3,185 matches
-
fel de regie din partea cuiva. Iuliana a verificat robinetele, mai întâi, să fie sigură de unde va fi să curgă apa rece și apa caldă, apoi făcu inventarul lucrurilor atent prinse în cuierul din spatele ușii. Ochii îi rămaseră ațintiți asupra unui halat de baie de al cărui guler era prins un bilet pe care era scris cu litere uriașe: IULIANA. Privind mai atentă, observă și două prosoape mari de baie, la fel de albe ca halatul, de care erau agățate etichete cu numele său
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
din spatele ușii. Ochii îi rămaseră ațintiți asupra unui halat de baie de al cărui guler era prins un bilet pe care era scris cu litere uriașe: IULIANA. Privind mai atentă, observă și două prosoape mari de baie, la fel de albe ca halatul, de care erau agățate etichete cu numele său. Nu-i venea să creadă. Surpriza a doborât-o și lacrimi mari se prelinseră pe amândoi obrajii. „Doamne, omul acesta este o minune de a ta, Doamne! Cum Marian Malciu s-a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
din fața ei să se vadă în întregime. Își desfăcu părul legat într-un soi de pieptene care-i dădea părului forma de coamă și-l lăsă să-i cadă pe umerii goi. „Așa mă voi prezenta, cu părul căzut peste halat... Am observat că îi place să-l mângâie, iar halatul nu-l voi strânge mai mult decât este el croit, că toate modelele lasă pieptul cam goluț și... va fi foarte bine. Dar, dacă lui îi plac sânii mari? Ai
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
legat într-un soi de pieptene care-i dădea părului forma de coamă și-l lăsă să-i cadă pe umerii goi. „Așa mă voi prezenta, cu părul căzut peste halat... Am observat că îi place să-l mângâie, iar halatul nu-l voi strânge mai mult decât este el croit, că toate modelele lasă pieptul cam goluț și... va fi foarte bine. Dar, dacă lui îi plac sânii mari? Ai mei sunt cam micuți... Se uită el hoțește, dar nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
sub duș. Fără să-și dea seama. Uitase că nu este în apartamentul său. A ieșit din cadă ușoară ca un fulg, după propria sa apreciere. Și-a șters doar fața, părul și picioarele și s-a grăbit să îmbrace halatul cu o curiozitate copilărească. O obsedaseră Tainicele cărări ale iubirii două întrebări: „O fi greșit măsura? Îmi va veni bine?” În fața oglinzii a exclamat mulțumită și s-a grăbit să ajungă la el să o vadă. - Wow! Ce frumoasă ești
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Eugen, învăluind-o cu priviri admirative. Arăți ca o fetișcană ieșită din bazinul de înot... - Nu râde de mine, răule!... Nu, nu te apropia! îi opri ea elanul, ghicindu-i intenția de a o îmbrățișa. Nu am nimic pe sub acest halat frumos... Mulțumesc mult! Surpriza ta este minunată. Ai bonus... câte săruturi dorești, dragule... - Cu atât mai mult..., ar trebui să-mi permiți. Sunt sigur că voi descoperi un trup frumos, mlădios, glumi el, reținându-și cu greu pornirea. Masa este aproape
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de brad și imortele ingenios așezate în vase adecvate. - Nu am cuvinte, dragule, reuși Iuliana să exprime impresia ce i-o făcuse tabloul înfățișat, îmbrățișându-l pe Eugen într-o pornire cu mare încărcătură emoțională. Uitase că este goală sub halat și, după săruturi pasionale, când se desprinse, cordonul căzu, lăsând la vedere trupul pe care mai străluceau câțiva stropi de apă. O clipă ori mai multe, Eugen rămase cu privirea fixată pe sânii ei. Erau micuți, dar tari, cu mameloanele
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
micuți, dar tari, cu mameloanele îndreptate în față, ca într-o invitație imposibil de refuzat. Până să se dezmeticească Iuliana, Marian Malciu se aplecă și îi sărută pe rând cu o gingășie aproape evlavioasă, după care o înveli prinzând reverele halatului și o sărută lung pe buzele rămase întredeschise, ca într-o mirare profundă. Iuliana răspunse într-o tăcere adâncă, lăsându-se alintată și dorită. Scuză-mă, iubito! șopti Eugen. În trei minute voi ieși de sub duș, iar tu vei tăia
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
frumos, încât îi dispăruse și acea jenă firească izvorâtă de atingerea lui și de gândurile la ceea ce știa că va urma. Nici nu terminase bine salata, că Eugen apăru în pragul ușii. Era încă ud. Nu se ștersese. Luase doar halatul de baie pe el. O privea întrebător, cercetându-i expresia feței cu atenție. - Te-ai descurcat de minune... Chiar ai terminat. Ce spui, iubito: mâncăm acum ori... puțin mai târzior? - Păi..., nu-mi este foame acum..., poate mai târzior, dragul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
