2,459 matches
-
5, județul Brașov. 38. Simionca Claudiu-Olimpiu, născut la 8 august 1981 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Ioan și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Wildgansstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Gospodarilor nr. 3, bl. 11, sc. B, ap. 5, județul Brașov. 39. Baichian Avedis, născut la 8 ianuarie 1930 în București, România, fiul lui Agop și Arsealuis, cu domiciliul actual în Germania, Muhlheim am Main, Lammerspielerstr. 13, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]
-
drept să rezilieze contractul în urma unui preaviz de 15 zile. Articolul 8 Contractul încetează de drept la data expirării contractului cu casa de asigurări de sănătate. B. Obligațiile comodatarului Articolul 9 Comodatarul este obligat să se îngrijească, ca un bun gospodar, de conservarea spațiului și a bunurilor mobile ce formează obiectul contractului. Articolul 10 Comodatarul este obligat să se servească de spațiul respectiv exclusiv pentru activitatea medicală; nerespectarea acestei obligații conduce la rezilierea contractului. Articolul 11 Comodatarul este obligat să asigure
ORDIN nr. 35 din 18 ianuarie 2002 privind reorganizarea asistenţei medicale în ambulatoriul de specialitate şi în ambulatoriul de spital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139679_a_141008]
-
obligația să asigure pază pădurilor și să execute lucrările necesare impuse de regimul silvic, prin mijloace proprii. (2) În situația în care proprietarii de păduri nu își pot îndeplini, în mod individual, obligațiile prevăzute la alin. (1), aceștia își vor gospodari pădurile pe baza contractuală prin structurile silvice private sau de stat, scop în care se pot constitui, în prealabil, în asociații cu personalitate juridică." ... 9. La articolul 16, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins: "Art. 16. - (1) Administrarea
LEGE nr. 75 din 16 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139793_a_141122]
-
Are în vedere caracterul etnografîc și folcloric, specific și original, determinat de tradiția istorico-socială și afirmat în tipul arhitectural al așezărilor, ocupațiile tradiționale, construcția și mobilarea locuinței, portul, arta populară și folclorul, manifestările culturii spirituale și modul de viață al gospodarilor. Aceste elemente sunt de mare valoare în construirea ofertei turistice din mediul rural. Dar, în identificarea și delimitarea zonelor etnografice se urmărește și prezența mai semnificativă a câtorva elemente ca arhitectura populară, un anumit tip de casă, o instalație tehnică
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
expresie este în mod obișnuit lemnul, au preluat artistic motivul solar, prelungindu-i viața ca un simbol al continuității trăirilor spirituale. Amalgamul frământărilor artistice de mii de ani, determinant pentru crearea acestor imagini a inclus rosturile magice de ocrotire a gospodarilor de duhurile rele. Pe stâlpii porților poate fi recunoscut chipul uman în forme geometrizate, alături de imagine ale discului solar. Reprezentările antropomorfe din județul Vaslui au culminat cu ansamblul de la Șișcani, comuna Hoceni. Aici, un veteran al războiului de la 1877 a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe care eu am constatat abia la fața locului, am onoarea...” Când a fost la Cotnari, își dau cu părerea autorii studiului citat, nu se poate ca Eminescu să nu fi intrat într-un han obscur sau în curtea vreunui gospodar pentru a bea pe prispa unei case cu cerdac, o ulcică de vin, făcând mare cinste gazdei. Dar cum timpul distruge ceea ce nu este îngrijit, învățătorii de la școala vizitată, spun că până nu de mult mai exista într o condică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din Franța. Când ieșeau pe poarta viei, pocneau harabnicile, chiuiau surugii, scăpărau pietrele drumului... Pe atunci vinul curgea gârlă, chimirurile erau doldora de galbeni, în toiul culesul ui, femei goale, așa cum le-a lăsat Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
