3,747 matches
-
arătat că nu se va dedica ușor planurilor pontifului roman. Destinul acestui Hohenstaufen este ciudat și fascinant, căci, născut și crescut în Sicilia, el nu vorbește limba străbunilor săi, dar stăpînește cu ușurință nu numai italiana și latina, ci și greaca, franceza și araba. Fără să ignore Germania, el își concentrează atenția asupra domeniilor peninsulare și, mai ales, asupra moștenirii materne, Sicilia regilor normanzi, răscruce mediteraneană în care se amestecă influențele latine, grecești și musulmane din care voia probabil să compună
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru cicluri de învățământ. Ele cuprindeau istoria naturală și limbile greacă, slavonă și rusă. Dincolo de Milcov, în Principatul Moldovei, structura învățământului, deși în mare parte similară celei din Țara Românească, prezenta totuși câteva particularități, fiind organizată în școli ordinare și școli extraordinare (Urechia, 1892, IV, pp. 391-395, Regulamentul șcólelor intocmit de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
primelor școli în limba română (în 1813, prin Gheorghe Asachi în Iași la Academia Domnească și 1818, prin Gheorghe Lazăr în București la Școala de la Sf. Sava), limba de predare în școlile gimnaziale și superioare din cele două principate era greaca. Sub aceste auspicii (ecleziale din punct de vedere organizatoric și grecești din punct de vedere lingvistic), nu constituie o surpriză faptul că conținutul educațional avea o puternică și aproape exclusivă fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
daco-romane a etnogeniei românești. La baza sa stă teza încrucișării celor două popoare combatante în faza postconflictuală a stăpânirii romane (Babu-Buznea, 1979, pp. 25-26). Ideea este reînsuflețită de Naum Râmniceanu, în lucrarea sa din 1810, Despre originea românilor, publicată în greacă, în paginile căreia afirmă amestecarea dacilor și romanilor. Însă până la avântul romanticilor, moștenirea dacică trece ca o teză-paria în mentalul istoric al literaților români, provocând reacții vituperante dintre cele mai furibunde în special, dar nu numai, în rândul cărturarilor ardeleni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte negative (care, cu toate că nu sunt numite explicit, pot fi intuite ca exprimându-se sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
7. Dar cursul său de istoria filosofiei contemporane mi-a plăcut foarte mult. S.B.: Dar pe Costică Marin cum l-ați perceput? D.T.: Costică Marin ținea seminariile la Stere, folosea termeni grecești, ne spunea să nu lipsim de la seminarul de greacă veche și el ne-a indus nevoia de a ști terminologia de bază și n-am lipsit de la Simina Noica la niciun curs. Ea era nepoata lui Constantin Noica, mare traducătoare din greaca veche. Costică Marin ne trimitea la greaca
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spunea să nu lipsim de la seminarul de greacă veche și el ne-a indus nevoia de a ști terminologia de bază și n-am lipsit de la Simina Noica la niciun curs. Ea era nepoata lui Constantin Noica, mare traducătoare din greaca veche. Costică Marin ne trimitea la greaca veche, sanscrită, făcea și yoga. Era și vânător și odată, la un șpriț, și-a pierdut pușca. S.B.: Traian Știrbăț? D.T.: Traian Știrbăț a fost cel mai pitoresc dintre toți, rebel, cu o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
greacă veche și el ne-a indus nevoia de a ști terminologia de bază și n-am lipsit de la Simina Noica la niciun curs. Ea era nepoata lui Constantin Noica, mare traducătoare din greaca veche. Costică Marin ne trimitea la greaca veche, sanscrită, făcea și yoga. Era și vânător și odată, la un șpriț, și-a pierdut pușca. S.B.: Traian Știrbăț? D.T.: Traian Știrbăț a fost cel mai pitoresc dintre toți, rebel, cu o viață paradoxală, ciudată, un nonconformist în toate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru acoperirea pereților locuințelor bogate și a mormintelor: scene mitologice și câmpenești, naturi moarte. Mozaicul era răspândit peste tot: case, prăvălii, grădini, folosind piatră, marmură, email și realizând scene mitologice, de familie, bătălii etc. Literatura latină o imită pe cea greacă; în genul epic se remarcă: Livius Andronicus, Naevius Publius Vergilius Maro, Publius Ovidius Naso și Quintus Horatius Flaccus. Dintre poeții satirici se remarcă: Lucilius, Martialis Ausone. Primul istoric este Cato cel Bătrân, Iulius Caesar, Titus Livius, Publius Cornelius Tacitus, Suctonius
