1,664 matches
-
de fag pe care le numeau „frunzare”. Exista credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a le curăți de eventualele grăsimi. Exista obiceiul de a se ține postul în întregime, lucru mai greu întâlnit astăzi. În seara dinaintea Paștelui, înainte de a pleca la biserică, fiecare persoană din casă își punea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe fiecare genunchi și umăr, cum și pe creștet, se stingea câte un cărbune pronunțându-se și descântecul: „Cum se stinge cărbunele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se lua din sită câte un pui și punându-l jos spunea: „puiul în casă”, apoi se arunca câte o surcea în curte, continuând a spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
deposedare cvasitotală a drepturilor private și să fie favorizată integrarea pozitivă, renunțarea la problema dreptului politic, prin căutarea privată a bunăstării"48. În strategiile lor de familializare a categoriilor sociale populare, filantropii se concentrau pe descoperirea rolului salvator al femeii gospodine. Teza centrală a celebrei anchete a lui Jules Simon, L'ouvrière, este pledoaria în favoarea necesității de a o readuce pe aceasta din fabrică la bucătărie, pentru a fi mama și soția care au lipsit atât de mult moralității muncitorești. Spre deosebire de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de Le Corbusier. Pentru că întruchipa accesul la bunăstare, habitatul standard era făcut să stimuleze adeziunea ocupanților la normele și valorile societății industriale și, prin urmare, la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie la îndemâna gospodinei; dar miza nu era numai aceea de a ajuta femeia să-și facă locuința cât mai plăcută cu putință pentru a-și mulțumi soțul muncitor, ci de a-i permite și ei să împace activitățile domestice cu slujba, fiindcă industria
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitorii lor: "De ce, în loc să prevadă în fiecare locuință un loc pentru mașina de spălat, nu se gândeau să înființeze o spălătorie cu uscător în fiecare imobil"", se aștepta să i se răspundă că nu era precaut să aduci laolaltă toate gospodinele, fiindcă există riscul dezvoltării propagandei politice și aderării la sindicate" (vezi L. Houdeville, op. cit., 1969). 12 Adevăratul inițiator al orașelor-grădină este de fapt Georges Benoît-Lévy; acesta tradusese, încă din 1903, lucrarea de referință a lui Ebenezer Howard: Garden Cities of
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele din funii și din ogrăzi găinile. Se gândeau că găinile zboară slobode-n copaci prin pădure Și nimănui nu-i trăznește prin cap să le fure. Frații lui priveau înainte, el privea în urmă. Iubea fiecare copac și pământul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ei. Afirmația existenței unei crize a familiei sau a destrămării instituției familiei se referă la familia celui de-al Doilea Val, nu la varietatea formelor de familie. Comparația se face cu o celulă formată din soț susținător al familiei, soție gospodină și câțiva copii mici, acesta fiind familia nucleară idealizată de populația celui de-al Doilea Val. Îndemnați spre refacerea acestui tip de familie, observăm că acest ideal a devenit acum anacronic [20]. O societate în continuă mișcare sau în tranziție
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
războiului din Coreea. Raționalizarea alimentelor de bază a luat sfârșit În Marea Britanie abia În 1954, mult după restul Europei de Vest. Scenele stradale din anii postbelici ar fi părut cunoscute celor din blocul sovietic; amintindu-și de acei ani, o gospodină englezoaică povestea: „Era coadă la orice, chiar dacă nu știam ce se dă... stăteai la coadă fiindcă știai că e ceva la capăt”. Britanicii au Îndurat lipsurile cu stoicism - poate și din convingerea că erau egal distribuite În societate -, Însă nemulțumirea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1961, zece ani mai târziu existau 520. În același deceniu, numărul supermarketurilor din Belgia vecină a crescut de la 19 la 456, iar În Franța, de la 49 la 1.83312. Logica supermarketurilor era să tenteze clienții (În cea mai mare parte gospodine) să cheltuiască mai mult la cumpărături, de vreme ce tot ce Își doreau - sau puteau fi ispitiți să-și dorească - putea fi găsit cu ușurință Într-un singur loc. Ceea ce presupunea apoi ca femeile să aibă unde păstra mâncarea când o duceau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
2% În Italia). Motivul nu era atât tehnic (la mijlocul anilor ’50, aproape toată Europa Occidentală avea servicii complete de electricitate, cu excepția unor părți din Norvegia rurală și din regiunile sudice și de mare altitudine din Italia), cât logistic: câtă vreme gospodinele nu-și permiteau să cumpere multă hrană perisabilă la o singură ieșire și nu puteau să o transporte acasă, nu exista un motiv pentru care să se cheltuie o sumă mare de bani pe un frigider 13. Astfel, este simptomatic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
5.247.000 pe an - aproape la fel de multe ca SUA și mai multe decât restul Europei la un loc. Pe lângă frigiderul casnic, În acești ani și-a făcut apariția mașina de spălat. Era și ea concepută să ușureze munca noii gospodine Îmbogățite și să o Încurajeze la extinderea gamei de cumpărături. Totuși, mașina de spălat a fost acceptată mai lent decât frigiderul - pe de o parte, pentru că, la mijlocul anilor ’50, mai mult de jumătate din gospodăriile din Belgia, Italia, Austria, Spania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
major de marketing; iar publicitatea, care În Europa antebelică Încă mai reprezenta o cheltuială minoră, a căpătat un rol proeminent. În plus, În timp ce produsele de curățat și cerealele pentru micul dejun care apăreau la tânăra televiziune comercială britanică se adresau gospodinelor și copiilor, pauzele publicitare de la Radio Monte Carlo și din alte părți vizau mai ales piața „tinerilor”. Cheltuielile discreționare ale adolescenților - pe tutun, alcool, motorete și motociclete, haine la modă cu preț redus, Încălțăminte, produse de machiaj, de Îngrijire a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lase unul cât de cât Să dea și celălat ceva Eu cât de cât socot-c-o da!” (G. Topârceanu) - parabolă - figură de stil constând În citarea unui exemplu, a unei pilde ca să justifice o afirmație: „Țin minte o anecdotă... despre „o gospodină care... nu reușea totuși să gătească, pentru că nu scria că trebuie aprins focul.” (A. Blandiana) - paralelă - figură de stil constând În expunerea unor Însușiri similare ori de similitudine: „O, nu, moșule, nu crede! Așa fost-au totdeauna Că de cel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]