2,789 matches
-
mers amândoi la Semenea, să aducă acasă câinele. Dar nici câinele n-a vrut și nici noul stăpân nu a mai vrut să-l dea, văzând cât erau de legați Cuțurică de Joian. * Săndel stătea tot cu piciorul agățat de grindă, când Maricica, sora mai mare cu opt ani intră în odaie furioasă și-l luă la rost: − De ce ai mințit de rănile tale, Săndele, credeai că n-am să aflu? − Da’ ce, ce ai auzit? − Ce trebuia să știm. Juliturile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mine în rezolvarea unor probleme concrete din școală conform intereselor lui. Face propuneri peste propuneri, pe care le accept tacit. Îmi propune ca să facem în clasa de lângă cancelarie sediul căminului cultural și să ridicăm chiar o scenă trainică folosind niște grinzi de lemn care străjuiau nu de mult pe lângă magazia școlii. Tac - și peste două zile sunt chemat la Comitetul orășenesc de partid de tov. B.B. Mă primește extrem de cordial, mă poftește pe un fotoliu capitonat, confortabil, întrebându-mă despre activitatea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
face atent că nu voi intra în partid și că voi pierde și direcția școlii... Revin la școală, fostul adjunct mai toarnă puțin gaz pe foc, reamintindu-mi că ar fi cazul să facem scena pentru căminul cultural folosind acele grinzi de care-mi reamintea iarăși. I-am spus că nu pot folosi grinzile acelea pentru că nu le am, că el, ca fost gospodar al școlii, nu mi le predase. Mai mult încă, îi spun că acele grinzi au ieșit pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
direcția școlii... Revin la școală, fostul adjunct mai toarnă puțin gaz pe foc, reamintindu-mi că ar fi cazul să facem scena pentru căminul cultural folosind acele grinzi de care-mi reamintea iarăși. I-am spus că nu pot folosi grinzile acelea pentru că nu le am, că el, ca fost gospodar al școlii, nu mi le predase. Mai mult încă, îi spun că acele grinzi au ieșit pe poarta școlii la data de... cu o căruță cu doi cai, că în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cultural folosind acele grinzi de care-mi reamintea iarăși. I-am spus că nu pot folosi grinzile acelea pentru că nu le am, că el, ca fost gospodar al școlii, nu mi le predase. Mai mult încă, îi spun că acele grinzi au ieșit pe poarta școlii la data de... cu o căruță cu doi cai, că în căruță se afla chiar omul de serviciu al școlii - omul lui de încredere - că a încorporat acele grinzi în casa pe care și-o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mult încă, îi spun că acele grinzi au ieșit pe poarta școlii la data de... cu o căruță cu doi cai, că în căruță se afla chiar omul de serviciu al școlii - omul lui de încredere - că a încorporat acele grinzi în casa pe care și-o ridică pe strada cutare. Nu se aștepta ca eu să știu de soarta grinzilor... și din acest moment fostul adjunct și soția lui, secretara de partid din școală, și-au scos mănușile și au
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cai, că în căruță se afla chiar omul de serviciu al școlii - omul lui de încredere - că a încorporat acele grinzi în casa pe care și-o ridică pe strada cutare. Nu se aștepta ca eu să știu de soarta grinzilor... și din acest moment fostul adjunct și soția lui, secretara de partid din școală, și-au scos mănușile și au atacat și mai tare! Secretara fabrică piese la dosar, iar fostul adjunct, prin același activist B.B., obține delegație pentru Priponești
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
eu nu-i văd. Mai mult, el reclamă că P. Coloșenco întârzie repetat la ore și uneori iese din clasă înainte de a se termina ora, iar directorul nu vede lucrul acesta. Reclamantul știa că eu aflasem de la P. Coloșenco despre grinzile sustrase din inventarul școlii și nu-l putea ierta pentru acest fapt. Amintesc secretarului anchetator că omul reclamat atât de vehement este grav bolnav, că se află în concediu medical, dar vine la școală ca să nu mai aibă vreme să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
interior. Din cauza căldurii și umidității excesive, multe încăperi aveau evidente semne de igrasie, instalațiile de apă și aer condiționat erau vechi, ruginite, degradate, curtea interioară și spațiul din fața clădirii nu mai fuseseră temeinic spălate și curățate de nu știu când, grinzile podului erau afectate de termite, poarta de intrare pentru autoturisme se deschidea manual și în orașul cu una din cele mai ridicate criminalități din lume Consulatul General nu avea instalație de alarmă. La toate acestea se adăuga faptul că trotuarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
gropi de felul lui) cu "piedra portugues" pietre mici , cubice, albe și negre, cu care s-au făcut desene foarte frumoase, am tuns uriașii arbori din curte, care amenințau să dărâme acoperișul, am chemat specialiști pentru tratarea contra termitelor a grinzilor podului. Ultimul asalt l-am dat împotriva epavelor de pe trotuarul din fața Consulatului. Am obținut de la primărie aprobarea să îngrădim zona din fața Consulatului cu stâlpi de beton care să nu mai permită parcarea. L-am pus pe "văr" să ia legătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și ce mândrețe de conac cu acareturi aveam... Într-o noapte, pojarul a mistuit mândrețe de târg, că n-a rămas din el decât un morman de ziduri afumate, grinzi arse, tăciune și cenușă fumegândă. Muierea mea nu-i zi de la Dumnezeu să nu-l bocească. Cum să-l uit și cum să-l iert? Te faci frate și cu dracu' până treci puntea, mormăie Luca Arbure. Fățărie, nefățărie, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
urechile Măritei? se întreabă Negrilă, ros de curiozitate. S-a grijit Isaia să-i ajungă, zâmbește mucalit Alexa făcând cu ochiul. Să te ferească Sfântu' de gura muierii încornorate: îți face zile fripte de-ți vine să te atârni de grindă. A scăpat careva netârnosit? se spovedește Negrilă. A mea, odată, când m-o aflat, era să-mi scoată ochii. Bine că nu ți-a tăiat-o în somn, îl batjocorește Alexa. Toți râd, dar fiecare avea musca sa pe căciulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