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de student într-unul din cele mai frumoase orașe și mai importante centre culturale din România. Nu pot să spun că am iubit în egală măsură toate materialele din programul de studii. Îmi plăceau prelegerile de biologie și lecțiile de greacă clasică; datorită interesului meu evident în această materie predată de bătrânul profesor de greacă Ștefan Bezdeki, am devenit, treptat, studentul preferat, bucurându-mă de afecțiunea lui. La sfârșit de an, Bezdeki mi-a oferit un exemplar al poemului Munci și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din România. Nu pot să spun că am iubit în egală măsură toate materialele din programul de studii. Îmi plăceau prelegerile de biologie și lecțiile de greacă clasică; datorită interesului meu evident în această materie predată de bătrânul profesor de greacă Ștefan Bezdeki, am devenit, treptat, studentul preferat, bucurându-mă de afecțiunea lui. La sfârșit de an, Bezdeki mi-a oferit un exemplar al poemului Munci și zile de Hesiodos, tradus de el și însoțit de o dedicație personală. Dar mai
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nimic, mi s-ar părea că nu mi-a mai rămas nimic din mine. Părinții mi-au dat o educație bună. Am învățat multe limbi străine. C.S Cîte limbi cunoașteți? G.B Opt. Turca, engleza, franceza, spaniola, italiana, germana, greaca și... româna. Părinții mei erau de religie ortodoxă și eu am rămas la fel. În mai 1988 am cunoscut un preot ortodox, foarte cumsecade, îl cheamă Daniel Ciobotea. Mergea într-o vizită în Nicaragua! La auzul numelui Mitropolitului nostru, tresar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dată la curtea domnilor de la Iași și București, și limba română, în care s la sfârșitul cuvântului, în special la numele proprii, se transformă și se pronunță ș. Formele Balsichio, Balschuko s-ar datora aceleiași situații, ele fiind diminutivele în greacă și română pentru Balș26. Pentru a întări și mai mult ideea apartenenței la marea nobilime moldoveană, baronul bucovinean argumentează în a sa istorie a familiei Balș că de-a lungul timpului aceasta s-a înrudit cu reprezentanți ai familiilor domnitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
străin care s-a aflat mai mult timp pe teritoriul Principatelor Române, Jean Louis Carra, nota faptul că boierii tineri destinați slujbelor domnești, la curte sau în provincii, trebuiau să învețe pe lângă limba greacă, vorbită la curtea domnului, limbile clasice (greaca veche și latina), dar și limbi moderne, precum franceza și italiana 52. Din această perspectivă, este posibil ca tânărul Vasile Balș, ca fiu de boier, să fi urmat vreo una din formele de învățământ instituite la acea dată în Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
juridice etc. Înclinat spre învățătură, tânărul boier Vasile Balș a făcut mari eforturi spre a învăța limbi străine, pe lângă materiile obișnuite. Mult mai târziu, în 1791, avea să declare plin de mândrie că a ajuns să stăpânească, în afară de limba română, greaca veche și neogreaca, latina, germana și franceza, și că înțelegea chiar și italiana 63. Stăpânirea mai multor limbi i-a facilitat posibilitatea lărgirii, prin lectură, a orizontului cultural, precum și cunoașterea noilor idei europene, dominate de spiritul raționalist, ca și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fiind denunțat de a fi întreținut unele legături conspirative, prin intermediul fratelui său Iordache, cu Moldova, unde avea numeroase rude și cunoscuți, de a fi citit și răspândit scrieri politice interzise, revoluționare, ce ar fi relevat legăturile sale cu mișcarea revoluționară greacă a lui Rigas Velestinul 231, sau că ar fi avut legături și ar fi sprijinit pe insurgenții poloni aflați pe teritoriul otoman, care apoi au atacat Bucovina, așa cum îl acuza împuternicitul nobililor bucovineni, Tadeus von Turkul 232 etc. Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în vederea acțiunilor și decretelor din forurile superioare amintite mai sus, petiționarul va apela la o persoană ce-l cunoaște îndeaproape. Imparțialul domn consilier aulic von Sonnenfels nu va nega în fața Maiestății Voastre meritele subsemnatului. Limbile pe care le stăpânește sunt greaca veche și neogreaca, latina, germana, franceza și valaha; el înțelege chiar și italiana. Din cunoștințele de politică el face o adevărată profesie și ele constituie baza cunoștințelor sale. Nu și-a permis nicicând să se îndoiască de faptul că știința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
