4,284 matches
-
în lemn. Cea mai veche casă expusă, ridicată cu peste 200 de ani în urmă, este Casa Popii Udriște, din satul Olari, ce datează din 1802. Muzeul expune și două biserici: prima o ctitorie a Bălașei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, iar a doua, aparținând familiei Tătărescu, care au fost strămutate în anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum și fântâna Sf. Arhangheli (1896). În cursul anilor 2000 - 2002, de la Poiana - Rovinari a fost strămutat în cadrul Secției de Etnografie de la
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
în anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum și fântâna Sf. Arhangheli (1896). În cursul anilor 2000 - 2002, de la Poiana - Rovinari a fost strămutat în cadrul Secției de Etnografie de la Curtișoara ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărescu, compus din casa-culă Gheorghe Tătărescu, biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe și casa Antonie Mogoș, achiziționată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Bălești. Toate acestea au fost donate Muzeului Județean Gorj de de Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tătărescu. Amplasarea pe noul teren s-a
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
viață monahală de obște, cel mai probabil un schit. Dovadă stau descoperirile din anii 1987 și 1990 când în partea de sud a cimitirului, Ghincea Cristian (paracliserul bisericii), săpând un mormânt, a descoperit aproape de aleea de acces către casa de hram, mai multe morminte, foarte vechi, cel mai probabil din secolele mai sus enumerate. De menționat este și faptul că în primii ani după construcția actualului lăcaș (1840-1860), preoții slujitori erau monahii care mai rămăseseră din obștea de altădată. La anul
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
iarăși vacantă fiind ocupată în același an de Pr. Băieșu Corneliu. Acesta se va îngriji de reamenajarea clopotniței, aceasta fiind reconstruită aproape în totalitate. După anul 2000, prin bunăvoința credincioșilor și a conducerii locale, s-a construit și casa de hram, loc destinat săvârșirii mesei praznicale din ziua hramului - 6 decembrie. În septembrie 2006 parohia redevine vacantă, fiind ocupată la data de 19 Nov 2006 de preotul Stoicescu Gh. Georgian-Laurențiu, numit de către Episcopia Buzăului și Vrancei prin bunăvoința P.S. Sale Epifanie
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
Pr. Băieșu Corneliu. Acesta se va îngriji de reamenajarea clopotniței, aceasta fiind reconstruită aproape în totalitate. După anul 2000, prin bunăvoința credincioșilor și a conducerii locale, s-a construit și casa de hram, loc destinat săvârșirii mesei praznicale din ziua hramului - 6 decembrie. În septembrie 2006 parohia redevine vacantă, fiind ocupată la data de 19 Nov 2006 de preotul Stoicescu Gh. Georgian-Laurențiu, numit de către Episcopia Buzăului și Vrancei prin bunăvoința P.S. Sale Epifanie. Din aul 2009 parohia este administrată de preotul
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
, comuna Dognecea, județul Caraș-Severin a fost construită în anul 1780. Are hramul „Mântuirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Biserica a fost construită inițial la Ciudanovița. De acolo a fost dusă la Greoni pentru ca, prin 1780, să ajungă la Calina. Oamenii din partea locului nu și-au
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
sec.VIII-VI î.Hr.). Au mai fost identificate și 2 vetre de sate întemeiate în secolul ÎI. Biserică de lemn a fost ridicată în 1793. În 1819 meșterul Chirică a construit o biserică nouă de lemn pe locul celei vechi. Hramul satului se ținea de sărbătoarea Sf. loan Gură de Aur. Sătenii se îndeletniceau cu agricultura, viticultura, apicultură, comercializînd în cantități mari miere pe piața locală. Între anii 1836-1850, 28 de familii din acest sat s-au strămutat în Bugeac, la
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
, comuna Vârciorog, județul Bihor, datează din secolul XVIII (1759). Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită în anul 1759, în localitatea Fâșca, pe terenul familiei lui Ungur Petru
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
este o clădire roșie pitorească, adăpostind un muzeu ce expune istoria castelului și multe obiecte medievale. Alt obiectiv este insula de pe lacul Bled. Pe această insulă se află o bisericuță ce datează din secolul al X-lea și care poartă hramul Sfintei Maria. Există o tradiție care spune ca acel bărbat care își duce mireasa în brațe cele 99 de treptea, de la docuri până la biserică, va avea o căsătorie fericită. Lacul Bled se afla in Alpii Iulieni din nord-vestul Sloveniei, în
Slovenia () [Corola-website/Science/297267_a_298596]
-
, comuna Mogoș, județul Alba, datează din secolul XVIII.. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-B-00207. Biserica din Cojocani a fost înălțată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în locul unui alt lăcaș de lemn incendiat
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
, localizată în satul Valea Faurului, comuna Mușătești, județul Argeș, a fost construită în anul 1727. Hramul bisericii este "Sfinții Voievozi" și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Biserica Sfinții Îngeri este încă în cult, fapt căruia i se datorează nu numai dăinuirea, ci și șantierul de reparații, din 1997. Din
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
