2,506 matches
-
pentru că îl urmaseră pe Okendza în problema arborelui de cafea. În cele din urmă, Okendza se prăbușește literalmente în 1957. Plantația lui de 800 de arbori este distrusă: o instalase pe un sol deja secătuit de manioc. E ridiculizat și gonit din sat; casa lui e demolată; se va stabili cu cele două soții și fiul lui la 1 km de Okelataka, pe ruta spre Etoumbi, unde a inaugurat o altă plantație. Nu mai vine aproape deloc în sat, rămânând îndârjit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și la primul impuls). Acest tip de cultură organizațională se mai caracterizează și prin alte elemente, precum: • spațiul este organizat astfel încât să ajute angajații să-și facă treaba eficient; • spațiile nu sunt organizate pentru "șuete"; vizitatorii neinvitați tind să fie goniți dacă cineva este ocupat; • rămâne foarte puțin spațiu nefolosit. Pereții birourilor sunt decorați cu premii, diplome și trofee; • de obicei, comunicarea este scurtă, directă și focalizată pe probleme de muncă. Conflictele se rezolvă prin confruntări directe. Exprimarea problemelor personale este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 58). 25 În 1950, cercetătorii au inventat patru jocuri fundamentale de tip John von Neumann și Oskar Morgenstern (care au studiat felul în care oamenii concurează și conspiră, cooperează și trădează, când sunt în competiție): a. Lașul: doi jucători gonesc către prăpastie, iar cel care se oprește sau virează primul, pierde. b. Fundătura: este situația trădării fără sfârșit: fiecare jucător refuză să coopereze vreodată. c. Vânătoarea de cerbi (descrisă pentru prima oară de J. J. Rousseau în 1755: "dacă ar
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o spectaculozitate sumbră, generatoare de spaime irepresibile. În acest moment, Caragiale, scriitorul care se amuzase de atâtea ori de ,,romantism’’, este împins spre situația de a înfățișa un tablou de natură, în felul consacrat de romantici. În acest fel flăcăul gonit de furtună se întoarce din noapte spre locul care înseamnă adăpost și mulțumire a simțurilor. Întreaga lupta cu elementele e înfățișată la același nivel al cenesteziei și senzației musculare: ,, Frigul ud mă pătrundea; simțeam că-mi îngheață pulpele și brațele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ochii de Ion Iliescu, "pe care, explică Dinescu, l-am invitat ca să aibă Bașkirov cu cine vorbi rusește". Președintele românilor se întreține relaxat și jovial când cu unul când cu altul dintre musafiri, în timp ce cele două gărzi de corp sânt gonite de Dinescu în bucătărie cu un "ce stați, bă, aici, că nu-i face nimeni nimic lu' 'mnealui. Ia cărați-vă în bucătărie că v-am pregătit acolo de haleală!" După scurtă vreme, cei doi pot fi văzuți în bucătărie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sînteți cu mine. Galant al vostru, gelos, fierbinte, Deși - alt nimica n-am câștigat, Dar totdeauna îmi vor fi 'n minte Acele palme ce mi le-ați dat". Și tu nea Oneo! nu uit dulceața Când peste saduri, porumbiști, grâne, Gonind un iepure de dimineață Flămând pe vară sosii la tine: Cu ce plăcere toți m' ospătară, Bătrâni și tineri! - Dar cel jurat Cu alți doi marturi mă apucară "Să ispășească câte - am stricat". Adio scumpă, și mult dorită Sălășluire de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o cred fără s-o zic. Colecția tipărită în anul 1845 începe cu o poezie intitulată fatalitatea, care înfățișează ca într-un monogram natura umorului său și cu care noi încheiem reproducerile: FATALITATEA Din frageda mea vârstă restriștea m-a gonit, De 'mpotriviri, reversuri în veci am fost izbit; Oricâte curg la alții pe drumul lor firesc La mine sunt brodite, pe dos mă întîlnesc: Când vru să mă adoapte cutare fără fii {EminescuOpIX 105} Îndată ceru-i dede o spuză