este tot la Dante. Ca echivalent al rimei, Comte inventează un joc de asonanțe incredibil de complicat. Fiecare paragraf are drept deviză, s-ar putea spune, un cuvînt preluat din una dintre cele cinci limbi occidentale, plus latina și eventual greaca, iar cuvîntul citit pe litere furnizează, în ordine, inițialele (care au la rîndul lor alte cuvinte drept deviză) începutului fiecărei fraze. Opera în întregul ei se bazează astfel pe o combinație de cuvinte emblematice și de corespondențe fonetice, asemenea - Comte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nimbul sfinților. Și, tot de devreme, omul s’a gândit să potejeze acea extremitate, valoroasă Între celelalte valori ale trupului său, un fel de primus inter pares, măcar față de intemperiile Naturii. Și așa a apărut pălăria, aceea pe care epica greacă o pune pe capul lui Oedip ori a Antigonei. Acolo, În Tesalia, sub soarele viu, căci pe la noi, unde mai mult ger este, cele mai valoroase capete s’au adăpostit sub cușma taraboștilor. Las’ că și cușma are loc astăzi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
îl ocupa Luceafărul, facsimilat după variantele din manuscrise, însoțit de ilustrații după desenele lui Bordenache; mai erau expuse poezii trimise la Familia, scrisori și mărturii din perioada ultimilor ani de viață. Câteva vitrine prezentau însemnări de gramatică sanscrită, preocupări de greacă, de paleoslavă etc., precum și amintirile contemporanilor despre Eminescu. În sfârșit, câteva ediții rare ale poeziilor. Așa arătau casa și muzeul, pe fațada căruia, în 1950, la centenarul nașterii poetului, Uniunea Scriitorilor a pus o placă de marmură cu următorul text
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tren și s-a dus la București. Acolo, la minister, a completat formularul în baza căruia urma să fie examinat de adevărații specialiști în domeniu. La rubrica "limba pentru care se solicită certificat", profesorul a scris: sanscrita, persana, spaniola, neogreaca, greaca veche, latina, italiana, germana, franceza, engleza, daneza. Babiloniana, chineza și egipteana, pe care le stăpânea doar "mulțumitor" nici nu le-a mai trecut. La Minister a urmat un moment de derută și spaimă generală, după care onorata Comisie pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Tismăneanu", unde pot fi citite fraze de genul "născut din ceaușism și crescut din drojdia orgoliului național, protocronismul năștea, la rându-i, ceaușism." Pentru cei care nu-s deplin familiarizați cu avatarurile protocronismului românesc, iată câteva deslușiri: termenul vine din greacă, unde protos înseamnă "primul" și chronos, "timp". Deci, protocronismul își propune identificarea celui care a fost primul (sau printre primii) în cutare domeniu. E-o preocupare veche de când lumea și deloc rușinoasă. Nu de mult a fost publicată o lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
desființarea unor pârghii ale sovietizării A.R.L.U.S., Institutul "Maxim Gorki", librăriile "Cartea Rusă", Muzeul Româno-Rus, alungarea consilierilor sovietici din țară, extinderea învățământului general obligatoriu și gratuit la 8 ani și apoi, la scurtă vreme, la 12 ani, reintroducerea limbilor clasice: greaca și latina, și a limbilor moderne, franceza, engleza și germana în învățământ, redeschiderea seminariilor și facultăților teologice toate acestea și încă altele trebuiau să includă și reorganizarea muzeelor din țară într-o concepție nouă, românească, ce să depășească faza unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cuvintele profesorului... „Ah, Ciano..! Să-l văd spânzurat..!”. Ce om minunat era profesorul Corlățeanu, ce suflet delicat.. cum rar se mai află.. Comportarea lui cu elevii era de o eleganță și o politețe ieșite din comun. ...Profesorul nostru de Elină (Greacă veche), Condurache, era pe de-antregul o figură de moldovean, dârz, hâtru, care cu toate rangurile sale, aducea întotdeauna, în toate manifestările sale, acel iz puternic și sănătos al plugarului și al gliei, de unde își avea devenirea. O minune de om
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]