4,781 matches
-
zborul . Un zbor înfricoșat, lung, ca o planare împinsă înainte de forțe nebănuite ale văzduhului, puternice, imposibil de controlat. Când l-am văzut, la o oarecare distanță, în fața mea, am strigat cât am putut de tare, crezând că nu mai am grai : „Oprește-mă ! Oprește-mă acum !„ Se aruncă asupra mea și căzurăm amandoi îmbrățișați, în nămeții de zăpadă. Era fratele meu... Florica Patan, Zborul. Referință Bibliografică: ZBORUL / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223, Anul VII, 31 ianuarie 2017
ZBORUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377424_a_378753]
-
se conjugă-n verbul ce unește maluri de Prut de mal mâlos ceresc pe care însuși, el, Poetul, se zeiește ne eminim, vă eminiți, se eminesc firav și delicat coborâtori din vechiul nostru verb lupesc din zeul zeilor zămislitori de graiuri ce se trag din graiul românesc te eminesc, mă eminești, ne eminim cu dezmierdări de doine ce coboară în fiecare lacrimă și vers sublim din verbul dorului ce ne omoară să nu murim, să nu murim, să nu murim Referință
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
unește maluri de Prut de mal mâlos ceresc pe care însuși, el, Poetul, se zeiește ne eminim, vă eminiți, se eminesc firav și delicat coborâtori din vechiul nostru verb lupesc din zeul zeilor zămislitori de graiuri ce se trag din graiul românesc te eminesc, mă eminești, ne eminim cu dezmierdări de doine ce coboară în fiecare lacrimă și vers sublim din verbul dorului ce ne omoară să nu murim, să nu murim, să nu murim Referință Bibliografică: Noi suntem emineștii / Romeo
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
fă lumină sufletelor noastre. Doamne Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi și Te sălășuiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul și mintea rămân neputincioase. Doamne, Cel ce vii în taină, ai milă de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedsăvârșiți și cât ești de aproape de sufletele noastre și cât ne depărtăm noi prin păcatele noastre. Doamnetrimite lumina
RUGĂCIUNE DE DIMINEAȚĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377559_a_378888]
-
am scris încă-o amintire. Am țesut sub pași în grabă, Dâre verzi de iarbă crudă, Și pe-a vieții cale oarbă, Am sădit a lunii undă. Suflet cald i-am dat iubirii Chip născut din flori de tei, Zâmbet, grai și fericirea, Tu i-ai dat, eu...ochii mei. Referință Bibliografică: CÂND TE-AM ÎNTÂLNIT PE TINE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Angela Mihai : Toate Drepturile
CÂND TE-AM ÎNTÂLNIT PE TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377663_a_378992]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LUCEAFĂRUL DURERII Autor: Victor Bragagiu Publicat în: Ediția nr. 2357 din 14 iunie 2017 Toate Articolele Autorului În mijlocul de iarnă și de frig, În centrul căsăpirilor de Țară, Într-un popor retras de la câștig A răsărit în grai o primăvară. În lumea năpădită de artiști A încercat o floare să ne vină, Dar noi o ascultam atât de triști C-o umbră a-nvelit-o de lumină. Și în parfumul florilor de tei Pe lacul risipirilor de Lună Stele ca
LUCEAFĂRUL DURERII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377677_a_379006]
-
și plini de zăcăminte prețioase și folositoare. Și ca planeta să fie cât mai împodobită, s-a gândit El bine și-a mai creat multe viețuitoare. Prima dată a făcut zburătoarele mari și mici, colorate în sute de culori cu graiuri frumoase sau urâte, ce cântau duios sau cele care zbierau, apoi animalele fioroase care se atacau între ele de multe ori, până la sânge sau le atacau pe cele blânde și neajutorate pentru a se hrăni, insectelele și reptilele care își
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
că crease omul, dar uitase să-i dea și cuvântul pentru a vorbi, se ridică iar din jilțul aurit și plecă în fugă pe coridoarele lungi cu ușile argintii, gândind: ,, Cum am putut să uit? Omul meu are nevoie de grai, de a vorbi, îi trebuie cuvintele. Acum merg să-l rog pe CUVÂNTUL, să-l trimit pe Pământ, pentru al învăța pe OM să vorbească. Nu se poate așa, să urle OMUL mai rău decât celelalte viețuitoare, dacă este să