uita să se abată și pe la Cotnari, localitate aflată la numai 12 km. de grajdurile domnești. Și mult se desfăta do mnul cu vin dulce de Cotnari sorbit la umbra butoiului, din ulcică de pământ. Fiind și un foarte bun gospodar, Măria Sa se tot frăm ânta cum să facă, cum să dreagă, să ridice și mai mult localitatea atât de dragă inimii sale. Pentru început, Domnul a găsit cu cale să dureze pe dealurile sărutate de soare și acoperite de podgorii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ăștia, cu tot neamul lor, au venit d in nord și, după ce s au stabilit o bucată de vreme în Basarabia, u nde se ocupau cu cumpărarea de cai, au coborât în Moldova, căsătorindu-se cu moldovence și devenind buni gospodari. Așa-i, măi băiete cu neamul nostru”. Nu știam atunci că la acea sticlă de Cotnari voi afla câte ceva din genealogia mea, locul de proveniență, ocupațiile Hătmănenilor, contopirea prin căsătorie și o dată cu aceasta, transformarea lor în agricultori și viticulto ri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fețe ale sfatului țării, în casa de ospeție, ce i-a c uprins și omenit după rang pe fiecare dintre ei; mai ales că unii erau pentru prima dată călători în aceste locuri. Bădița se cunoștea că avea plesnitură de gospodar și că era om mult umblat și încercat la viața lui: a recunoscut, fără multă polojenie , ce și cum e nevoie pentru fiecare dintre călătorii înfrigurați, în așa f el încât, oricare oaspete se simțea mulțumit și băgat în seamă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au început a se plini, s-a întâmplat să vie peste acest pământ molima filoxerei. Rânduitorii gospodăriei noastre naționale s au grăbit să trimită întâi și întâi la Cotnari echipele de distrugere a viței infestate. Podgoria a rămas pustie. Aceiași gospodari ministeriali au hotărât să replanteze, pe costișele celebre, viță altoită cu cele mai cunoscute și mai prețuite în Apus soiuri de strug uri, și așa am avut Burgund și Șampanie, Grave și Pinot, în mare măsură mai bune de cât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean”. Acolo era „masa întinsă tot anul . Chefur i la toartă. Femei ! ...femei goale, așa cum le-a lăsat dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițe de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei ! Ce vremuri ! Ia întrebați pe bătrânii târgului!”, suntem sfăt uiți, pe ntru că însuși primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cel uman își fac datoria pe linie de turism. În proporție de 100% răspunsurile managerilor de pensiuni agroturistice sunt afirmative față de nevoia de un climat de ordine și disciplină în domeniu. În paralel cu poziția managerilor de pensiuni omologate, răspunsurile gospodarilor din casele neomologate care primesc în mod curent turiști vin să lămurească o parte din necunoscutele acestei probleme. Astfel la întrebarea ,,Cunoașteți care sunt în prezent reglementările legale pe linia agroturismului, răspunsurile au fost: a) Da- 0%, b) Nu - 67
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
Astfel la întrebarea ,,Cunoașteți care sunt în prezent reglementările legale pe linia agroturismului, răspunsurile au fost: a) Da- 0%, b) Nu - 67%, c) Nu m-a interesat - 33% din cei care au oferit răspunsuri la chestionar. Încercând să aflăm dacă gospodarii implicați în cazarea turiștilor cunosc care sunt avantajele și înlesnirile pe care legea le prevede pentru pensiunile omologate care cazează turiști” aceștia au răspuns: a)Da-0 %, b) Nu - 100%. La întrebarea ,, În cursul anului 2001, cu aproximație, câți turiști
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
cuantificat. În primul rând sunt cauze de ordin psihologic care persistă încă în mentalitatea și comportamentul românului ,,că se poate și așa” și că ei ,,trebuie să primească de la stat” fără a oferi ceva în contrapartidă. Sunt astfel foarte mulți gospodari care încalcă legea aducând drept motiv ca de îndată ce ,,suprastructura face o risipă condamnabilă de resurse” cei mai mici trebuie să caute portițele ,,de sustragere de la obligații”. Urmează apoi cauzele de ordin legislativ ce permit existența unor astfel de stări grave
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
fiscală este scurt și aproape obligatoriu de urmat pentru a putea rezista. Nu de mică importanță sunt și cauzele de ordin administrativ de la nivel departamental, județean și local, legate în principal de: - ajutorul pe care autoritățile îl acordă acelor inimoși gospodari care doresc să-și diversifice activitatea; - controlul pe care aceste organe sunt obligate să-l facă asupra tuturor activităților ce se desfășoară pe raza lor de competență. Sigur că ,,libera inițiativă” și ,,libera manifestare economică” nu trebuie să însemne și
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt adie peste lanul de porumb. Copacii se dezbracă de frunzele pe care le-au purtat din primăvară până-n toamnă. Frunze de toate mărimile cad din copaci într-un dans misterios. Toate
