131,805 matches
-
mai cu seamă în detalii și în vorbirea oamenilor, doar superficial aburite de nostalgii sămănătoriste, în latura baladescă, aceasta este dureri înăbușite. Adică, nu întîmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Cel mai important monografist al lui Agârbiceanu a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi purtat-o moldoveanului. Însă ideea lui M. Zaciu creează o problemă: cînd Agârbiceanu începe a-și publica povestirile ,,de la țară", cu nimic deosebite de cele care le urmează vreme de un deceniu și
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
de nostalgii sămănătoriste, în latura baladescă, aceasta este dureri înăbușite. Adică, nu întîmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Cel mai important monografist al lui Agârbiceanu a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi purtat-o moldoveanului. Însă ideea lui M. Zaciu creează o problemă: cînd Agârbiceanu începe a-și publica povestirile ,,de la țară", cu nimic deosebite de cele care le urmează vreme de un deceniu și jumătate, Sadoveanu nu debutase. Nu se vede nici un motiv pentru a vorbi
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
Jules Perahim dedicat lui Lenin a avut cea mai lungă viață din toate, iar portretul făcut de Steriadi ,,Academicianului A. Toma" a fost dat uitării odată cu poetul. l În Via}a româneasc|, număr dublu, aprilie-mai, dl Iulian Boldea are inspirata idee de a grupa trei articole despre cărți ale unor importanți autori români din diasporă (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și I. Negoițescu). Scandal cu tulnic la prefectură Cu cîteva luni în urmă presa din întreaga lume vuia anunțînd arestarea unei bande
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
Constanța Buzea Și totuși, nu îndepărtez de la mine tentația, oricât de mult m-ar tulbura și m-ar strivi psihic ideea eșecului. Nu textul neapărat, ci vraja scrisului mă atrage. Și totul începe, fără să se mai termine în realitate, în momentul în care, în prezența vizibilă a martorilor și în prezența secretă a lui Dumnezeu, mă aud rostind nebunește angajamentul
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
Simion. La prima vedere, impune aspectul sobru, elegant al volumelor. Esențialul, dincolo de regimul convenției estetice, este descoperit în timpul studierii conținutului. Al studierii și nu doar al lecturii. Și aceasta, datorită complexei bogății a multiplelor planuri de informare, interpretare, alianțe de idei, ilustrări. În plus, și de o mare importanță, franchețea severă a oricărei delimitări, o păstrare a distanței, asupra căreia doar logica faptelor în transpunerea lor rămâne suverană. Această desfășurare de apreciative enumerări, departe de a fi jenant omagiale, le consider
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
în sine. Obiecția lui Liviu Andreescu, potrivit căreia nu orice arbitru ar recurge la modelul khazar, este contracarată de autor prin limitarea sferei de referință la un arbitru „rațional." Din păcate, un astfel de răspuns nu face decât să confirme ideea de „parohializare" a cunoașterii avansată de relativiști. Metoda comparației intrinseci, deși ideală în obiectivitatea ei logică, este greu aplicabilă unor situații concrete, în care de cele mai multe ori nu raționalitatea primează, ci reacțiile emoționale, justificate ulterior prin raționamente sofistice. În pofida obiecțiilor
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
texte în care se arată cum un tinerel necunoscut a reușit să obțină condamnarea unui om valoros, care a făcut mare avere, care se bucura de prietenia și sprijinul șefului statului, care a fost excepțional de generos cu judecătorii? Cine știe ce idei neprincipiale le pot veni tinerilor noștri citind asemenea texte. Poate că vreunul dintre ei se va inspira din Cicero și cine știe ce descoperiri ar putea face care să știrbească prestigiul scumpei noastre patrii. Așadar, în regim de urgență latina trebuie eliminată
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
de nepăsare". Scriitorul Morand, cu modul său specific de a se raporta la mediile românești vizitate în timpul șederii sale la noi este, astfel, oarecum nedreptățit. Rezumatul istoriei românești, oferit de autorul București-ului, după Xenopol sau Iorga, ar încorpora și ideea morandiană despre o Românie zid de apărare contra invaziilor barbare ale Orientului, iar imaginea lumii românești cu care vine în contact, diversificată și pitorească, schițată cu evidentă simpatie, ar prelungi mai mult sau mai puțin manifest și unele clișee de
