2,577 matches
-
o nouă burghezie românească că, vor fi recompensați cei care au luptat pe C.Hlihor. În ședința Consiliului de Miniștri, din 13 noiembrie 1941 s-a decis ca bunurile evreilor expropriați aflate în nordul provinciei Bucovina, să rămână în administrarea Guvernământului, iar cele din partea de sud, cuprinzând județele Suceava, Câmpulung, Rădăuți și Dorohoi, în cea a Centrului Național de Românizare. Conform hotărârilor Consiliului, clădirile urbane care erau „părăsite” urmau a fi administrate de administratori generali și administratori giranți numiți de Guvernământ
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Guvernământului, iar cele din partea de sud, cuprinzând județele Suceava, Câmpulung, Rădăuți și Dorohoi, în cea a Centrului Național de Românizare. Conform hotărârilor Consiliului, clădirile urbane care erau „părăsite” urmau a fi administrate de administratori generali și administratori giranți numiți de Guvernământ, iar primăriile municipiilor reședință de județ, trebuiau să numească pentru toate imobilele intrate în patrimoniul statului, administratori cu răspunderea unei bune conduceri, a conservării bunurilor și a controlului administratorilor și locatarilor imobilelor statului. Chiar dacă în domeniul agricol, românizarea era întruchipată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și siguranță, restricții de circulație, regimul muncii obligatorii, achitarea contribuțiilor financiare și materiale, precum și reprezentarea în relațiile cu autoritățile. La 4 mai 1942, cu adresa nr.8525, Prefectura județului Dorohoi face cunoscut Poliției Dorohoi că, prin ordinul nr.339/1942, Guvernământul provinciei Bucovina a aprobat înființarea Oficiului Județean Dorohoi al Centralei evreilor compus din: dr.Isac Axler președinte; Isidor Abramovici și Herșcu Mercovici membri. La 7 mai 1942, președintele Oficiului Județean Dorohoi, dr.Isac Axler se adresează Poliției Dorohoi și face
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a aprobat înființarea Oficiului Județean Dorohoi al Centralei evreilor compus din: dr.Isac Axler președinte; Isidor Abramovici și Herșcu Mercovici membri. La 7 mai 1942, președintele Oficiului Județean Dorohoi, dr.Isac Axler se adresează Poliției Dorohoi și face cunoscut ordinul Guvernământului Bucovinei nr.339/1942 de înființare a Oficiului Județean al evreilor din Dorohoi și anunță că în 10 mai va orândui un serviciu divin în sinagoga Beth Solomon când „vor înălța rugăciuni pentru tron, Conducătorul statului și țară. La 15
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în prezența rabinului comunității, N.Șmerșer”. De fapt, comunicarea către Centrală era făcută pentru a obține recunoașterea noilor consilieri ai Oficiului județean Dorohoi. Situația din octombrie 1943 prezintă importanță pentru că, în răspunsul Centralei se motivează că Dorohoiul făcând parte din Guvernământul Bucovinei, Centrala nu mai numește Oficiul Județean. Toate carnetele eliberate de noi la Dorohoi vor fi comunicate Împuternicitului guvernului pentru reglementarea regimului evreilor. Centrala nu mai poate hotărî pentru evreii din Dorohoi. Ca urmare, Oficiul Județean este în subordinea autorităților
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Polak, dr.Pomârleanu, Moscu Rabinovici, Solomon Leiba, David Amalcei, Moise 931 Idem, Fond comunitatea evreilor din Dorohoi. Comisarul general pentru probleme evreiești, Radu Lecca, face cunoscut, la 25 octombrie 1943, guvernatorului provinciei Bucovina, gen.Dragalina că, în urma trecerii Dorohoiului la Guvernământul Bucovinei, toți evreii care au făcut parte din Oficiul județean Dorohoi al Centralei evreilor, trebuie să treacă „definitiv și din toate punctele de vedere sub jurisdicția acestui guvernământ. Aceasta pentru că în ceea ce ne privește, contactul cu Dorohoiul este anevoios din cauza