asemănă cu celelalte două. Erau diferite. Mare minune. (Icoana 3) Acel copac s-a făcut mare și puternic. Era drept, bun și gros. Cand Solomon a început să facă Templul lui Dumnezeu a tăiat acel copac și l-a făcut grinda ca s-o pună la construcția acestuia. Dar oriunde o punea nu se potrivea deloc. Atunci Solomon a blestemat acest lemn (grinda) și a dat porunca să fie aruncat în groapă unde se strângea mizeria de la spălatul jertfei care se
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
gros. Cand Solomon a început să facă Templul lui Dumnezeu a tăiat acel copac și l-a făcut grinda ca s-o pună la construcția acestuia. Dar oriunde o punea nu se potrivea deloc. Atunci Solomon a blestemat acest lemn (grinda) și a dat porunca să fie aruncat în groapă unde se strângea mizeria de la spălatul jertfei care se aducea la templu. (Icoana 4) în timp ce Solomon blestema lemnul că nu i se potrivește, trecea pe acolo proorocita Ana. Ea auzise tot
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
băuturi alcoolice, și tutun-țigări, și îmbrăcăminte, și alimente și încălțăminte. Îmi amintesc de prima pereche de bocanci pe care mi i-a cumpărat tata, când eram de vreo cinci ani. Bocancii stăteau în prăvălie agățați într- un cui la o grindă, legați de șireturi. Aveau „ținte” pe talpă și potcoave la tocuri. Erau mai mari decât laba piciorului meu cînd i-am probat de mi-i-a cumpărat, dar tata tot mi i-a cumpărat, motivând că „piciorul copilului mai crește
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai subțire sau mai mare. Între case se circula mai mult cu barca fiindcă podețele de trecut de ici colo nu prea erau. Toamna zecile de gutui de pe maluri luminau a galben până seara târziu, mirosul de frumos pus la grinda Cerului cobora cu liniște și balsam pe suflet. Noroc de unchiul Ion Istrati, nenea Jan, care nici nu călcasem bine pe pontonul Vâlcovului coborând din vapor, că a și găsit un prieten: învățătorul Cezar Dumbravă, director la una dintre școlile
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
l-au aburcat pe cal, s-au uitat în stânga șin dreapta și duși au fost, sărăcuță doamnă. Floare de băiat. Vocile tremurate, spânzurate de cârligul lacrimii m-au copleșit. O mie de bocete adunate din toată nenorocirea lumii ropoteau în grinda creștetului. Le-o fi spus, că Petrișor știa bine rusește, le-o fi spus că-i născut pe meleaguri basarabene, că are prieteni acolo și ăia, în joacă nejoacă l-au ĂDoamne ferește! În starea asta abia perecepeam mișcarea bărbaților
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ba chiar unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două grinzi ale tavanului făcut din dulapi. Majoritatea caselor erau făcute din cârpici și acoperite cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ba chiar unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două grinzi ale tavanului făcut din dulapi. Majoritatea caselor erau făcute din cârpici și acoperite cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să fi simțit zilnic orgoliul oboselii fizice, mândria lucrului temeinic, bine făcut. Să mă fi oprit, în fiecare seară, cu oameni de soiul meu, la o crâșmă cu bănci și mese de lemn lustruit, cu o lampă străveche atârnată de grindă. Să-mi fi petrecut acolo câte o seară, în timp ce afară înnoptează în aroma vesperală a laptelui, de obicei afumat, a mămăligii simple, întinsă pe lemnul curat. În drum spre casă aș fi tras cu ochiul la cristalina lună. Aceste mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
comori. Intențiile cumulative, pe termen lung, erau rare, Spații pe o corabie din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea, de dimensiuni medii : cabina comună a echipajului de sub punte (repere : mesele atârnate de frânghii, hamacele, tunul scos prin sabord, felinarele, grinzile carenei) ; ciocul de deasupra etravei, la prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
din camera noastră. Când însă se lăsa seara, se termina și programul meu zilnic de „fată în casă”; și atunci, la căldura focului pe care nu de puține ori îl aprindeam eu însumi, și la lumina becului electric prins în grinzile din „bagdadie”, redeveneam repede un mare om politic englez și făuream un discurs necruțător la adresa... Ungurilor asupritori ai Românilor ardeleni, sau redactam minuscule opuscule arheologice. Ar fi multe [22] de spus despre toate acestea și despre felul în care au
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați la București, o dădeau ieftin. Înghesuiți în cele două camere rămase în picioare, niște chiriași se străduiau să pună pe foc tot ce se vedea în rest: acoperișul, grinzile, plafoanele, dușumelele. Pereții se prăbușeau, pretutindeni împărățea molozul, dar ce o încântase pe mama era grădina. După război, mai toate casele erau în ruină. Mama a cumpărat un beci și, cu cărămizile scoase, timp de douăzeci de ani, a refăcut
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Bizanțului din începuta dramă Alexandru Lăpușneanu e plină de acest spirit curat contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se amesteca prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec prin stâlpii nalți ai scării, Și prin țipetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ritmica de descântec evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și la depărtări incomensurabile, sugerează corespondența gândurilor. Fata trimite dar greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne. Greierul acesta nu e însă terestru ci lunar, iar luna e la Eminescu edenul: Greieraș ce cânți în lună, Cum le vărs cu jele! Când pădurea sună, - Du-te, greier, du-te, greier, Cum nu știi ce am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]