2,232 matches
-
mari, trei care mari cu coroane trase de câte un cal alb și înconjurate de țărani, un preot de mir - popa Zăbavă -, carul mortuar înconjurat de lucrători tipografi. După car, membrii familiei: Vintilă și Horia Rosetti, fiii defunctului, Mihail Cornea, ginerele, Dimitrie Radu Rosetti (Max în pseudonimul din presă), nepot. D-na Maria Rosetti, soția, și d-na Cornea, fiica, în trăsură, cu Nicolae Fleva, primarul Capitalei. Cortegiul a trecut prin stradele Episcopiei, Victoriei, Bulevardul Academiei, Colțea, Doamnei (astăzi Paris), Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în partid pe: Beizade Mitică Ghica, pe Beizade Grigore Sturdza, pe cneazul Moruzzi, pe prințul Nicolae Bibescu etc. Conul Fănică Bellu (sau Bellio, cum i se scria numele în l’Indépendance Roumaine), fără a fi prinț, erea din protipendadă, fusese ginere de domnitor și erea socrul Câmpineanului. Dar conul Fănică erea acum în declin, fiindcă ajunsese la 70 de ani. În plus, alimenta cronica veselă a Capitalei. Dânsul fusese un bărbat foarte frumos și afemeiat; cheltuise cu femeile vreo patru moșteniri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ani am sărbătorit-o cu toții, și am considerat un semn bun faptul că am pășit împreună în mileniul 3. În noaptea de Revelion am savurat mâncăruri tradiționale românești, dar și japoneze. A fost o seară deosebită, ocazie cu care, viitorul ginere, ne-a vorbit despre țara lui... „Japonia este o țară cu o istorie milenară, răstimp în care, la conducerea ei, s-au perindat Împărați și Împărătese. Geografic, Japonia este așezată în Asia de Est, între Marea Japoniei, Peninsula Coreeană și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și sunetul „v” care este înlocuit cu litera și sunetul „b”. Calendarul japonez: Întrucât am fost surprinsă de faptul existenței a două moduri de indicare a anului, l-am rugat pe Shinya să-mi explice cum stau lucrurile. Prin Cristina, ginerele meu mi-a dat următoarea explicație: „Și azi, în mileniul 3, japonezii folosesc două sisteme de indicare a anului: sistemul occidental (cel pe care îl folosim și noi), dar și sistemul bazat pe lungimea domniei unui împărat. În anul 1868
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
sunt înghesuite în toate cămările inimii. Când voi ajunge acasă, le voi ordona, apoi le voi ajuta să iasă la suprafață prin scris. M am bucurat de această vacanță, fiind într-o companie grozavă: cei trei fii, fiica, nepoțelul și ginerele, șapte „magnifici” sau șapte „samurai”! Fiecare dintre noi, a trăit sentimentul de „deja vu”. Cel mai mult însă, l-a avut Cristi , care, după câteva halbe de bere, începea să vorbească în japoneza veche, după spusele ginerelui meu. Este ora
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fiica, nepoțelul și ginerele, șapte „magnifici” sau șapte „samurai”! Fiecare dintre noi, a trăit sentimentul de „deja vu”. Cel mai mult însă, l-a avut Cristi , care, după câteva halbe de bere, începea să vorbească în japoneza veche, după spusele ginerelui meu. Este ora 15:00! Dimi a revenit acasă și ne pregătim să mergem la Disneyland-Tokyo care se află la a 25-a aniversare. Disneyland-ul este un roman s. f. , dar și o carte de povești minunate, cu personaje vii
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
decembrie 1709-23 noiembrie / 4 decembrie 1710; 26 septembrie 1711-25 decembrie 1715) . La 28 noiembrie 1718 se judeca Ilie Abagerul din Iași cu Maranda (Zmaranda), fiica fostului sărdar Ștefan Milescu și a Maricăi, care venind din țara căzăcească la Iași Împreună cu ginerele său Toader Șliahta și un fiu Frangole, În valoare de 250 de lei de la jeluitor. Marica , și l-a vândut vel spătarului Ion Palade. Maranda (Zmaranda), fiica lui Ștefan Milescu, s-a plâns divanului și a . După căsătorie postelnicul Bucium
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
proprietara moșiei Drăgușeni . Zapisul din 25 februarie 1842 atestă opt locuitori din satul Frenciugi - Grigoraș, fiul lui Cioban, Alexa Cosova, Iacob, fiul lui Alexa Cosova, Dumitrașcu, fiul lui Ioan Gherghinciuc, Costantin, fiul lui Ioniță Găină, Toma, fiul lui Grigoriță, Alexandru, ginerele lui Horodincă - care cumpără două stoguri cu fân În valoare de 12 galbeni de la Sotir Leondie Cicinca, . Zapisul a fost scris de către dascălul Ștefan . Moșia Frenciugi va fi moștenită de C. Burghelea, fiul lui C. Burghelea (trăia la 1915), care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În motivația din 27 februarie 1814 că Frenciugi. Casandra era nepoata Episcopului Ioanichie . Alexandru Râșcanu cunoștea limba greacă, dovadă fiind și nota scrisă pe spatele unui sinet al ginerelui său Andrei Holban din 14 august 1795. Alexandru Râșcanu avea la 14 august 1795 rangul de spătar . În unele chestionare realizate de preoții bisericii este susținută ipoteza originii grecești a ctitorilor bisericii. La 20 martie 1768 Episcopul Ioanichie dă danie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