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
octombrie 1943, guvernatorului provinciei Bucovina, gen.Dragalina că, în urma trecerii Dorohoiului la Guvernământul Bucovinei, toți evreii care au făcut parte din Oficiul județean Dorohoi al Centralei evreilor, trebuie să treacă „definitiv și din toate punctele de vedere sub jurisdicția acestui guvernământ. Aceasta pentru că în ceea ce ne privește, contactul cu Dorohoiul este anevoios din cauza comunicațiilor cât și din faptul că, evreii caută să profite atât de avantajele guvernământului cât și de cele ale cabinetului nostru. În consecință am hotărât ca toate carnetele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor, trebuie să treacă „definitiv și din toate punctele de vedere sub jurisdicția acestui guvernământ. Aceasta pentru că în ceea ce ne privește, contactul cu Dorohoiul este anevoios din cauza comunicațiilor cât și din faptul că, evreii caută să profite atât de avantajele guvernământului cât și de cele ale cabinetului nostru. În consecință am hotărât ca toate carnetele de scutire de muncă obligatorie și de exercitare a profesiunii evreilor din Dorohoi și care sunt valabile, cât și acelea pe care le-am anulat, să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Deși termenul de predare expira la 20 februarie 1942, până în 23 octombrie 1943 acesta a fost prelungit de mai multe ori, astfel, prelungirea termenelor, de predare a foilor de recensământ a locuitorilor având sânge evreiesc, a fost comunicată prin ordinele Guvernământului provinciei Bucovina către Prefectura județului Dorohoi, stabilindu-se data 31 mai 1942, pentru ca apoi, să fie comunicată prelungirea termenului de predare a foilor de recensământ pentru 31 mai 1943. În aceste condiții, rămâne discutabilă realizarea unui recensământ al populației evreiești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nr.21122/1941 potrivit căruia „evreii își vor face aprovizionările în piețele publice numai după ce s-a aprovizionat populația românească. Evreii din Dorohoi vor avea accesul în piețe numai după orele 10. La sfârșitul anului 1941, județul Dorohoi trece la Guvernământul Bucovinei. Ordinele de restricție a circulației sunt date de Ministerul Afacerilor Interne sau de Ministerul Economiei Naționale, prin Subsecretariatul de stat al aprovizionării, dar erau transmise prin ordinele Guvernământului Bucovinei. De exemplu, comandantul Legiunii de Jandarmi Dorohoi, maior Victor Niculescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
după orele 10. La sfârșitul anului 1941, județul Dorohoi trece la Guvernământul Bucovinei. Ordinele de restricție a circulației sunt date de Ministerul Afacerilor Interne sau de Ministerul Economiei Naționale, prin Subsecretariatul de stat al aprovizionării, dar erau transmise prin ordinele Guvernământului Bucovinei. De exemplu, comandantul Legiunii de Jandarmi Dorohoi, maior Victor Niculescu, cu adresa nr.1549 din 16 mai 1942 cere Prefecturii să se conformeze ordinului MAI nr.26452/1942, transmis cu a Guvernământului Bucovinei nr.199/1942, care prevede că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al aprovizionării, dar erau transmise prin ordinele Guvernământului Bucovinei. De exemplu, comandantul Legiunii de Jandarmi Dorohoi, maior Victor Niculescu, cu adresa nr.1549 din 16 mai 1942 cere Prefecturii să se conformeze ordinului MAI nr.26452/1942, transmis cu a Guvernământului Bucovinei nr.199/1942, care prevede că se va dispune pe cale de ordonanță obligațiunea pentru populația evreiască de a se aproviziona numai de la piețe și magazine interzicându-se riguros accesul țăranilor în locuințele evreilor fie cu alimente fie cu alte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adresat autorităților cereri pentru a obține permise de călătorie, fiind invocate diverse motive: schimbarea domiciliului, motive juridice, medicale, sau interes de serviciu. Până la sfârșitul anului 1941, cererile trebuiau aprobate de Ministerul de Interne, iar după 1941, aprobarea acestor cereri revenea Guvernământului Bucovinei. Cererile evreilor prin care se solicita permisiunea de a schimba domiciliul în altă localitate nu erau aprobate. De exemplu la 3 aprilie 1942, cu adresa nr.1408, Poliția Dorohoi comunică evreilor Nahman Zamosteanu, Haim Moscovici, Lerner Moișă, domiciliați în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
