2,011 matches
-
fost ales membru corespondent în 1990 și membru titular în 1991. A fost președintele Filialei clujene a Academiei Române (1995-2006) și vicepreședintele Academiei Române (1998-2000). Din 2006 este președintele Academiei Române. Multe alte premii naționale și internaționale marchează cariera excepțională a Profesorului Ionel Haiduc. Câteva exemple ar fi: A fost de asemena decorat de Președintele României cu ordinul „Steaua României” (în 2000 cu gradul de Mare Ofițer, în 2006 cu gradul de Mare Cruce) și în 2006 „Ordinul de Onoare” de Președintele Republicii Moldova. Valoarea
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
fi: A fost de asemena decorat de Președintele României cu ordinul „Steaua României” (în 2000 cu gradul de Mare Ofițer, în 2006 cu gradul de Mare Cruce) și în 2006 „Ordinul de Onoare” de Președintele Republicii Moldova. Valoarea excepțională a Profesorului Haiduc a fost recunoscută pe plan internațional prin alegerea ca membru în comitetul științific a 9 reviste din țară și străinătate, membru IUPAC, membru al International Council of Main Group Chemists și Alliance of the Universities for Democracy, a fost invitat
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
of the Universities for Democracy, a fost invitat ca visiting professor în SUA, Brazilia, Spania, Germania, Mexic și Singapore. La 15 martie 2011, patriarhul Daniel Ciobotea al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat Crucea patriarhală pentru mireni președintelui Academiei Române, Ionel Haiduc. Interviuri
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
Mihai Costeanu, mă aștepta cu drag și cu vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel Drăghici (din familia Mărgăriteștilor, fini ai Costenilor) și toți prietenii mei m-au primit cu drag. Mam
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
înalte de 3-4 metri, legate între ele de un drum, care pare dăltuit în stâncă de mână omului. Alte 4 sau 6 peșteri se află mai sus pe Pârâul Runcului. Toponimele precum "căldăruța lui Pintea" sau "Bumbul Podului" evocă numele haiducului Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm anual. Rețeaua hidrologica este variată, cu bogate pânze freatice, izvoare, numeroase
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
descoperit la vechea intrare în parc, pe "„mâna dreaptă”", oseminte omenești, despre care administrația a stabilit că ar fi aparținut unui fiu de boier, "„ficiorul româncei”", care în anul 1806 fusese executat pe "„câmpul Copoului”", sub acuzația că se făcuse haiduc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial forțele sovietice au vandalizat Obeliscul cu lei, distrugând de pe monument inscripțiile, stemele Moldovei și ale familiei Sturza. În aceeași perioadă, Parcul Copou a funcționat ca lagăr temporar folosit de armata roșie. Mandache Leocov
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Șarpele monetar), inedit NĂSCUT GATA ÎNSURAT (Vulturul zboară prea sus), inedit IDOLUL DE TURTĂ DULCE (Sisif cel mic), inedit TRIBUNALUL DIVORȚURILOR IMPOSIBILE, inedit POVESTE DE DRAGOSTE DIN STRADA FELIX, inedit ÎN BRAȚELE TIMPULUI, inedit SURÂSUL CRISPINEI (Cane pictură), inedit UN HAIDUC ÎN FUSTĂ CADRILATĂ, inedit MINCINOSUL, inedit MI-AM SPUS ADIO ȘI-AM PLECAT DIN MINE, inedit GOI ÎN FAȚA DESTINULUI (trilogie) - FLUIERÂND PE GOLGOTA ÎN SUS, inedit - GOI ÎN FAȚA DESTINULUI - VREAU SĂ CRED ȘI N-AM UN DUMNEZEU, inedit CAVALERII MESEI
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
conflictele între cei care lucrau pământul și proprietari: după o creștere în numărul de procese implicând arendașii și o scădere a calutății lucrărilor efectuate ca zile de muncă obligatorii, rezistența, inspirată de exemplele lui Tudor Vladimirescu și a altor diferiți "haiduci", s-a transformat în sabotaj și uneori în violență. Un incident mai important a avut loc în 1831, când aproximativ 60.000 de țărani au protestat împotriva criteriilor de recrutare planificate; trupele rusești trimise pentru a potoli revolta au ucis
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m). Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților. Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciucaș și Cheile Borzești. În anul 1939
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