său spătarul Alexandru Râșcanu, prin care face cunoscută primirea celor consemnate În izvodul de zestre. Sinetul respectiv a fost redactat În limba greacă . Din 15 august 1795 se păstrează izvodul cu vitele vândute de spătarul Alexandru Râșcanu stolnicului Andrei Holban, ginerele său. Izvodul din 15 august 1795 este scris de spătarul Alexandru Râșcanu, jumătate În limba greacă și jumătate În limba română. Andrei Holban cumpără acum și două pogoane de vie la Glodeni . La 17 iulie 1803, Maria Râșcanu Împrumută 2000
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
rămâne Adelheid, chiar dacă e bastardă. Bertold a recunoscut-o doar. Chiar dacă oficial nu poartă titlul de ducesă... Oricum asta se poate aranja la Curtea Imperială. Odată ce-ai pus mâna pe averile lor... și cine să urce atunci pe tron? Ginerele, cine altul! Dacă n-ar fi Adelheid atât de arogantă! Bastarda! Ce-și Închipuie, că e mai bună ca noi? O să fie surprinsă de ce-o să se Întâmple dacă va cuteza să respingă un cavaler de neam bun și să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
că amândoi s-au plăcut, s-au iubit, unindu-și destinele din dragoste. În fața ofițerului de stare civilă, părinții mei au răspuns "da" din toată inima, nu din interes. Locuința era frumoasă și încăpătoare. Bapțea s-a acomodat repede cu ginerele ei. Îl iubea ca pe propriul ei fiu. Avea și motive. Tata era un polițist deosebit de apreciat, disciplinat, cinstit și foarte priceput în profesiunea lui. Nu existau ordin, sarcină sau misiune pe care tata să nu le îndeplinească prompt, ireproșabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe care o purtați ce poveste are? Dacă îmi aduc bine aminte, era abia la începutul primăverii, deci era pălăria neagră, cu boruri largi și cu steagurile Americii și Germaniei încrucișate. E o pălărie primită cadou de la fiica mea și ginerele meu, cînd i-am vizitat în baza Air Force de la Rammstein. Era în mai si era o sărbătoare comună acolo, dacă nu cumva înfrîngerea Germaniei naziste de către aliați în al Doilea Război Mondial. Erau tot felul de obiecte cu cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
țiam povestit. - O ridicăm, mamă, dar să-mi arăți tu cum. Căci mama e bătrână și nu știe. - Sigur că da, mamaie! Uite, ridici mâna stângă pe lângă corp, așa... Mamaia repeta stângaci, dar conștiincios, mișcările pe care i le arăta ginerele ei. Nu înțelegea rostul gimnasticii mâinilor la care era supusă, dar nici nu-și punea și nu punea întrebări. Ea avea încredere. Toată încrederea din lume! Ce i s-ar fi putut întâmpla rău?! Când bunul Dumnezeu și cu Măicuța
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Ține mâinile îndreptate spre icoană! Au urmat câteva minute de liniște. De liniște în încăpere, dar și una interioară. Se auzeau doar respirația greoaie și ușor șuierătoare a bătrânei și clipocitul apei la mișcarea picioarelor prin ligheane. - Mamaie - o apelă ginerele în șoaptă - simți ceva în palme? În degete? Pe corp? - Ce să simt, mamă? Nu știu... ia, ca niște furnicături prin degete! - Sigur, mamaie? - Da, mamă! - răspunse bătrâna, de data aceasta mai sigură pe ea. Niște înțepături... niște... furnicături... - Prin
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mii de ani ținută în secret pentru cei mulți. Preoții nu au considerat necesar ca noi, muritorii de rând, să aflăm de existența ei. - Tu știi mai bine, mamă, că ești mai citit! Bătrâna nu punea defel la îndoială spusele ginerelui despre existența acestei energii divine, binefăcătoare și secrete și accepta, în același timp, că preoții nu sunt tocmai onești. Nu-i vorbă, că - la fel ca toți cei mulți - accepta cu seninătate impostura multora dintre ei, dar - în același timp
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