și Radu Mușatescu, dar și Radu și Pârvu. Din catagrafia începutului de veac XIX, aflăm că biserica Sfinții Îngeri a fost făcută pe moșia căminarului Rasti, de către Petru Mușătescu. Același ctitor este atestat, pe frumosul clopot, cu chipurile sfinților de hram, Mihail și Gavril făcut, după slova inscripției, în 1797: "cu toată cheltuiala satului Valea Faurului, ctitori Jupânul Pătru Mușaț, David Dorin". Îl numește, fără îndoială, prin cel din urmă nume, pe ctitorul lucrărilor de renovare, de la finele acelui veac, clopotul
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
biserica a fost supusă, pe parcursul timpului, și altor reparații și adausuri. Pereții au fost tencuiți, pe afară și pe dinăuntru, în câteva rânduri și în tot atâtea rânduri au fost executate picturi. Deasupra ușii (de intrare) se păstrează, fragmentar, reprezentarea hramului: Soborul Îngerilor, databilă la mijlocul secolului al XIX-lea. În urma renovării bisericii, efectuată în 1997, la interior a fost retencuită și pictată. La exterior, lucrarea a fost oprită, bârnele rămânând aparente. Și astfel planul pereților, de străveche formă românească, cu altar
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera, cu arhanghelii de o parte și alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria și Ioan, alături tronului. În fruntea acestora, vom așeza însă panoul circular cu Maria Platitera și arhanghelii, cu frumusețea originară
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Fedeleșeni a fost construită în anul 1747 în satul Fedeleșeni din comuna Strunga (aflată în județul Iași, la o distanță de circa 60 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în centrul satului, înconjurată de cimitir
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
, comuna Frata, județul Cluj, datează din anul 1827, an însemnat pe ușiorii intrării. Are hramul „Coborârea Sfântului Spirit”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Apariția unei a doua parohii a românilor din Frata este legată de evenimentele politice externe ale începutului de veac 18. Se cunoaște contextul în care
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
este că biserica nouă s-a făcut în anul în care a ars cea veche sau cel târziu un an după aceea, deci biserica ortodoxă trecută la catolicism a ars probabil în anul 1826 sau 1827. În această biserică, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, și-au făcut greco-catolicii slujbele până în 1948 și din 1992 încoace - cu precizarea că și între 1948 și 1992 s-a slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
Biserica de lemn din Curtea se află în localitatea Curtea din județul Timiș. A fost construită în anul 1794. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva” (14 octombrie). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Situat la circa 12 km sud-est de Făget, aproape de confluența celor două cursuri ale Begheiului: Bega Caldă și Bega Rece, satul Curtea e
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
biserică pe vremea înălțatului împărat Franțiscus al doilea și cu blagoslovenia arhiepiscopului Ștefan Avocumovici. S-au început a se zugrăvi la anul 1804 și s-au sfârșit la anul 1806, în luna lui decembrie, în 19". Lăcașul din Curtea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva", este cea mai spațioasă biserică de lemn păstrată în Banat: lungimea 18,60 m, lățimea 7,20 m, raza altarului 5,10 m, înălțimea pereților perimetrali 3,10 m, înălțimea până la apexul bolții 5,20 m, înălțimea turnului
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
mori de vint și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălti. Împrejurul satului erau vii și livezi cu pomi. Biserică din satul Condrătești în toate timpurile a purtat hramul ,Acoperămîntul Maicii Domnului, ( care se oficază la 14 octombrie) și a fost întemeiata în anul 1803 și a fost înzestrata cu cărți în limba română, tipărite peste Prut. Actuala biserică a fost zidita din piatră în anul 1911, este foarte
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Olimpia Georgeta. Capelă din incinta leagănului a fost ridicată în memoria fiicei sale, pe care după divorț, Radu Creulescu a rapit-o și, pe care mama să nu a mai revăzut-o niciodată. Pe fațada de vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
a rapit-o și, pe care mama să nu a mai revăzut-o niciodată. Pe fațada de vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este Sfanțul Nectarie din Eghina (9 noiembrie). De asemenea, capelă adăpostește o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina.
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
rapit-o și, pe care mama să nu a mai revăzut-o niciodată. Pe fațada de vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este Sfanțul Nectarie din Eghina (9 noiembrie). De asemenea, capelă adăpostește o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina.
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este Sfanțul Nectarie din Eghina (9 noiembrie). De asemenea, capelă adăpostește o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina.
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
precum și mai multe insecte din ordinul coleopterelor și heteropterelor. Printre obiectivele turistice din vecinătatea rezervației se află mai multe clădiri istorice, majoritarea situate în Șimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei. Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată în satul
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]