2,871 matches
-
glumă, avea doar 1 000 de membri În total. Comunismul nu era la modă, fascismul, În schimb, da. Cel puțin așa mi-a spus bunica mea. Avea șaisprezece ani și i se părea că tipii din Garda de Fier erau grozavi. Cred că o atrăgeau hainele lor negre de piele. — Și aici pe fete le atrăgeau hainele negre de piele, râse Carlos. Dar cum au pus 1 000 de oameni stăpânire pe o țară? Au fost ajutați de URSS? Și-ncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
primi niciodată finanțarea, dar vei avea mai mulți bărbați de culoare, ași În domeniul tău, din care să alegi. Oameni cu care ai ce vorbi, nu puștani de douăzeci și trei de ani, proaspăt debarcați printre noi. — E o idee grozavă, spuse Diane. Doar că mi-ar da cam mult de furcă. — Angajează un intern să-i sorteze. Acreditări, referințe, eu așa am Început. — Ești imposibilă, m-ai terminat cu ideile tale, chicoti Diane. Dar veselia Îi pieri când veni nota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
părut niciodată atât de fericită, zise mama ei bănuitoare. — Știi, mamă, spuse Kitty veselă, e una din chestiile alea care Încep joi și se termină luni. Serios? spuse mama ei dezamăgită. Cum e California, dragostea mea? — O, mamă, California e grozavă! Cel mai frumos tărâm din lume! Nici nu-i de mirare că se zice că e țara unde curge lapte și miere. E greu de descris În cuvinte, aerul, oceanul, lumina, dealurile Înverzite... Apoi o sună pe Desert Rose. Trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ești? o Întrebă seducător. Simt un accent. — Din București. — Ești În vizită aici? — Da, minți ea. Stau o lună. — Sunt un mare fan al fotbaliștilor români: Hagi, Mutu... zise el. — Și eu, minți din nou Kitty. Nu-i așa că sunt grozavi? N-avea nici cea mai vagă idee despre fotbal, n-o interesa câtuși de puțin. Dar se simțea bine și avea chef să fie de acord cu toată lumea. Se mută În altă parte, dar el o urmă, sufocând-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
un dormitor micuț. În comparație cu casele tale imense din Malibu și Beverly Hills, apartamentul meu e penibil. Și nici măcar nu voia să se gândească că ar putea-o Întreba unde doarme - pe canapea? Pe canapeaua aia? — Nu-mi pasă. Ar fi grozav să văd măcar fereastra și biroul de unde mi-ai scris toate acele mesaje minunate. — Da, ar fi... dar nu ești liber... Când se trezi, Kitty văzu o dungă roșiatică deasupra râului. Se uită la ceasul de pe perete: era 5:20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe mine, Sunt părinții tăi, Da, sunt părinții mei, într-o noapte s-au culcat și le-a venit cheful, așa m-am născut, când eram mic îmi amintesc că i-am auzit comentând, de parcă se amuzau povestind o anecdotă grozavă, că el, în momentul respectiv, a fost beat, Cu vin sau fără vin așa ne naștem cu toții, Recunosc că e o exagerare, dar mi se pare respingător că tatăl meu a fost beat când m-a zămislit, e ca și cum aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Era patru și jumătate. Liftul îl duse la etajul treizeci și patru. Nu-l văzuse nimeni. Marta îi deschise ușa în tăcere, cu aceeași grijă o închise, Ce face Marçal, întrebă, E bine, n-ai de ce să fii îngrijorată, ai un bărbat grozav, ascultă-mă pe mine, Ce e acolo jos, Lasă-mă mai întâi să mă așez, mă simt de parcă aș fi bătut, eforturile astea nu mai sunt de vârsta mea, Ce e acolo jos, repetă Marta după ce se așezară, Sunt șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
M-am grăbit atunci să văd în Dumnezeu un prieten al tatei, un sfetnic al lui, pe care trebuia să-l înfrunt ca pe tata, și aveam destul de puțină minte ca să găsesc în asta o ocazie pentru a face pe grozavul, fără să-mi pun câtuși de puțin problema că trecătorii aveau dreptate să se scandalizeze și că nu se cădea să ies în evidență prin astfel de mijloace. Mi-am dat seama că în special femeile în vârstă erau cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
