4,520 matches
-
în mormînt (se otrăvise cu o lună înainte), tatăl Marinei, "uriașul fragil", fiul fără personalitate al ilustrului tată, mort doi ani mai tîrziu, Marie Walter, muza neconsolată a demiurgului,spînzurată de tavanul garajului ei, consoarta ultimilor ani, Jacqueline, trăgîndu-și un glonț în tîmplă, Dora Maar, amanta ce-l idolatrizase, murind curînd în mizerie, în mijlocul pînzelor Lui, pe care refuzase să le vîndă, să fie numai ale ei. Etc. etc. Urmărind momentele naufragiului, Marina avea să noteze concluziv în cartea ei: "Ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ea oferă ușilor curioase cele mai intime detalii din meniul lui Gipsy: toată lumea știe, de fapt, că impecabila ținută a motanului e întreținută aproape exclusiv cu frișcă: fără frișcă, zice fata, Gipsy s-ar jigări. Ajuns afară, Gipsy se repede glonț la containerul cu gunoi, de-a valma cu alții de teapa lui, răscolind totul cu o poftă absolut nedisimulată. Codană tuciurie, coborîtă din pădurile Bîrnovei, vinde primii ghiocei pe trotuarul de lîngă statuia lui Eminescu. De unde începe unduita paradă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nifiliștii helveți, să trecem la Drama din amor cu care ne și așezăm sub titlul paginii, Iadul casnic. Camil Brukel, amant tînăr, de familie bună, își terorizează amanta, o aia, și chiar îi și administrează, la un moment dat, un glonț, mai mult ca s-o sperie, zice el. Într-o noapte, face ce face și-o scoate din birtul în care nefericita libertină își consuma splinul și, împinsă acasă, îi administrează chiar glonțul fatal. După care, își trage și lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și administrează, la un moment dat, un glonț, mai mult ca s-o sperie, zice el. Într-o noapte, face ce face și-o scoate din birtul în care nefericita libertină își consuma splinul și, împinsă acasă, îi administrează chiar glonțul fatal. După care, își trage și lui două. Dar are grijă să nu fie la fel de fatale. Judecata: Camil Brukel e osîndit la 10 ani muncă silnică. Altă dramă, la Maenza: Rudolf, artist flautist, face ore de muzică cu Berta, dulcea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ludovic L., fruntașul Robert Richard W. Strauss nu a făcut decât să "meargă împreună cu valul" (citat mot à mot din Ludovic L.). Or, poate fi condamnat cineva care s-a alăturat atât de disciplinat camarazilor săi și, sfidând ploaia de gloanțe, a mers la atac? (Strigând chiar "Ura!") Tribunalul a decis că un suspect poate fi condamnat: pentru un act executat inconștient; pentru că n-a lăsat în viață doi copii nevinovați; pentru că s-a alăturat atât de disciplinat camarazilor săi și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
atac? (Strigând chiar "Ura!") Tribunalul a decis că un suspect poate fi condamnat: pentru un act executat inconștient; pentru că n-a lăsat în viață doi copii nevinovați; pentru că s-a alăturat atât de disciplinat camarazilor săi și, sfidând ploaia de gloanțe, a mers la atac, chiar strigând "Ura!". În felul acesta, s-a arătat limpede și fără putință de tăgadă că statul nostru condamnă cu hotărâre orice ucidere a unor copii nevinovați (chiar dacă fac parte din poporul inamic). Totuși, ținându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri, dar vom fi liberi!", " Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!", scandau, răvășitor, frumoșii nebuni ai acelui însîngerat Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa lor va aduce, după lungul răstimp
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
trebuie să aștept..., mi-ai mai spus asta... numai că această așteptare începe să miroasă a lehamite... Lumea, deja a început să miroase a renunțare... Și tu știi ce înseamnă asta... Și eu nu vreau... mai bine să miros a glonț... (presiunea sonoră dispare; Octav își adîncește îngenuncherea; din cort, iese Groparul, îl privește cu înțelegere) Groparul: (ridicîndu-l și cîntînd foarte încet) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (apoi, înțelegînd situația în care se află, cîntă din ce în ce mai tare, amestecat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a fost... Și el mi-e milă... Mona: Nu ți-e milă de Ovidiu... De tine ți-e milă. Ți-e milă de iluziile, de dezamăgirile tale Octav: (izbucnind) Eu l-am văzut pe Ovidiu uluit că l-a nimerit glonțul! N-a crezut nici o clipă că-i adevărat! Dar era adevărat! și eu nu-i puteam spune decît să stea liniștit... să stea nemișcat! Și el m-a ascultat și a stat nemișcat! Insuportabil de nemișcat! Mona: (cu aceeași intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