jucăușă sub cearșaf, așteptând. A intrat și el, la fel. Adăpostiți de pânza albă, au continuat joaca, prilej ideal de a se Tainicele cărări ale iubirii apropia, de a se cunoaște în intimitate. La un moment dat, au constatat că halatele dispăruseră de pe ei, iar cearșaful rămăsese doar un copilăresc mijloc prin care continuau să se caute și să se regăsească. Nu se vedeau, dar se simțeau și se cunoșteau prin săruturi și mângâieri, prin atingeri și apropieri. ,,Nu-ți fie
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
stări doar că, de data aceasta, acea stare se manifesta mult mai intens decât precedentele. „Ce se întâmplă cu mine? De ce nu pot dormi? După o zi extrem de agitată, am nevoie de somn ca de aer...”. Își puse în grabă halatul coborând din pat fără să aprindă lumina și se îndreptă spre bucătărie. A luat o sticlă de apă plată din frigider și un pahar, convinsă că, după ce se va răcori puțin, va putea să-și reia somnul. A trecut în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
niciun fel la sosirea lor. Erau așteptați. Era cât se poate de clar că cineva se ocupase foarte atent de toate amănuntele. Formalitățile de internare au durat extrem de puțin, iar Eugen și Iuliana au avut acces în interior. Primiseră și halate cu ecusoane. Iuliana era uimită și nu înțelegea că se poate ceea ce vedea. Nu a pus întrebări. Dorea să înțeleagă singură și să povestească la Craiova cât de bine este organizată activitatea în capitală, convinsă fiind că așa se procedează
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
-o Eugen pe Iulia printr-un semn cât se poate de explicativ. La ora 11.00 punct, a intrat în această încăpere o tânără de circa treizeci de ani, înaltă și suplă, cu privirea dreaptă și senină, îmbrăcată cu un halat de serviciu subțire, de vară, purtând ecuson pe care se putea citi numele și funcția. I-a salutat și s-a prezentat: Marian Malciu - Bine ați venit! Sunt asistenta Mariana Neacșu. Ca însoțitor se permite o singură persoană... Vă rog
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
vă conduc. La revedere! Ah, să nu uit...! Voi aduce imediat ținuta de spital pentru domnul Dobrescu... - Nu, nu este nevoie, interveni Iuliana. Are tot ce-i trebuie. Sper că se admite pijamaua personală... - În principiu, da, dar va trebui halat, inclusiv pentru însoțitor, chiar dacă aveți la dumneavoastră. Se impune culoarea prevăzută prin Regulamentul intern de funcționare și ecusonul nostru. Îmi pare rău...! Asistenta se retrase la fel de atent și operativ, precum intrase în salon. Mergea drept, cu ușoare unduiri ale bazinului
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
convenționale și reci, dar de factură îngrijită. La capetele scării vegheau doi copii de marmură, tociți și lucioși ca de ceară. Otilia sună apăsat soneria electrică. Se auziră pași grăbiți și grei, și Pascalopol însuși deschise ușa, îmbrăcat într-un halat larg de mătase fină, legat la mijloc cu un mare cordon, pomădat și parfumat cu profuziune. Un fecior cu vesta dungată aștepta cuviincios îndărătul lui. Pascalopol îi făcu un semn, și acesta dispăru, în vreme ce el însuși conducea pe tinerii oaspeți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
încurcat de numărul mare de intrări, întrucît de o parte și alta a curții se întindeau apartamentele joase, cu câte o mică marchiză. Călare pe o scară, un om gras, ras, tânăr, cu chivără de hârtie în cap și cu halat medical pe el alterna fluierul cu vocalizările și se extazia înaintea propriei opere, care consta din aplicarea cu ajutorul unui șablon, confecționat, precât părea, de el însuși, a unui feston cu fructe sintetice în partea de sus a peretelui exterior. La
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Otilia, care poate da și lecții de pian. Dar dacă bătrânul amână mereu și moare într-o noapte, și vine Aglae și-i găsește banii? Ce om, ce om, Costache ăsta!" Pascalopol se duse de-a dreptul acasă, își puse halatul chinezesc, ceru o sticlă de Vichy, pe care-l îndulci cu puțin sirop, se plimbă prin casă, cântă puțin din flaut, cu întreruperi, menuetul din D dur-Divertimento de Mozart, apoi trecu la registrele lui, le consultă bine, iar se plimbă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deocheate Pantelimon și Colentina, pe deasupra cărora se promenada, nu mai pridideau să se ivească, la intuiție, țațe felurite, gătite ba în papuc cu talpa moale și capișonul de pluș, ba în rochițe de casă cu panglici și șiretlîcuri, în halate bălțate din crep înflorat, cu agrafe și piepteni botoși, zburătăciți prin conciurile sfărâmate, aținîndu-se în mână ba cu bătătorul de covoare, ba cu levata, schimonosindu-se ca și cum s-ar fi nimerit prin preajmă doar pentru a-și aerisi lenjeria de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