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
trecutul nu știu cui Și simțeam puteri imense Nefiind a nimanui. Am pătruns și prin nopți fine Ce mă gâdilau prin gene, Iar din vise așteptam Zorii albi ca să mă cheme. Am ajuns prin ierni pufoase Unde fulgii aveau glas, Iar din grai le ieșeau aburi Încălzind recele-mi pas. Și purtată-n primăvara Ce-o credeam a nu știu cui Am descoperit un verde Doar al meu și-al nimanui. Tolănită-n crudul verde Viață-n sânge-mi izvora, Iar culori de pretutindeni Ființa
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
și nu de frică Am renăscut "Apostolia" În Școli pentru România ! C-am arătat că și-n rural Învățământul e total : Cu metode avansate Numai pe elev centrate Și aici se-nvață carte ! S-asculți puiuții cum vorbesc Corect în graiul românesc Iar pe-alții ca într-un vis Parlamentând ca la Paris ! Alții deja "șpicheresc" În graiul cel mai englezesc În dialoguri ca un "tir" În limba lu' Will Shakespeare ! Mânați măi, hăi, hăi ! Aho, aho, Dascăli confrați De-acuma
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
rural Învățământul e total : Cu metode avansate Numai pe elev centrate Și aici se-nvață carte ! S-asculți puiuții cum vorbesc Corect în graiul românesc Iar pe-alții ca într-un vis Parlamentând ca la Paris ! Alții deja "șpicheresc" În graiul cel mai englezesc În dialoguri ca un "tir" În limba lu' Will Shakespeare ! Mânați măi, hăi, hăi ! Aho, aho, Dascăli confrați De-acuma cu toți titrați Lângă Școli v-alăturați Și elevii învățați : Să scrie și să citească În limba
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
semne, își găsea siguranța doar în comunicarea cu El, la fel de proaspătă ca ploaia, în biserica ce-i spăla sufletul zilnic prin spovedania sufletului pe care și-l dorea mântuit. Din mijlocul pădurii, rostogolită în iarbă lângă sabia destinului, auzea clopotul, graiul cerului, asculta voia Domnului, știind că are o bătalie de luptat și un război de câștigat. În fruntea oștilor a câștigat libertatea. Dar cu ce preț?Întrebările tulburau urmele lăncii. Asta e glorie? Cine ești tu, țărăncuță analfabetă, de crezi
IOANA D’ARC de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378634_a_379963]
-
bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cântul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântâna de pe ulița mea, Mi-e dor de vecina cea urâta și rea, Mi-e dor
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
capacitatea de a renunța la sine de multe ori în folosul copiilor, calități care i-au asigurat eficiența muncii didactice. Câștigând venerația tuturor celor care îi cunosc activitatea, numele ei este rostit cu deosebită prețuire. Vorbindu-mi despre ea, în graiul lor, sătenii mei îmi spuneau “se-aruncă-n neam” Și atunci să nu cred că există predestinare? Prea seamană cu ceea ce am avut ca obiectiv in tmpul prfesoratului meu și prea seamănă cu cee ace văd că se conturează ca o promisiune
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
nu a diminuat rigoarea comentariilor critice. Acest volum capătă dinamism și prin replicile sclipitoare, umorul copios, nota ludică, vorbele în dodii, cum se spune pe la noi în Teleorman, care îl caracterizează pe CTC, în tot ce scrie sau prin viu grai.. Scriitorul N. Dina, ne spune că prin scrierile sale, dar și în viață de toate zilele, inclusiv ca profesor, CTC este cunoscut ca un fin umorist, mereu cu zâmbete purtate în colțul gurii, din care nu lipsește emoția discretă sau
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
mărirea, care pui în înalturi vulturii și corbii și în leagăne pruncii chem numele tău, tu duh de lumină, de ape, de vânt, de pământ și de foc, tu ce cădelnițezi universul , care înțelegi fiarele pământului si păsările cerului în graiul lor, tu mai marele Zamolxe, zeul focului din adâncuri peste zi și noapte, duh de carne și pământ, îndrăznesc ca din râuri să iau peștii să îi pun pe altarele de sacrificiu pentru nemurirea morții tale. Referință Bibliografică: chemare / Stejărel
CHEMARE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379171_a_380500]
-