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
anii de celulă severă, fostul meșotist a lăsat mărturii zguduitoare, constituind azi veritabile pagini de istorie... Un mare sufletist, Duțu Teodor. Un caracter puternic. O fire donchișotescă, frenetică, punându-te pe gânduri vrând nevrând. Un om de carte trăind febra ideilor însușite, aplicând morala unei culturi asumată cu o înclinație rară de ins pentru care cultura se identifica normal cu viața cotidiană și cu răspunderile cuvenite unei atari vocații... Acum, știu de ce ne certam la liceul brașovean, Meșota; iar mai târziu
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
un mod curios, istoria chiar mi-a dat dreptate: ocupația bizară a acelor secături nu era deloc politica, ci jaful sistematic, pe fond de incompetență, lăcomie și prostie. Nici după 1990 nu m-am putut debarase cu totul de aceste idei. Poate pentru că oamenii care-au năvălit în spațiul public erau tot vechii activiști și securiști, poate pentru că noii „politicieni" nu s-au dovedit cu nimic mai breji decât cei folosiți de Ceaușescu împotriva propriului popor. Ce stimă să ai pentru
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
în conținut și academism în formă, între rebeliune în declarații și conformism în purtare. Dacă postmodernii erau tobă de carte și ajungeau la rafinamente culturale ce frizau manierismul, și care puteau fi interpretate ca semne de decadență, ca lipsă de idei și de originalitate, noul spirit al timpului "descoperă America" cu o naivitate și o încredere în sine aproape suprarealiste, însă uneori cu un instinct artistic infailibil! De aici provine forța lui: din imposibilitatea de a face față bombardamentului informațional, din
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
elaborat un sistem propriu de gîndire. Convins că atîrnă mai greu ceea ce se spune în comparație cu cine spune, că "oamenii mari se disting nu atît prin originalitate, cît prin sfera de cuprindere", nu a făcut nici un secret din atracția sa pentru ideile altora, fie ei și britanici. I-a frecventat asiduu pe Wordsworth, Coleridge, Shelley, Carlyle pentru ceea ce spun, și știind că sunt bine îndatorați filozofilor idealiști germani, preluați într-o formă mai directă de unii dintre ei ( Coleridge, Carlyle) a căutat
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
procedeele compoziționale preferate. Cum, pe de altă parte, nu mai este astăzi un secret că unele dintre cugetările ce compun Eseurile își au o sursă în autorii frecventați sau sunt preluate direct din aceștia, înțelegem mai bine de ce unele dintre ideile ce-l inspiră ne-ar putea suna cunoscute. De altminteri, atunci cînd s-a vorbit despre scrierile sale, n-au lipsit termeni sau expresii de felul "colaj", "crestomație", "mozaic de o complexitate bizantină". Emerson și-a construit cu bună știință
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
dat viață scrierilor sale. Singur ne lămurește: "Trebuie să fii inventiv ca să fii bun cititor. ș...ț Există lectură creatoare așa cum există scris creator." Înțelegem de ce împrumuturile sale nu se percep ca un corp străin. Nu numai că sunt asimilate ideii diriguitoare, dar existența într-un context nou le luminează sensurile în alt chip, le dă o forță pe măsura puterii de persuasiune a întregului. Nimeni nu poate nega impactul enorm pe care Emerson l-a avut în țara sa și
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
entuziastă legate de numele lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, I. Ol. Ștefanovici Svensk, Wally Alexandrescu, Leon Levițchi.) De reținut că inflența sa în America se explică și prin aceea că eseurile au avut o trimitere precisă: la aici și acum. Idei (re)puse în circulație de Romantismul european, precum unitatea și armonia cosmică, corespondența spirit/om/ natură, comuniunea dintre om și natură ca o cale spre autocunoaștere, primatul intuiției asupra instituției, își dezvăluie, regîndite de el, implicații noi. Se va sluji
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
nu-i este închisă calea spre plenitudine. Tonul extatic folosit de Emerson ori de cîte ori proslăvește omul, apropiindu-l de Dumnezeu, a făcut, se știe, o impresie puternică asupra lui Nietzsche care, de altfel, îi va continua cu aplomb ideea, în defavoarea divinității. În ce-i privește pe americani, lor le-a mers la inimă îndemnul " Încrede-te în tine însuți" repetat ca un refren nu numai în eseul "Încrederea în sine". Ei au văzut în aceste cuvinte o recunoaștere a