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cerne mărunt și pământul înmuiat de ploaie, este posomorât. Păsările călătoare pleacă la drum către sudul însorit, aducând pe aripile lor cântecele pădurii desfrunzite, iar animalele își adună provizii. Vântul suflă năvalnic prin livadă și împrăștie miros de frunze coapte. Gospodarii îmbracă haine groase și lucrează la strânsul recoltelor. Ei adună în coșuri mere ca focul, pere gălbui, prune brumate, gutui aromate și tot felul de legume. Ziua trece repede, iar în depărtare, se arată linii subțiri de sânge. Prin dumbrăvi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
că tot mai mulți oameni, după un an de muncă și diverse griji, doresc sa petreacă o vacanță de neuitat, cât mai aproape de frumusețile naturii și cât mai departe de forfota marilor orașe, de zgomot și de poluare. Casa unui gospodar va fi întotdeauna preferată unei camere de hotel, turistul nedorind totuși să renunțe nici la un minimum de confort. Indiferent de preocupările lor, fie că sunt ei muncitori, profesori, doctori, ingineri ori oameni de afaceri, orășenii resimt, din când în
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 când au fost deportați mii de basarabeni repartizați În categorii dintre cei ce au optat să se refugieze În România dar nu au reușit, intelectuali, Îndeosebi preoți și Învățători apoi marea categorie de gospodari de la țară catalogați - chiaburi. Deportați În condiții groaznice În drumul spre Siberia, au murit În vagoane și aruncați apoi În lungul drum spre locul deportării. Drumul În vagoane Închise, fără hrană, fără apă, În zăpușeală sau ger era o scenă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Înfricoșau prin revărsare casele gătite de sărbătorile primăverii și Îmblănite cu stuf și papură În miezul toamnei. Tulburarea oamenilor din sat se mai ivea În Înprejurări când pătrundeau zvonuri de peste Nistru, despre fărădelegi de cum erau schingiuiți preoți În odăjdii iar gospodarii satului mai cuprinți erau purtați pe drumul Siberiei; cum feciori erau Îndemnați să dea foc carelor gospodarilor mai avuți și sfătuiți să lase ogoarele și să se oprească ”la Donbas la scos cărbuni”. Erau sfaturile, Îndemnurile și faptele ce se
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Tulburarea oamenilor din sat se mai ivea În Înprejurări când pătrundeau zvonuri de peste Nistru, despre fărădelegi de cum erau schingiuiți preoți În odăjdii iar gospodarii satului mai cuprinți erau purtați pe drumul Siberiei; cum feciori erau Îndemnați să dea foc carelor gospodarilor mai avuți și sfătuiți să lase ogoarele și să se oprească ”la Donbas la scos cărbuni”. Erau sfaturile, Îndemnurile și faptele ce se petreceau și după ce Basarabia fusese cuprinsă de Imperiul Roșu de peste Nistru. Arcadie Donos care se arătase harnic
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mileniu „Chiar dacă Împrejurările istorice se arată până În prezent, defavorabile.” Sergiu Grosu s-a născut În 14 noiembrie 1920 În satul Cubolta jud. Soroca localitatea care a dat societățiii contemporane două celebrități: Pan Holippa și Dumitru Leonard fost secretar personal al gospodarului Moldovei, Ion Calimachi Vodă (1740-1753ă. Unul din urmașii binefăcător al sătenilor din Cubolta pe care rușii, care stăpâneau Basarabia, l-au calificat ca un mare filozof „idealist-reacționar”. Fiind copil Încă Sergiu Grose se mută În orașul Bălți unde urmează școala
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
prin care a menținut legături cu Basarabia până la sfârșitul vieții sale a fost o prezență vie, activă și rodnică. Vizitele sale În Basarabia erau o adevărată sărbătoare atât pentru grupul de vizitatori din țară cât și pentru elevii, tinerii și gospodarii satelor unde poposea caravana de peste Prut. Stabilind relații Între Asociația condusă de Toma Istrati și societatea ”Ginta Latină” din Iași am poposit Împreună pe meleagul basarabean În mai multe rânduri. Prima călătorie a avut loc În anul 1992 când s-
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
un costum național românesc confecționat de mâinile ei, ce conține toate piesele: cămașă cu ozoare, izmene, brâu, bundiță ornamentată, în stil bucovinean, cu blană de dihor, pălărie verde cu pană de păun... Oamenii din Suceveni, firi austere și foarte buni gospodari, meșteri în lemn, au avut întotdeauna o dezvoltată conștiință religioasă. Ei niciodată nu au permis, nici în cei mai grei ani ai perioadei staliniste și nici mai târziu, să fie închisă Biserica din sat. De aceea, noi, copiii, am crescut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]