prezintă un portret al unei persoane active și cu o psihologie de vizionar. De notorietatea este eroarea istorică făcută în anul 1951 de către critica de artă, care a identificat în mod greșit că cele două portrete realizate de Mișu Popp haiducului Radu Anghel din Argeș l-ar reprezenta pe Avram Iancu. Privind cele două portrete se poate vedea că asemănarea cu izvodul eroului se regăsește doar în schema atitudinală și recuzită, la care se mai adaugă, într-adevăr, o asemănare fizică
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
lui. Merge acolo cu mama, ajutând-o să ducă mâncare de prânz zidarilor. Se miră și de rândul de cărămizi de sus, din cheia bolții, pe care zidarii nu l-au pus până nu s-a urcat popa Gerota, zis Haiduc, de la biserica "Sf. Ilie", cu cădelnița și busuiocul de l-a stropit cu agheazmă, spre bucuria adunării și hazul copiilor strânși. Stă ceasuri întregi cu gâtul frânt sub schelele zugravilor de la biserica "Sf. Gheorghe Nou", îi plăcea nu cum umplu
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
atacând singur sau în diverse bande. A fost închis și a evadat în mai multe rânduri, povestea sa fiind alimentată și chiar deformată de către presa de scandal a vremii. În ciuda crimelor comise, a câștigat simpatia publicului, pozând în postura de haiduc și amant ideal, fiind căutat de femei din toate stările sociale. În anul 1924 comite mai multe infracțiuni grave care determină investirea unor sume enorme din partea statului pentru capturarea sa. Pe parcursul următorilor trei ani, traversează Bulgaria, Serbia și Grecia, continuând
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
conservat până astăzi), cu deosebirea că rusul nu frecventa decât doamnele din înalta societate. Este cunoscută și cruzimea omorurilor săvârșite de Terente, virilitatea sa și criminalitatea fiind uneori combinate, obținând portretul unui Jack Spintecătorul local. Există și imaginea unui Terente haiduc justițiar, ceea ce ar justifica simpatia populației față de el, deși această viziune este mai puțin susținută de fapte. În limbajul uzual, va fi poreclit Terente un bărbat cu o sexualitate puternic afirmată, un libertin sau chiar deținătorul unui penis de mari
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
transpuse în bună măsură într-o formulă de film polițist”". Nicolaescu a afirmat că personajul Miclovan era un personaj inedit în cinematografia românească. „Miclovan reprezintă un erou de film care nu a mai apărut în filmele noastre, mai dur decât «haiducii» lui Barbu, mai implacabil decât aceia, la fel de uman ca ei, dar conștient de spiritul implacabil al destinului său. Cred că acest gen de erou ar trebui să mai apară în filmele noastre. Personal, ca regizor, voi căuta să dau naștere
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
ca regizor cu filmul "Gustul pâinii", la care a semnat și scenariul în colaborare cu Vadim Lisenko, regizând apoi filmul "Zece ierni pe-o vară" (1969). În anii '70 regizează filme de factură istorico-revoluționară: "Explozie cu efect intârziat" (1970), "Ultimul haiduc" (1972), "Pe urmele fiarei" (1976) ș.a. După realizarea unui film muzical - "Unde ești, dragoste?" (1981), Valeriu Gagiu ecranizează diverse opere din literatura clasică: "Istoria unui galben" (1983), "Deținutul misterios" (1986), "Corbii prada n-o împart" (1988), "Strada felinarelor stinse" (1990
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la Festivalul unional de filme de la Vilnius (ediția XIV-a, 1981) pentru filmul " Unde ești, dragoste?"; Premiul juriului pentru cel mai bun rol
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
din județul Arad. Pe locul clădirii actuale se găsea în secolul al XVIII-lea castelul familiei nobiliare Forray. Acest castel a fost construit între anii 1650-1680. La 9 iunie 1784 de aici a fost răpit vicecomitele Andras Forray (senior) de către haiducii conduși de Petre Baciu. Șeful administrației comitatului a fost eliberat numai după satisfacerea revendicărilor haiducilor de către însuși împăratul Iosif al II-lea. Nu peste mult timp, la 3 noiembrie 1784 au sosit aici cetele lui Horia, Cloșca și Crișan, cărora
Castelul regal de la Săvârșin () [Corola-website/Science/309536_a_310865]
-
familiei nobiliare Forray. Acest castel a fost construit între anii 1650-1680. La 9 iunie 1784 de aici a fost răpit vicecomitele Andras Forray (senior) de către haiducii conduși de Petre Baciu. Șeful administrației comitatului a fost eliberat numai după satisfacerea revendicărilor haiducilor de către însuși împăratul Iosif al II-lea. Nu peste mult timp, la 3 noiembrie 1784 au sosit aici cetele lui Horia, Cloșca și Crișan, cărora li s-au alăturat iobagii de pe domeniu, care au refuzat să se opună răsculaților. Proprietatea