scaun. Dau un telefon și verific.“ Ridicase receptorul, formase un număr și Începuse să vorbească cu voce scăzută. „Casaubon, mi-am zis, ești mai stupid decât Belbo. Acum ce aștepți? Ca ei să sosească și să spună vai, ce coincidență grozavă, e și prietenul lui Jacopo Belbo aici, vino, vino și dumneata...“ M-am ridicat imediat, am salutat și am ieșit. Am străbătut Într-un minut rue de la Manticore, am cotit pe alte străduțe, m-am trezit pe cheiul Senei. „Imbecilule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spune Wakefield, Întorcîndu-se cu băuturile. E un single malt, un dar de la unul din fanii mei. Se așează pe un scaun În fața Întunecimii Sale, care soarbe din scotch și dă din cap a aprobare. — N-am fost o gazdă prea grozavă, continuă Wakefield, Îi tot dau Înainte vorbind despre mine, ce vreau eu, și alte de-astea. Dar tu? Nu cred ca ți-e prea lesne, bîntuind pămîntul, tot timpul În misiune - telefonul lui Wakefield vibrează din nou, iar bîzÎitul răsună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
făcut un rost aici; mirodeniile pămîntului au dat buzna și au educat vălurile palatine ale celor care pînă nu demult credeau că și cartofii prăjiți sînt haute cuisine. Și Maggie e frumoasă, dulce și inteligentă. Typical este un loc chiar grozav. Dar nu a venit Încă vremea să se așeze, Își spune Wakefield. Nici măcar nu am auzit semnalul de start, pot Încă să mă joc de-a viața. Dar cît timp mai poate fi spectator al propriei vieți? Se simte deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
vrea să stea la Palm Springs, cu toți republicanii ăia În jur? Lui Wakefield Îi place barul ăsta. Scopul unui bar bun, după părerea lui, este acela de a furniza un spațiu pentru libertățile de tot felul, iar un bar grozav se poate extinde practic la infinit. Mereu Îl uimește să vadă o sală plină, seara, de oameni redusă, dimineața, la adevăratele ei dimensiuni. Goală, este imposibil să-ți Închipui cum un spațiu atît de mic a putut să adăpostească atîtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pupe țîțele și nimc altceva, cu excepția faptului că se tot privesc În ochi. Muzica intră În crescendo la momentul ăsta și domnișoarele de onoare le biciuiesc de-a binelea acum și În ochi le apar lacrimi, am niște prim-planuri grozave, dar nu se pierd din ochi. Se re-dedică, Înțelegi. Pot Îndura durerea pentru cealaltă, e ca o ofrandă, suferă pentru că se iubesc. Am o imagine grozavă cu dîrele de pe fundurile și spatele lor, le poți vedea cum transpiră, nu răni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de-a binelea acum și În ochi le apar lacrimi, am niște prim-planuri grozave, dar nu se pierd din ochi. Se re-dedică, Înțelegi. Pot Îndura durerea pentru cealaltă, e ca o ofrandă, suferă pentru că se iubesc. Am o imagine grozavă cu dîrele de pe fundurile și spatele lor, le poți vedea cum transpiră, nu răni, nu sînge, nimic de genul ăsta. Domnișoarele de onoare sînt profesioniste, dacă se rupe pielea, sîngele care curge ostoiește durerea și durerea e tot șpilul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mai poți auzi nici măcar sirena poliției. Să te ții departe de ceilalți taximetriști, ți-ar sta bine Într-un taxi-bibliotecă, tovarășe. Azi, În America, toți Își găsesc de muncă. Masele comasate conduc taxiuri galbene. Taxiurile sînt biblioteci. Taximetriștii sînt poeți. — Grozavă țară! exultă rusul. În alte țări, fiecare trebuie să aibă propriile cărți, omul se duce la bibliotecă pentru bibliotecărese, nu pentru cărți. Într-o zi, iau un cuplu de mexicani din Oaxaca. Bărbatul zice că el trăiește Într-o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Zamyatin stă la taclale cu niște bibliotecare extrem de sexy, o femeie tînără și zîmbitoare se apropie de fereastră. — Eu sînt, tati, Margot. M-am gîndit eu că te găsesc aici. Wakefield Își Îmbrățișează fiica, profund rușinat de nepăsarea lui. — Arăți grozav, iubito! Știi, tocmai m-am Întors... Cum ai dat de bîrlogul meu? — Am și eu sursele mele. Se așează lîngă el și comandă o bere. — Viața mea e o ruină. Psihiatrul meu spune că trebuie să stăm de vorbă. Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
una ca asta, Henry! — Ba da. L-am zărit aplecat deasupra unui col uterin înconjurat de lume. Am fost să-mi pun diafragma și l-am văzut pe culoar. Era prea bun ca să pierd ocazia. Gândește-te doar ce tată grozav ar fi. Ar avea grijă de ovulele tale ca o cloșcă și ar fi ajutorul ideal dacă ai avea probleme de fertilitate. Toți copiii pe care i-ați avea ar fi mai mult ca sigur buni pe partea de științe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