În loc de asta, și împotriva oricăror eforturi depuse de către acest brav conducător de taximetru... 124 DANIEL BĂNULESCU Îți face nervii cravată. Te strânge cocoloș. Te vâră în punga cu scuipați și coji de cartofi, din ghena de lângă lift... Materialul ăsta de la halat - și caraba, cât un rubsac, a puturosului se odihni, o clipă, pe reverul chimonoului - l-ai geandit de la vreun bărbat?... Ori l-ai încotoșmănit de la vreo entitate, care umbla să pună ranga pe tine? Cucoana își făcea scrupule dacă să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în gazdă, pentru ca progeniturile lor să aibă putința să-și clădească aici, în Capitală, un viitor. Plutiră câteva bune secunde în apa ca de gheață a căzii (reglîndu- și respirațiile, repunîndu-și și nărăvașul automobil sub control), printre spinările imense ale halatelor, rochițelor, ciorapilor 193 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Mult timp după ce peripețiile acestei zile vor deveni perimate, își lua copilul de mână și-l conducea până în fața celei de-a treia case, pe mâna stângă, cum ieși din intersecția
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mocnea tămîie!... Pe pereți, dar și prin cavitățile întredeschise ale unor piese de mobilier cu anatomii și elongații elucubrante, articole salvate din presa timpului, poezii și cămăși, pistoalele de duel, trofeele de vânătoare și pieptarul de scrimă, fotografii din albume, halatul, teancuri din, probabil, bogata corespondență, semnătura, fotografiată, mărită și expusă precum un afiș, actele, pantalonii, fileul cu ajutorul căruia își întreținea, în cursul nopții, desenul fioros al mustății, sigiliul personal, seturi desperecheate de volume și, din nou, mobilier știrbit de birou
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
reluau mersul lor cu pași mici, astazo-abazic, faciesul imobil. Dar tot mai aveau minte să se tragă (unii) pe lângă niște prosoape mari și jegoase, să se frece de ele, ca purceii de copac, să-și întindă pe măduva spinării cîte-un halat din maldărul de halate dintr-un container, ce scăpau nedușate. După curățenia generală, li se distribuia, tuturor ălora ce izbuteau încă a-și exersa masticația, cîte-un galoș de mămăligă și 200 de grame de apă, în care, mai curând, erau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pași mici, astazo-abazic, faciesul imobil. Dar tot mai aveau minte să se tragă (unii) pe lângă niște prosoape mari și jegoase, să se frece de ele, ca purceii de copac, să-și întindă pe măduva spinării cîte-un halat din maldărul de halate dintr-un container, ce scăpau nedușate. După curățenia generală, li se distribuia, tuturor ălora ce izbuteau încă a-și exersa masticația, cîte-un galoș de mămăligă și 200 de grame de apă, în care, mai curând, erau fierte niște cârpe, dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să părăsești, cu șanse de succes, zona limitrofă a Mociorniței, pe trei sferturi pustie, în care urmăritorii te puteau vedea ca în palmă, iar sătenii de abia așteptau să-și încaseze recompensele pentru predarea fiecărui nebun, cu pâslari, în fundul gol, halat și cipilică pe cap. Săturîndu-se să mai stea cu bătaia și cu tranchilizantul pe ei, Mandravela îi atașase la un detașament de vioi (pacienți ce se puteau deplasa, de colo până colo, pe propriile picioare). Îi alipise, pentru a-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu niște piepteni îmbătrîniți, soioși, fără dinți). În așa fel, încît, 279 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Și-au tras pe ei pijamalele de scandaluri, două croite din doc, mai puțin țipătoare, ciordite de la magazie de Suveran. Singurele două halate necărămizii, care, după părerea lor, ar fi putut fi confundate, din elicopter, cu două balonzaide. Pâslarii în picioare. Cîte-o pătură de fiecare, în rucsac, la Regele Bolilor Nervoase. Și-au alunecat, unul după altul, printre lamelele obloanelor, precum două coji
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]