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu mai ședea unsul lui Dumnezeu, și astfel se urmează repede unul după altul când printr-o influență străină când prin alta. Țara devine vatra deschisă a influințelor străine. Despot Vodă ucis cu buzduganul, Lăpușneanu otrăvit cu sila, Bogdan Vodă gonit la Moscva, Ioan Vodă ucis de turci, Petru Șchiopul ca vai de sufletul lui, Aron Vodă moare în temniță, Răzvan în țeapă; încercarea Movileștilor de a fonda o dinastie se sparge prin luptele între fiii lor ș. a. m. d., și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care mai în urmă a fost introdusă și în familiele lor și au crescut în ea și copii[i] lor. Ei sunt creștini și astăzi, însă vorbesc turcește. Grecii în cele din urmă, după ce au nimicit patriarhia bulgară și au gonit limba bulgară din toate școlile și bisericele, s-au silit ca în toate locurile să grecizeze și pe acești nenorociți, introducîndu-le în biserici și școli limba greacă. Din cauza aceasta unii din acești gagauzi s-au grecizat și s-au făcut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bombardare, pozițiunile rusești de la Șipka ocupate de oștirile lui Soleiman Pașa, între care era și garda imperială a sultanului, au fost reluate de cătră ruși la 6 septemvrie, după o luptă crâncenă care a durat 9 ore. Turcii au fost goniți lăsând pe câmpul de bătaie peste 2000 oameni. Rușii au avut 100 morți, între care și colonelul principe Micirschii și 400 răniți. Iar la Plevna Osman Pașa e amenințat de un nou Sedan. Întăririle lagărului turcesc și chiar orașul Plevna
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a-și schimba pozițiile, căci rușii au pierdut în mai multe puncte atingerea cu ea. Nu vom fi însă mult în nesiguranță asupra mișcărilor lui Suleiman Pașa. "Gazeta de Frankfurt " asigură că generalul Totleben nici n-are de gând a goni pe Ghazi-osman Pașa din Plevna. Scopul său e de a-l pune pe Osman în neputință de-a se mai lupta, de-a se mai ivi și a doua oară dinaintea rușilor în Balcani și de a le cauza pierderi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
3 (14 și 15 oct. st. n. ) au avut loc bătălia hotărâtoare de la Kars între ruși și turci. Decursul general al operațiilor au fost următorul: Colona de încungiur al generalului Lazarev au ocupat la 2 octomvrie înălțimile de la Orlok, au gonit trupele turcești de acolo și le-au împins spre Kars și Wisinkoi. Fiindcă prin această mișcare o parte a armatei turcești era incunjurată deja, de aceea rușii au hotărât ca a doua zi, la 3 oct., să pornească un atac
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o parte. ERNA: Viața sexuală a dăunat oamenilor dintotdeauna. Chiar și oamenii buni au fost distruși de lipsa de măsură. Când e omul tânăr și lumea intră în om cu viața ei sexuală, atunci se întâmplă des ca sexul să gonească omenia. GRETE: Da, și pentru că viața îți produce așa niște trăiri, mi-am întors fața de la iubire aproape cu totul, deși aș mai avea încă destule disponibilități să primesc tot felul de propuneri. Dar Grete de astăzi zice cu inima
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
rămâi mereu între oameni și să încerci cu multă prudență și atenție să îi împingi către credință, așa spune domnul părinte. ERNA: Wottila e un om foarte sever tocmai pentru că locuiește singur. I-am spus că nu pot să-l gonesc pe copilul născut din pântecele meu. Dar trebuie să ne gândim că Wottila a avut odată, într-un luminiș, o viziune adevărată, în mijlocul beznei din pădure. Tocmai voia să-și aprindă o țigară și să tragă un gât de bitter
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cântă la tubă, așa că sparge tuba. Toți oamenii prezenți sunt veseli și dansează în jurul chipeșei perechi. Mulți bărbați sunt dărâmați, pentru că și ei tare ar fi vrut să pună mâna pe Grete, dar Grete a ales și trebuie să-i gonească pe bărbații triști, pentru că ceea ce a ales ea este de acum în stăpânirea ei și nu se lasă amestecat cu alte lucruri de același soi. (Grete este istovită și fericită, își șterge sudoarea.) Aaah, minunată a fost... MARIEDL: Și Mariedl
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care unui animal ca Fotzi îi pun în mână o asemenea sumă de bani? Oare oamenii ăștia nu au ei înlăuntrul lor nici un pic de simț de responasbilitate? SCHWEINDI: Avem de-a face cu persoane care fără îndoială și-au gonit responsabilitatea, și-au alungat-o, au lăsat-o să putrezească, ori acești oameni au o boală moștenită la glanda responsabilității și s-au născut fără nici un pic de responsabilitate. JÜRGEN: S-ar putea să aruncăm la pomană săracilor dintre săraci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
realitățile cultuale profund legate de sanctuar 3. • Ajungem, În sfârșit, la explicarea dispariției sau a declinului oracolelor: „atunci când demonii implicați În treburi de divinație și În cele ale oracolelor dispar fără urmă, o dată cu ei dispar și oracolele... și atunci când sunt goniți sau pleacă, oracolele Își pierd puterea. Pentru a o regăsi este nevoie ca demonii să revină, fie și după un lung interval de timp. Oracolele sunt aidoma instrumentelor muzicale (kathaper organa). Când cei care cântă la ele seregăsesc În preajma lor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