este că nimeni nu vede iubirea de dincolo de... violențele mele... Costache: Eu văd, Octav, eu te-am ghicit... Tu ataci din dorința de a te ataca pe tine... Octav: Nici măcar atîta, tata... Vorba lui Mona..., exerciții... antrenamente ușoare... trageri cu gloanțe oarbe... Și, culmea falsificării, cred că lupt de-adevărat... Ha! Scheciuri comice... ridicole... Costache: ... Pentru că tu vrei să ataci redute care ori sînt prea puternice, sau nu sînt deloc... Octav: ...Nu te contrazici deloc, tata... Cu alte cuvinte, tu spui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
reci, aproape lipsite de aer și cu ziduri pline de umezeal..., au fost p...zite de gardieni sovietici sau naziști, faptul c... torționarii care Înfometau, torturau sau ucideau (Într-o celul... special..., ale c...rei ziduri p...streaz... urme de gloanțe) au ascultat de ordinele Gestapoului, NKVD-ului sau NKGB/MGB/KGB-ului are aici prea puțin... Însemn...țațe. În acest infern, vizitatorul nu se gîndește decît la victime, la miile de patrioți pentru care cl...direa a reprezentat, În cel
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
depresiunii economice. Folosința monedei, ca factor de producție trebuie să se suprapună cu folosința celorlalți factori de producție: materii prime, materiale, combustibili, energie, cercetare științifică, forță de muncă. A folosi impulsul monetar împotriva ciclului economie presupune adâncirea depresiunii prin consumarea "glonțului de aur", care este moneda. Este vorba despre o alegere între inflație și șomaj care, în contextul gestionării sale greșite, poate duce la ceea ce numim stagflație, adică existența în același timp a șomajului și a unei inflații ridicate. 3. Inflația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se vrea cronicăresc, și în mimetismul lui e de o plasticitate căutată, arhaizant peste măsură. Povestiri istorice „din zilele revoluției din 1848”, din vremea răscoalei de la 1907 și mai de demult conțin volumele Stâlpi de foc (1967), Primăvară, focuri și gloanțe (1973), Volburi peste veacuri (1973). Lăsându-se în voia unui tendenționism vârtos, prozatorul strecoară sugestia că în revoltele năpăstuiților contra boierimii lacome și „îndobitocite” sălășluiește „acel duh al comunismului” ce va să vină. Istorisirile sunt incolore, figurile desprinse din file
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
pentru timp urât, Sighișoara, 1935; Râia, Craiova, 1936; Oameni cu cioc, Craiova, 1939; Iancu Jianu, București, 1940; ed. București, 1969; Haiducii, București, 1957; Tudor Vladimirescu, București, 1960; Stâlpi de foc, București, 1967; Măști pentru muzeu, București, 1970; Primăvară, focuri și gloanțe, București, 1973; Volburi peste veacuri, București, 1973; Colivia cu sticleți. Întâmplări din vremea gramofonului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1977. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 43-45, XII, 308-309; Constantin Fântâneru, Paul Constant, „Iancu Jianu”, UVR, 1940, 25; Mircea Braga
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
un volum de nuvele - Nebunia lumii, care, devenit roman, va apărea în 1924. Pe când ar fi avut sub tipar un alt roman, acesta cu tematică socială, din care revista „Rampa” dăduse la iveală un fragment, C. se sinucide cu un glonț de revolver în incinta Spitalului Militar, unde se afla pentru un control medical. Ciudățeniile de comportament ale ofițerului bolnav de nervi făceau, desigur, dificile relațiile sale cu oamenii de litere. Totuși, ele s-au dovedit insurmontabile numai pentru mentorul revistei
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
și a curții sale Manciuriene decadente. Antrenați pe o perioadă scurtă în arte marțiale și exerciții qi gong rudimentare și împuterniciți prin intermediul unor pseudoceremonii de ințiere, această gloată de insurgenți a fost asigurată că trupurile lor sunt acum imune la gloanțele și la loviturile de tun ale armatei străine, datorită protecției oferite de „armura de fier” a qi-ului. Au descoperit în curând că lucrurile săteau tocmai pe dos și mii dintre ei, înarmați doar cu săbii și sulițe, au murit în timpul
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
faceți acest lucru zilnic, tot veți reuși să vă bucurați de beneficiile oferite de qi gong, deși o veți face într-un ritm mai lent decât o persoană care dedică mai mult timp pentru practică. Qi gong nu este un „glonț magic” care vă va rezolva imediat toate problemele, mai ales dacă aveți un stil de viață dezechilibrat. Funcționează cel mai bine atunci când este practicat ca parte integrantă a unui sistem general de îngrijire a sănătății, cunoscut în tradiția taoistă sub