Nu pădurea mea dragă, răspund eu dezamăgită frunzișului cu zumzet de clavecin. Vă voi vorbi de soarele care ne sorește pragurile și care ne limpezește apele de la un mal la alt mal; soarele care ne citește tăcerea și mersul și graiul de mii de ani; soarele care ne îngroapă și ne dezgroaopă amintirile stând de veghe pentru lumina zilei de mâine ! Ascultând frunzișul arămiu gândurile mele n-a mai pus întrebări despre prezent și viitor și nici că Dumnezeu nu vedea
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
limbă străină. De la primele fraze, ascultând ce zicea tălmaciul, i se păru că aude ceva frumos, ceva interesant, ceva care exista deja demult în inima și în gândurile ei, sentimente pe care nu reușea până atunci să le exprime în grai obișnuit. Asculta cu aviditate despre un Mântuitor, despre un Dumnezeu milos, despre iubire și despre învierea lui Isus Hristos. Toate aceste discuții o captivară. Plecă din piață cu sufletul mulțumit de aceste cuvinte mângâietoare pentru inima ei. A doua zi, în timp ce
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
sfântă, un dar Dumnezeiesc, Și-o dragoste pe veci, nepieritoare...... V. LIMBA ROMÂNĂ, de Ana Georgescu , publicat în Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014. Te port cu mine oriunde în lume ajung. Poveștile de dor ce le trăiesc, în graiul tău când altora le spun, Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles. Prin ține cânt iubirea de glie, de neam. Prin ține limba străbuna, strai strămoșesc purtat cu mândrie, De-a lungul anilor prin care pășesc. Mai dârza din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
din orice-ncercare-ai ieșit, Comoara de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost... Mă simt împlinită când vorba-ți rostesc. Citește mai mult Te port cu mine oriunde în lume ajung.Poveștile de dor ce le trăiesc, în graiul tău când altora le spun,Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles.Prin ține cânt iubirea de glie, de neam.Prin ține limba străbuna, strai strămoșesc purtat cu mândrie,De-a lungul anilor prin care pășesc.Mai dârza din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
aceasta oriunde trăiesc, Un grâi românesc îmi face atât de ușor orice greu... Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Și-n goana lor îmi strigă să cânt Ca dorul de vatra de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburda agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-mi spune că vorbe atât de frumoase În drumul lui nicicând nu se-aud. Ești Patria mea, si cu mândrie cuvântu-ți rostesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
mereu...În lumea aceasta oriunde trăiesc,Un grâi românesc îmi face atât de ușor orice greu...Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargăSi-n goana lor îmi strigă să cântCă dorul de vatra de țara mea dragăE mai duios cântat în graiul meu sfânt.Ești vântul ce zburda agale pe case,Prin vie, prin prun sau prin dud,Ce-mi spune că vorbe atât de frumoaseîn drumul lui nicicând nu se-aud.Ești Patria mea, si cu mândrie cuvântu-ți rostesc! Povești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
într-o ceată de oșteni ismailiți, îmbrăcat ca și aceștia, făcând exerciții de luptă pe câmpiile de lângă Adrianopole. În ceata de la oastea otomană, în care era înrolat, nu era nici un ostaș sârb cu care să poată discuta ceva într-un grai cunoscut, erau doar tineri recrutați de prin cu totul alte ținuturi ale Imperiului Otoman, din Kurdistan, din Siria, din Armenia, sau Iran. La început nu le înțelegea limba, nu putea scoate un singur cuvânt cu cineva, ceea ce-i sporea și
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
aprigii arcași și pedestrași. O puzderie de săgeți umplu câmpul de bătălie, și dintr-o parte, și din cealaltă. Iată, flăcăii sârbi ajunseră la treizeci de pași, apoi la zece pași. Erau flăcăii cei vrednici, neînfricați ai Serbiei, al căror grai și port le știa atât de bine! Cum să lupte cu ei? Ridică lancea, dar lancea rămase neputincioasă în mâna sa ridicată. Un buzdugan îl lovi drept în coif, îl ameți. Căzu la pământ. Cele două oștiri trecură peste el
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]