iată, am ajuns la sfârșitul dezbaterii. Îndrăznesc să afirm, la rândul meu, după mulți alții, că, (D) atunci când daimonii implicați În treburi de divinație și În cele ale oracolelor dispar fără urmă, o dată cu ei dispar și oracolele. Și atunci când sunt goniți sau emigrează, oracolele Își pierd puterea. Pentru a o regăsi este nevoie ca demonii să revină, fie și după un lung interval de timp. Oracolele sunt Întocmai instrumentelor muzicale. Când cei care cântă la ele se regăsesc În preajma lor, gata
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
peșteri și din preajma focului în vile și bucătării sofisticate, am încercat să ne schimbăm printr-o revoluție în timp ce progresăm doar evolutiv, cu toate că puține s-au schimbat în noi față de strămoșii noștri de acum două mii de ani. Ne târâm, în timp ce viața gonește pe lângă noi. Bunăstarea ne copleșește. În 1970, puteam cumpăra un telefon normal sau un model de lux, fie negru, fie verde, de montat în perete sau de pus pe birou. Acestea erau opțiunile noastre. Astăzi, ele par infinite; nimeni nu
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
pe care audiența îl simte întotdeauna. Și, dacă nu exagerați cu îmbrăcămintea, vă asigurați publicul că nu încercați să îi aruncați un văl peste ochi. „Dar eu am de întâlnit fermieri”, va spune un proiectant financiar din Iowa. „Costumul va goni clienții”. Hainele nu îi gonesc pe oameni; doar cele pretențioase o fac. Nu ne plac persoanele care încearcă să pară superioare într-un mod afectat, care se îmbracă pentru a se lăuda, pentru a intimida sau a ne trimite „în
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
întotdeauna. Și, dacă nu exagerați cu îmbrăcămintea, vă asigurați publicul că nu încercați să îi aruncați un văl peste ochi. „Dar eu am de întâlnit fermieri”, va spune un proiectant financiar din Iowa. „Costumul va goni clienții”. Hainele nu îi gonesc pe oameni; doar cele pretențioase o fac. Nu ne plac persoanele care încearcă să pară superioare într-un mod afectat, care se îmbracă pentru a se lăuda, pentru a intimida sau a ne trimite „în banca noastră”. Acest mesaj nu
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
o soartă mai bună, nu a reușit să o rupă cu trecutul sovietic, nici nu a vrut. Acesta este adevărul despre efortul nostru de a ne integra în lumea liberă. Să fim lucizi măcar acum: nu Europa ne-a ostracizat, gonindu-ne din casa ei ca pe niște copii vitregi, ci noi ne-am închis ușa în nas, nutrind chiar iluzia tembelă că putem minți Occidentul, deși cei păcăliți am fost tot noi, iar prețul plătit se vede: Moldova nu are
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sfânta Sete", prilej cu care, într-un dialog ce se întinde doar pe trei pagini, sunt parodiate cu umor atât Geneza biblică (" Să vă spun eu, că sunt diac: La început a fost Băutura!"), cât și numeroase proverbe ("Ploaia mică gonește vântul mare, iar băutura lungă trăsnetele-alungă") sau fragmente ce realizează intertextualitatea, cum este cel din Epistolele lui Horațiu, Fecundi calices quem non fecere disertum 259. De fapt, este ușor de observat cum, de fiecare dată când intenționează să polemizeze parodic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Cafeaua de dim inea țăʺ n-a simțit niciodată lipsa versurilor. Chiar a celor à la maniere de G. Topârceanu (Vers de primăvară): Din spre zarea deșirată aʹnceput, de aseară, peste mahala să bată vânt de primăvară. Cerul vânăt își gonește peste dealuri norii; și-o băbuță se jelește cʹa văzut cocorii, Însă alta oʹnvenină căci susține tare: - „Ce-ai văzut mata, vecină, era stol de cioare! Despre vreme, ce o să fie să citești matale și să vezi, mă rog, ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
niciodată lipsă... Alex Craus, soțul doamnei profesoare Demetra, fiica cântărețului bisericesc Alexa din Priponeștii nat al, era prezent vară de vară în satul nostru. Către el, doamna sa, și către prof. Alex Mână stireanu, alt fiu al satului nostru Priponești, goneau privirile, gândurile, aspirațiile mele, luându i ca modele de urmat. N-am ajuns profesor, ca ei, după cum se și știe. Dar întotdeauna i-am simpatizat, apreciat și iubit pe învățători, institutori și profesori, pentru că i-am văzut creatori de valori
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]