dintre ele se află la un centru de detenție chiar din cauza furturilor de mașini. — Grozav. Ăsta e exact genul de subiect pe care ar trebui să-l abordăm aici, la Citizen. Sunteți o echipă minunată și Citizen e un ziar grozav. Încă avem un tiraj mai bun decât Express, nu uitați. — Dar cât timp îl vom mai avea odată ce lansează ziarul gratuit? Știa că tot Mike va avea ceva de comentat. Era mai bine să stea de vorbă cu el, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
vrea să vii și tu, Phyllis? Ralph fu ușurat la culme că nu acceptă invitația. Când Fran se întoarse la redacție, Stevie stătea la pândă jos, la recepție, așteptând să afle deznodământul. — Deci cum a mers? Nu vindem. Ce veste grozavă. Credeam că mama ta e foarte pornită. — Era. Atât de pornită, încât a uitat să-i pomenească tatei de întâlnire. Ce femeie împrăștiată. Așa că a trebuit să-i amintesc eu de asta. A fost genial, Stevie, fermecător ca-ntotdeauna. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
larg. — Ar fi cazul să o facem, la naiba, sau o să rămânem pe drumuri. Dacă nu cumva - îi deschise portiera lui Stevie - te tentează să devii redactor culinar la Express&Citizen. — Fiindcă tot ai adus vorba, fac un sendviș Victoria grozav. Oamenii sunt în stare să străbată trei țări ca să evite să guste din el. Când se cuibări în sfârșit în noaptea aceea în patul ei minunat, din lemn de pin, Fran încercă să nu se mai gândească la nimic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Fair Exchange. — Ai lua-o de pe raft și ai pune-o în plasa de cumpărături? — Eu aș lua și orarul trenurilor spre Aberdeen dacă ar fi pe gratis. Stevie își concentră atenția asupra paginii. — Ei bine! Ce părere ai? — Arată grozav. Când vom avea anunțuri adevărate în locul acestora de formă, o să le râdem în nas. Cum merge amenajarea departamentului de televânzări? — Bine. Deși, normal, încă n-au instalat liniile telefonice. — La naiba, e tipic. Nimic n-o încânta mai mult pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
s-a încheiat. Se culcă și în odaia sa înfierbîntată pe iarna cea mai geroasă, el gustă ciudata plăcere de a se tolăni gol pe învelitoarea roșie a patului său și de-a urmări — și mai intensă astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic în embrion — este emblematic pentru imaginarul apocaliptic al epocii și, în termeni freudieni, pentru pulsiunile ei către moarte. Falsificarea, compromiterea idealului patriotic, relativizarea sa mercantilă, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avea decât să asculte zăngănitul din bucătărie!“ Mă-chan își vărsa focul pe vase. Femeile sunt foarte sensibile. Când Mă-chan își ieșea din fire, își transmitea starea vaselor. „Nu-mi dau seama cum pot rudele lui Napoleon să mai facă pe grozavele când au un astfel de specimen în familie“, gândi Tomoe supărată. „Pentru mine nu mai valorează nimic.“ — De ce-a venit în Japonia? — L-am întrebat și eu, dar nu mi-a răspuns limpede. Rămâne o enigmă deocamdată. A doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
îmbracă muncitorii lor, se adunau prin anumite baruri ca să cânte cântece populare rusești, și acești francofili se adunau în cafenele ca aceasta, cu berete pe cap și cu cărți sub braț, ca să ofteze după chanson-uri franțuzești și să facă pe grozavii. Takamori nu se simțea în largul lui în astfel de locuri; el prefera barurile învecinate. Pentru că Tomoe era cea care plătea nota și cum tocmai avuseseră incidentul acela neplăcut, nu-i rămânea decât s-o urmeze, împreună cu Gaston. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
pentru reviste, așa că mă Învîrtesc mai tot timpul printre modele și fotografi. De aici, nevoia de a mă integra În mediul ăsta. Dan spune că lucrezi la Calden. Am Încuviințat din cap. — Am fost acolo seara trecută! E o slujbă grozavă. Au un bar uluitor. — Dacă ai noroc să intri. — Mi-am petrecut săptămîna de după deschidere făcîndu-mi prieteni printre portari, mi se confesă ea. Acum, Luke și Sean se numără printre cei mai buni prieteni ai mei. — Asta pînă Încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]