sistem subtil și curăța. - Da, mamaie, căldură simți! Și nu trebuie să te îndoiești sau să te temi! Așa se manifestă această energie: prin degajare de căldură atunci când întâlnește obstacole în calea ei. Mamaia se dovedi în continuare docilă. După ce ginerele său aruncă apa la WC (- Dă-o-ncolo, mamă! - îl îndemnase și ea atunci când a aflat că apa aceea nu mai este bună de nimic), acceptă ca acesta să lucreze pe ea și cu lumânarea. S-a așezat cuminte pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și nu numai, despre istorica vizită, cu titluri: „Au semnat tratatul, au recunoscut frontierele”, „Destinul Bucovinei a fost decis la Cernăuți”, „L. Kucima s-a simțit ca acasă, Ion Iliescu - așișderea” , „De dragul NATO România a cedat Insula Șerpilor Ucrainei”, „Fostul ginere a lui Kucima a primit Insula Șerpilor”, „Ucraina și România va avea o frontieră care le unește”... (Arcașul nr.6 (199) - iunie 2003). În același număr, profesorul V. Precup semnează medalionul „Scriitorul E. Ar. Zaharia la 92 de ani”, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și impresionantă artă. Este de ajuns să amintesc de „Iedermann” a lui Hofmansthal, de „Ratații” lui Lenormand, de „Oedip-rege” a lui Sofocle și de „Volpare” a lui Ștefan Zweig.” În ce privește Mișu Fotino se sublinia că: „succesul unor comedii ca „Prostul”, „Ginerele domnului prefect”, „Punctul negru” rezidă și în faptul că acesta este nu numai interpretul prețios al rolurilor principale dar și un priceput animator al ansamblurilor de comedie.” Ulterior, când s-a jucat „Mușcata din fereastră” V.I. Popa adresa o scrisoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărea la Iași, va avea un titlu corespunzător: Pentru pace și cultură Luptăm cu subtitlul Omagiu adus de scriitorii și poeții moldoveni (?!) primei Conferințe pe țară a Scriitorilor din Republica Populară Română". Din articolul de fond, semnat de Gh. Agavriloaiei, ginerele lui Ibrăileanu, universitar și "fost ilegalist", și datat 18 Martie 1949, aflăm, între altele: "Scriitorii moldoveni și în special cei ieșeni, în consfătuirea din 18 Februarie 1949, ș-au (sic!) recunoscut, printre alte slăbiciuni și lipsuri, faptul că nu au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
răspîndit și influent ziar din perioada interbelică, Universul, care primește și află de condamnarea la detenție pe viață cînd se afla bolnav într-un spital din Elveția. Va muri în exil la 81 de ani. Familia îi va fi distrusă. Ginerele, Ion Lugoșianu, este exterminat la închisoarea din Sighet, în 1954, fiica, Elena Popescu Lugoșianu, rămîne cu patru copii, băiatul a fost arestat și împușcat în 1958, fetele persecutate, eliminate din școli și universități, averea confiscată. Nu exista clemență pentru dușmanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi dispus să țineți conferința cu diapozitive color despre Fălticeni, am fost Încântată și am plecat la lucru. Eu sunt bună prietenă cu soacra D-lui Tărchilă (...), care este președintele Asociației Scriitorilor, din Brașov. Prin telefon mi-a spus că ginerele are În prezent ceva de lucru la București și mi-a indicat să mă adresez locțiitorului (dir. teatrului) și Între timp va sosi și Dl. Tărchilă, pe care Îl cunosc personal, cumnata (sora soției) - fostă elevă a mea. Pe drum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să vadă pe nimeni. Eu Însă nu am pierdut speranța și tratez Încă pe de laturi. Dr. Blându, pe care l-ai cunoscut, este desigur fiul farmacistului care a fost căsătorit cu una din fetele lui Tache Ionescu din Fălticeni, ginerele pr. V. Șoldănescu și deci cumnat cu pictorul. Dar la muzeu există, cred eu, un nud de bărbat donat de mine, Înainte de război și pentru care am dovadă de primire. Vezi ce s-a făcut? Eu l-am trimis fără
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții Eugenia. Aștept să-mi vie acasă fata și ginerele și doresc să veniți și Dv. pe la noi la Bogata. Vă dorim Dv. și la Întreaga familie sănătate deplină și numai bine. Cu tot dragul și respectul Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu, așa mi-a zis Eugenia soția mea scumpă și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
foarte mult să o repetați, după care am să o trec Într un carnet, unde am și alte adrese, care mă interesează. Vă reamintiți că am vizitat „Galeria oamenilor de seamă” duminică 18 mai 1975, dimpreună cu fiica mea și ginerele meu, Ing. Hrișcă Aurel. Mii de mulțumiri, C. Roman, av.(ocat) </citation> <citation author=”RUSU Liviu ” loc=”Iași” data =”13.VII.1977”> Dragă Domnule Dimitriu Iertați-mă! Vă scriu din fugă, fiind mereu pe drumuri. Plec spre Tg. Neamț. Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]