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Povestită doar o dată, lupta aceea dintre comunarzi și versaillezi se asociase pentru totdeauna în mințile noastre cu numele de „Père-Lachaise”. De altfel, auzeam ecoul împușcăturilor și în catacombele Parisului. Căci, după spusele Charlottei, se duceau lupte în labirinturile acelea, iar gloanțele sfărâmau craniile celor morți acum câteva secole. Și cerul nocturn de deasupra Atlantidei era luminat de cometă și de zeppelinele germane, azurul răcoros al zilei se umplea de țârâitul regulat al unui monoplan: un oarecare Louis Blériot traversa Canalul Mânecii. Alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
parcă bâjbâind, în amurgul carbonizat, sub un soare care nu-ți mai rănea ochii. Se obișnuiseră deja cu mersul șovăitor și cu cerul plin de vuiete de avioane. Ba chiar și cu șuieratul strident de deasupra vagonului, urmat de șfichiuitul gloanțelor pe acoperiș. Părăsind orașul calcinat, au dat de rămășițele unui tren spintecat de bombe. Mai multe vagoane se răsturnaseră pe terasament, altele, culcate sau vârâte adânc unele în altele de o izbire monstruoasă, invadau șinele. Câteva infirmiere, amorțite de neputință
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de privire - insterstițiul dintre gene. O femeie răstignită pe jos, cu rochia sfâșiată, cu părul răvășit pe jumătate îngropat în nisip, se inserează parcă pe veci în peisajul pustiu. Un firicel roșu îi străbate tâmpla stângă. Dar e în viață. Glonțul a ciopârțit pielea de sub păr și s-a înfundat în nisip. Bărbatul se răsucește ca să-și înșface arma. Ar vrea ca moartea să fie mai fizică - gât tăiat, val de sânge care să îmbibe nisipul. Hangerul pe care îl caută
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să ia repede cea mai bună hotărâre. Nu-i slăbea din ochi pe cei doisprezece. Privirea Îi fu atrasă de unul care, după uniformă, părea să fie ofițer ,, Acesta e comandantul lor”, gândi flăcăul. Dacă l-ar nimeri cu un glonț, oare ceilalți n-ar ridica mâinile ? Cine putea ști ? Dar de ce să-l lichideze ? N-ar fi mai bine să-l ia prizonier ? Brusc, În mintea lui Olaru Încolți o hotărâre Îndrăzneață. Își fixă arma În umăr, ochi ceva mai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
buze de foc cu dinți de zăpadă - cu cari rânjesc ura lor cea rece ca moartea, cea caldă ca uraganele pustielor. * 2257 părea că-ncălicase sorțele lor rele pe glonții noștri, că-i ducea drept în piept de dușman - în inima glonțului trăia cîte-o moarte, fiecare moarte trăia cât un țipăt de om - ui * Doamne -; când se lumină de ziuă peste câmp vedeai mii de oameni cari se culcase în iarbă să viseze că n-au fost de când lumea. Ce-i păsa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
către un ceas după miezul nopții, paznicul strejii portului zări o mică barcă care, cu doi oameni într-însa, ieșa pe furiș și se îndrepta către Sorrenta... După ce îi strigă fără să aibă nici un răspuns, slobozi asupră-le carabina, însă glonțul se pierdu în valuri și, vântul priind velei cei albe a păscarului, Beppo și tovarășul său se făcură nevăzuți, dimpreună cu bărculița, în fumegoșii aburi ai nopții. II Soarele era către apusul său și clopotul bisericii Sorrentei încă tot suna
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
erau mai mult decât lămuritoare. Johansson scoase de la centură un mic dispozitiv și apoi îi arătă lui Barna o direcție. Fără un cuvânt, se îndreptară spre o clădire luminată vag și cu intrarea săpată parcă într-un zid ciuruit de gloanțe. Când ajunseră în pragul a ceea ce părea a fi o ușă, își dădură seama că era departe de a fi o ruină și că încerca mai degrabă să lase impresia asta. Intrarea era prevăzută cu un câmp de forță furat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Întreprinderea. Fiecare poate să creadă ce vrea, poate să aibă religia pe care o dorește, dar nu se pune problema să pună În discuție valorile Întreprinderii; ele trebuie să fie Împărtășite, or, prima dintre ele este satisfacerea clienților! Mai bine gloanțe decât puști. O pușcă nu poate fi vândută decât o dată, În vreme ce de muniție este mereu nevoie. Această imagine Își pune amprenta pe Musashino În relația sa cu clienții, cărora trebuie să fie În măsură să le furnizeze servicii permanente și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]