domiciliului pentru rudele din Dorohoi. De exemplu, nu este aprobată cererea evreului Meer Șmil din Botoșani, str.Crângului, nr.40, care cerea ca nepotul său Burăh Mendel din Dorohoi, str.Radu, nr.18, să se stabilească în Botoșani. De asemenea, Guvernământul Bucovinei nu aproba petițiile evreilor care doreau să facă călătorii în localitățile din județ sau chiar din țară, cu motivația de a-și vizita rudele bolnave. Este și cazul evreului David Zoler care în 13 aprilie 1942, cu adresa nr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
facă călătorii în localitățile din județ sau chiar din țară, cu motivația de a-și vizita rudele bolnave. Este și cazul evreului David Zoler care în 13 aprilie 1942, cu adresa nr.1511 i se comunică ordinul 146/1942 al Guvernământului provinciei Bucovina prin care, deplasarea sa la Mihăileni nu era aprobată 1022. La fel, la 11 mai 1942, Prefectura Dorohoi, cu adresa nr.8950 comunică Poliției să pună în vedere evreului Iosif Klingher din str.Ștefan cel Mare, nr.31
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a aprobat autorizația de călătorie la Darabani. Lectura numeroaselor cereri ale evreilor din Dorohoi, care solicitau permisiunea de a călătorii în diferite localități din județ și din țară ne îndreptățește să afirmăm următoarele: Ministerul de Interne și din anul 1942, Guvernământul Bucovinei nu au dat aprobări pentru permise de călătorie a evreilor în alte localități care, motivau necesitatea schimbării domiciliului sau vizitarea unor rude bolnave și aflate în nevoi; însă, cererile prin care se solicitau aprobarea unor călătorii pentru rezolvarea unor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un român etnic pentru inițiere, cunoscând că nu i se va mai acorda nici o prelungire. Restricțiile de circulație ce reglementau călătoriile pe care evreii doreau să le facă, impuneau adresarea unor cereri spre aprobarea din partea Ministerului Afacerilor Interne sau a Guvernământului Bucovinei, pe baza cărora Prefectura județului elibera autorizațiile de călătorie pentru evrei, iar supravegherea acestora cădea în sarcina Biroului mobilizării organizării națiunii și teritoriului, de pe lângă Prefectura județului și Poliției Dorohoi. Deși sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea acestor restricții erau prin amenzi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
celor implicați în executarea ei pentru că, nu au opus nici un fel de rezistență. Singurele ordine scrise, clare, referitoare la deportarea evreilor din Bucovina, aparțin guvernatorului Corneliu Calotescu. De altfel, organizarea acțiunilor privind deportarea evreilor din Bucovina a revenit doar conducerii guvernământului. Operațiunea strângerii, paza ghetoului, îmbarcarea și transportul până la punctele de frontieră revin Comandamentului militar al Bucovinei și Inspectoratului de jandarmi Cernăuți. Observația noastră este că, guvernatorul Corneliu Calotescu nu se exprimă ca și cum ar fi îndeplinit un ordin, ci explică cum
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei din Dorohoi din 176 capi de familie cu 646 de suflete au fost organizați de avocatul Danilov, care obține autorizația de a rămâne în orașul Mighilev plătind subprefetului Moisev suma de 500000 de lei”1090. Potrivit dispozițiilor date de guvernământul Bucovinei, averile evreilor deportați trebuiau să fie inventariate și trecute în patrimoniul statului. De aici interesul și responsabilitatea autorităților locale pentru gestionarea bunurilor rămase de la evrei. Ing.Ioan Pascu, primarul orașului Dorohoi, solicită Poliției Dorohoi la 22 noiembrie 1941 să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
