5,548 matches
-
a manifestat estru nici o vacă din categoria de producție 30-35 litri și peste 35 litri lapte / zi, (fig. 18). Studiile de profil hormonal au indicat valori crescute ale prolactinei la vacile cu producții mari de lapte, hormon responsabil de creșterea glandei mamare și de secreția acesteia (lactogeneza), care s-a dovedit că are un efect supresor asupra hormonilor foliculostimulatori (FSH) și luteinizanți (LH), inhibând procesul de maturare și ovulația foliculilor și implicit manifestarea estrului postpartum. În funcție de numărul fătărilor și vârsta femelelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
scăderea numărului acestor celule în circulația sanguină începând cu ziua a-5-a postpartum (BOITOR I., 1984, EUN KYUNGLEE, 1998). În prezența florei bacteriene de la nivelul peretelui uterin are loc o aglomerare de celule sanguine și celule provenite din stroma uterului în jurul glandelor și în stratul compact al stromei. Pe lângă funcția citoplasmatică, de participare la procesele de reepitelizare, stroma uterină îndeplinește și o funcție asemănătoare țesuturilor limforeticulare (BOITOR, I., 1985). Procesul de fagocitoză al celulelor implicate în imunitatea de tip celular este favorizat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
IgG), care sunt cele mai studiate biochimic și funcțional au un rol important în neutralizarea toxinelor bacteriilor și virusurilor în procesul de fagocitoză opsonică, în citotoxicitatea anticorp-dependentă și în activarea complementului (OLINESCU, 1995). -Imunoglobulinele A (IgA) sunt specifice organelor secretorii (glande salivare, glande mamare, nazale, respiratorii, gastrointestinale, vaginale), fiind secretate de plasmocitele prezente în "lamina propria". Prezintă o mare capacitate bactericidă, fiind de 8 ori mai active față de E. coli decât IgM și de 25 de ori față de Ig G. Mecanismul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt cele mai studiate biochimic și funcțional au un rol important în neutralizarea toxinelor bacteriilor și virusurilor în procesul de fagocitoză opsonică, în citotoxicitatea anticorp-dependentă și în activarea complementului (OLINESCU, 1995). -Imunoglobulinele A (IgA) sunt specifice organelor secretorii (glande salivare, glande mamare, nazale, respiratorii, gastrointestinale, vaginale), fiind secretate de plasmocitele prezente în "lamina propria". Prezintă o mare capacitate bactericidă, fiind de 8 ori mai active față de E. coli decât IgM și de 25 de ori față de Ig G. Mecanismul de acțiune
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
un rol biologic complex în cadrul sistemului imun, dar și în cadrul altor organe și sisteme. Secrețiile leucocitelor denumite interleukine cu " rol de hormoni ai sistemului imun" sunt implicate în reacțiile imune specifice și în procesele inflamatorii localizate la nivelul diferitelor organe (glanda mamară, aparat genital, etc,). Până în prezent se cunosc 13 specii de interleukine, dintre care mai bine studiate sunt doar 8 (IL1-IL-8 ). Efectele biologice ale acestora se referă la activarea chemotactismului PMN, proliferarea și diferențierea limfocitelor B și T, stimularea sintezei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
estrogeni. Concentrațiile și raporturile dintre acești hormoni au un rol deosebit în apariția unui ciclu uterin sincron cu ciclul ovarian. Estrogenii produc o multiplicare și o creștere a dimensiunilor celulelor epiteliului de suprafață și glandular al endometrului, dar și al glandei mamare în perioada de lactație. Progesteronul are un rol în activitatea secretorie a glandelor uterine. S-a constatat că inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ciclu uterin sincron cu ciclul ovarian. Estrogenii produc o multiplicare și o creștere a dimensiunilor celulelor epiteliului de suprafață și glandular al endometrului, dar și al glandei mamare în perioada de lactație. Progesteronul are un rol în activitatea secretorie a glandelor uterine. S-a constatat că inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH-ul relativ scăzut, ce permite multiplicarea maximă a bacteriilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
complexele antigen-anticorp, citokine (interleukine), celule ale sistemului limfoid, diferite elemente ale sistemului nervos și endocrin. S-a stabilit că sistemul imun are numeroase conexiuni cu sistemul neuroendocrin, în special prin intermediul timusului, care primește semnale, atât de la hipotalamus, cât și de la glanda pituitară anterioară (OLINESCU,1995). Atât organele limfoide primare, cât și cele secundare au numeroase filete nervoase, noradrenergice sau colinergice, dintre care unele sunt în contact direct cu limfocitele T. Limfocitele au receptori pentru diverși hormoni, fiecare hormon influențând răspunsul imun
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
alcaline, determinând o stare de acidoză. Formarea corpilor cetonici are local la trei nivele: gastric, hepatic și mamar, acetonemia fiind rezultatul unui aport crescut de acizi cetonici, a unei tulburări funcționale hepatice sau a unei producții crescute de aceto-acetat de către glanda mamară (SEICIU FL. și col. 1989). Aspecte morfopatologice Tabloul morfopatologic caracteristic se manifestă la nivelul ficatului, care este de culoare gălbui-palid, moale și friabil. Histologic se evidențiază degenerescența grasă hepatică și renală, hipertrofia suprarenalelor, cu infiltrații grase și degenerări parțiale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de manifestare a estrului postpartum. Capitolul V. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI 5.1. Factorii neuroendocrini Desfășurarea perioadei puerperale depinde de restabilirea complexului hormonal hipotalamo hipofizo ovarian, proces ce cuprinde un număr de transformări de tip secvențial. Glanda hipofiză primește timpuriu postpartum frecvenți stimuli hipotalamici (Gn-RH), dar aceasta se află sub un control inhibitor al unității utero-ovariene. Evoluția uterină necorespunzătoare împiedică femela să-și reia ciclicitatea prea timpuriu. Între unitatea utero-ovariană și cea hipotalamo-hipofizară trebuie să existe o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
V. și col., 1991, NUSKE, S. 1994, ESTILL, C.T., 1995). Glucoza constitue principalul hidrat de carbon circulant, care joacă rolul metabolic major de furnizor de energie organismului pentru diferite necesități, cum ar fi : activitatea sistemului nervos, sinteza lipidelor, mușchi, fetus, glanda mamară în procesul de lactogeneză. Studiile au evidențiat faptul că gestația și lactația sunt stări fiziologice ce necesită un consum mare de hidrați de carbon, rata de metabolizare (turnover) a glucozei la vacă fiind de 1700 g./ zi, (GHERGARIU S.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ca o stare de adaptare a organismului în preajma parturiției și imediat după aceasta, fapt ce determină o serie de tulburări biochimice subclinice sau clinice puerperale. S-a constatat că vacile prezintă în timpul lactației hipercolesterolemie însoțită de hiperalfalipoproteinemie. În procesul lipogenezei glanda mamară utilizează pentru sinteza acizilor grași din lapte, acizii grași din trigliceridele chilomicronului (care sunt particule ce conțin o proteină și cantități variabile de metaboliți lipidici absorbiți). Lipidele plasmatice reprezintă sursa pentru 35-75 % din acizii grași din lapte, în general
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare parte la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare parte la nivelul ficatului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lor. e. Factorul de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]