Ryle, The Concept of Mind, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1983. 286 J. R. Searle, Realitatea ca proiect social, p. 58-60. 287 Vezi Noam Chomsky, Language and Mind, Harcourt, Brace & World, Inc., New York, 1968. 288 Vezi Eugen Coșeriu, Modele logice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Folosirea unor forme hipercorecte precum steclă sau sunt este neconformă, firește, cu evoluția limbii, dar pornește din convingerea unor persoane cu o cultură redusă că ele sînt preferabile, fiind "superioare" celor ce țin de norma istorică a limbii. 311 Vezi Gilbert Hottois, L'Inflation du langage dans la philosophie contemporaine. Causes, formes et limites, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1979, p. 103. 312 Vezi pentru aceasta Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992, p. 11-22, 62-93. 313 Vezi în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
apărut articole și cărți care conțineau asemenea expresii chiar în titlul lor. Reprezentativ este volumul The Revolution in Philosophy, McMillan, London, 1956, care strânge laolaltă textele unor conferințe despre Frege, Russell, Moore, Wittgenstein, Cercul de la Viena, cu o introducere de Gilbert Ryle. Că Wittgenstein a fost unul din inițiatorii „revoluției în filozofie“ de la începutul secolului al XX-lea era ceva acceptat drept neproblematic. În prefața traducerii germane a lucrării mai sus amintite a lui Ayer, Herbert Herring scria: „Ideile filozofice ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Iași, 1998. FRÉMY, Dominique și Michèle, Quid, Éditions Robert Laffont, Paris, 1993. FRITSCH-BOURNAZEL, Renata, L'Allemagne unie dans la nouvelle Europe, Questions au XXe siècle, Editions Complexe, Paris, 1991. FULBROOK, Mary, O scurtă istorie a Germaniei, Institutul European, Iași, 2002. GILBERT, Martin, GOTT, Richard, Conciliatorii, Ed. Politică, București, 1966. GOFF, Jacques Le (coord.), Omul medieval, Polirom, 1999. HART, Liddell, Istoria celui de-al doilea război mondial, Ed. Orizonturi și Lider, București. HAUPEL, Johannes, Der National Sozialismus, vol. I-II, Bayerische Landeszentrale
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]