plece au rămas pe loc pentru că evacuarea s-a suspendat”1106. În anul 1942 s-a aprobat doar repatrierea unor copii orfani. La 4 mai 1942, prefectul județului Moghilev, colonel Năsturaș, cu adresa nr.537 face cunoscut Poliției Dorohoi ordinul Guvernământului Transnistria nr.17797 din 14 aprilie 1942 și, adresa Consiliului de Miniștri nr.3698/1942, că „prin ordinul Președintelui Consiliului de Miniștri s-a dispus eliberarea din lagărul Moghilev și trimiterea lor la cămin în Dorohoi a minorilor Moritz, Ernest
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din cer, I-III, București, Editura Eurasia, 1997. Preda, Eugen, Miza petrolului în vâltoarea războiului, București, Editura Militară, 1983. Sandache, Cristian, Doctrina național-creștină în România, București, Editura Paideia, 1997. Scurtu, Ioan, Contribuții privind viața politică din România. Evoluția formei de guvernământ în istoria modernă și contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Idem, Monarhia în România.1866-1947, București, Editura Danubius, 1991. Idem, Criza dinastică din România (1925-1930), București, Editura Enciclopedică, 1996. Idem, Istoria României în anii 1918-1940. Evoluția regimului politic de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ce citim, în acest sens: "Recent (oct.'96 n.n.), campania electorală a lui Ion Iliescu și a PDSR a adăugat noi accente murdare la cele de până acum. Astfel, pe afișele electorale ale candidatului U.S.D., Petre Român, oamenii partidului de guvernământ au lipit următorul înscris: (Nu lăsați că acesta să devină primul președinte evreu al României." Totodată, Ion lliescu a afirmat că Petre Român nu are rădăcini în pământul țării, aluzie directă la originea semita a liderului U.S.D. întâmplarea face că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Este de remarcat că, deși SRI știa perfect ce fac organizațiile PKK și ERNK în România, regimul Iliescu a ignorat informațiile și a preferat să continue colaborarea clandestina cu kurzii. Este ușor de presupus de ce: fonduri clandestine pentru partidul de guvernământ și clientela sa politică. Să mai remarcam și alt aspect: este pentru prima dată cînd o organizație internațională că OGD dezvăluie, într-un raport anual difuzat la scară mondială - așa cum este raportul OGD/97 - colaborarea secretă a regimului Iliescu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
această lege a stabilit culpabilitatea regimului comunist sovietic În comiterea unor crime contra umanității, atunci hotărârea parlamentului ales În februarie 1994 nu a Însemnat decât o revenire la concepția sovietică și o reabilitare a expansionismului rus și panslavist. Partidul de guvernământ, susținut de românofobii și antiunioniștii de toate culorile, continuă ofensiva cerând deschis Întoarcerea În zona rublei, revenirea la limba rusă, acceptarea dublei cetățenii, transformarea Armatei a 14a Într-o bază militară rusă permanentă, renunțarea la grafia latină, la tricolor și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nu se oprește decât în lipsa altora, ceea ce nu era cazul. După înfrângerea Poloniei, orice om cu simț politic s-ar fi așteptat la o viață politică polonă, proprie, deocamdată sub ocupație militară germană, până la sfârșitul războiului -, dar nu la un „Guvernământ General”, adică la o ocupație politică cu caracter semicolonial. Nimeni nu poate crede că nu s-ar fi găsit în Polonia câțiva oameni politici dornici să colaboreze cu Germania, în cadrul unui stat polon independent, mai ales după 1941, când se
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]