Castelul regal de la Săvârșin () [Corola-website/Science/309536_a_310865]
-
odată cu apariția căii ferate ce face legătura între Pașcani și Suceava. Pe la anul 1850 hanul de aici a fost reconsolidat cu piatră și cu cărămidă și acoperit cu țiglă. De existența lui sunt legate și câteva povestiri care vorbesc de haiduci, potere și locuri de tabere. După Revoluția din decembrie 1989, ultimele ruine ale hanului au dispărut, fiind probabil luate de către țăranii care-și construiau case. Pe lângă han, în perioada 1846-1848, boierii Răftivanu au construit și o biserică impunătoare cu patru
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
dezertării în liniile aliate, din rândurile racovicenilor au dezertat plutonierii: Ioan Doican, Nicolae Diac și Gheorghe Drăgoi (numit „majoru”), precum și ostașii: Ioan Comănean, Gheorghe Breteșan, Ioan Catană, Dionisie Crișan, Gheorghe Crișan, Toader Balea, Alexandru Dan, Ioan Fogoroș, David Fogoroș, Pamfir Haiduc, „străjameșterul” (sergent-major) Gheorghe Ivan, sergentul Vasile Ignat, Gheorghe Haica, Irimie Brudar, Gheorghe Murărescu, Gavrilă Măierean, Vasile Mereș, Gheorghe Olaru, David Răcean, Gheorghe Rășinar, Gheorghe Racolta, Gheorghe Rusu, Toader Săbăduș, Gheorghe Stoica și Miron Vasiu. Din cauza dezertărilor frecvente pe frontul italian
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Dionisie Păcuraru, Emilian Stoichița, Aurel Stoichița, Ilie Sîrbu, Dionisie Breteșan, David Drăgoiu, Irimie Drăgoiu și aviatorul Gavrilă Măierean. Celor zece li s-au mai adăugat și cinci declarați dispăruți, rămași cu acest statut până astăzi: David Răcean, Miron Doican, Toma Haiduc, Dionisie Sîrbu și Gheorghe Rusu. Racovicenii scăpați cu viață de pe frontul de răsărit, cărora li s-au adăugat și cei încorporați din contingentele anilor 1944-1945, au fost trimiși după 23 august 1944 pe frontul de apus pentru eliberarea „Ardealului cedat
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
sau chiar Brazilia. Printre primii racoviceni care s-au încumetat să treacă oceanul s-au numărat: Ion Bobanga, frații Simion și Gheorghe Vasiu împreună cu surorile lor Ana și Filofteia, Ștefan Stoica, Gheorghe Foarcoș, Nicolae Sîrbu, Petru Haica, Ilie Popa, David Haiduc împreună cu fiica sa Elena, frații Ioan și Gheorghe Lupea, Ioan Fogoroș, Daniel Ignat, Nicolae Ignat, Nicolae Murărescu, Nicolae Iancu, Gheorghe Rusu, Dionisie Ionuș, Vasile Ignat și Gheorghe(George) Maxim, ultimii doi fiind citați și ca membrii fondatori ai bisericii greco-catolice
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
transportați cu căruțul sau cu sania decedau de cele mai multe ori pe drum. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, moașelor ""comunale"" li s-au alăturat și cele ""particulare"", școlite la Sibiu dar nesalarizate de către sat, cum au fost: Maria Ivan, Sanda Haiduc, Ana Șerban, Maria Lungu, Maria Aleman și Susana Șoneriu. În 1886, existau două moașe comunale care erau plătite cu câte 12 florini pe an. După anul 1900 au fost moașe ""comunale"": Ana Bobanga și Maria Dănilă, iar ca ""particulară"" Ana
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
din moșiile confiscate. Între timp, Gabriel Bethlen îl îndeamnă să preia conducerea mișcării anti-imperiale. Corespondența lor ajunge la știrea căpitanului general de la Cașovia, contele Giacomo Belgiojoso , care încearcă confiscarea domeniilor lui Bocskay, pentru necredință. Bocskay declanșează rebeliunea anti-habsburgică. Sprijinit de haiduci, pe care îi eliberează din servitute, obține o serie de victorii asupra imperialilor. 1605. În februarie, Dieta de la Miercurea Nirajului îl alege pe Bocskay principe al Transilvaniei. În luna aprilie este ales principe al Ungariei la Dieta de la Szerencs. La
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
a scos pe nemți și din Ungaria. Principe foarte bun, el făcu multe lucruri mari în chiar puțină vreme; a restabilit libertățile (nu și pentru români), atât lăuntrice, cât și din afară, ale Ungariei și Transilvaniei; a pus ca orașele haiducilor să fie bastioane ale unui mare teritoriu împotriva turcilor."” 1606. Încheie cu Rudolf al II-lea tratatul de pace de la Viena. Mediază pacea de la Zsitvatorok, între habsburgi și otomani. Încetează din viață, probabil otrăvit, la Kosiče, la 29 decembrie 1606
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]