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
greu de spus, iar limbajul dispune de o forță modelatoare deloc neglijabilă. Ceea ce nu înseamnă că importanța lui Emerson ar fi mai mică decît am încercat să arătăm. Prin calitățile prozei sale mulți l-au considerat un maestru al genului ideile ce au inspirat-o, asupra cărora a stăruit și datorită impulsurilor primite din America timpului său, s-au constituit mai ușor în acel cadru larg de referință ce face posibilă construirea unui sistem de valori. Astfel încît și lui i
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
în receptarea unui autor, i se reproșează întîrzierea cu care s-a manifestat împotriva sclaviei, o acuză gravă, avînd în vedere criteriile de evaluare a scriitorilor ce primează astăzi în Statele Unite. Dar, dincolo de criticile ce se pot formula la adresa unor idei sau atitudini față de chestiunile fierbinți ale zilei, rămîne faptul, mai greu de tăgăduit, că, prin gîndirea sa, Emerson se confundă cu ceea ce numim, dacă nu "tradiția americană", atunci cel puțin o importantă direcție a acesteia, unde impulsul nu îl reprezintă
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
devină ridicol, ca să nu spun mai mult". Vasăzică, cel ce surprinde ridicolul, dincolo de o imagine stabilită prin consens, ar deveni el însuși ridicol! Reacția nu ne surprinde. Conservatorismul castei unor mandarini literari, instituită încă înainte de 1989 și mortal speriată de ideea revizuirilor, e încă puternic. Alex. Stefănescu - Ceva care seamănă cu literatura, Ed. {tiința, Chișinău, 2003, 120 pag.
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
unui univers concentraționar, relațiile se degradează, oamenii devin fiare, fata devine, din înger, bătaia lor de joc, și totul devine un infern, care trebuie ras de pe fața pămîntului {i va fi ras. Acțiunea se petrece, teoretic, în Munții Stîncoși. Practic, ideea genială a regizorului (inspirată, după propria-i mărturisire, de teatrul brechtian) e de a filma totul într-un spațiu abstract, convențional, ca suprafața unei scene de teatru, pe care sînt desenate, cu cretă, o casă, o mină părăsită, locurile și
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
concetățenii noștri să respire cu satisfacție aerul democrației românești. Privilegiul de a afla cîte case are ministrul Cutare sau parlamentarul Cutărescu e pentru destui români obișnuiți un semn că în România se ține seamă și de curiozitatea lor. Vaccinat cu ideea că în țara noastră una e democrația despre care se vorbește și cu totul alta democrația care se întîmplă, românul care își împarte existența între temeri personale că mîine ar putea fi mai rău, speranța că totuși va veni o
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
ortodoxă vajnică, îi zice tot Ion, pe românește. Reuniți la Arad, D. sora mai mare, le va spune Ion unu și Ion doi. Relatarea întâmplărilor petrecute între timp, de fiecare în parte, precum și de sora lor mai mare, obiectivă, învățătoarea. Ideea că cei doi gemeni, întrecuți, depășiți de timpul îngroșat de atâta absență, de potențialitatea rămasă în suspensie, ei trebuie acum să accelereze totul (trăirea lor dublă) pentru a intra amândoi împreună în normal, s-ar putea spune. Învățătoarea, sora mai
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
din adolescență. Ea a fost tradusă la noi foarte recent, de către Monica Niculcea și {erban Căpățână, într-o ediție îngrijită la Editura Anastasia de Monica Dumitrescu și cu prefața foarte oportună a lui Lukas Marcel Vosicky. Există câteva concepte sau idei generale prin care se ajunge îndeobște la Otto Weininger motiv pentru care acestea au devenit, în cazul său, aproape locuri comune. Sinuciderea este poate prima și cea mai spectaculoasă. Cel puțin la fel de notoriu (și într-o strânsă legătură cu cartea
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
prietenilor ca "un simț prea grav al responsabilității". Oricum, moartea sa li se va părea prietenilor exemplară pentru destinul unui adevărat filosof. Hermann Swoboda îl vedea de altfel, încă din timpul vieții, ca pe "prototipul unui gânditor". O a doua idee dominantă cât privește personalitatea lui Weininger o constituie ceea ce s-a numit ura de sine a evreului, judische Selbsthaß, fenomen deloc izolat, consonând cu antisemitismul epocii și aflându-și în Weininger un exponent cât se poate de îndârjit. El va
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
se leagă principial cu o altă determinantă majoră a gândirii sale este vorba despre misoginismul său exacerbat, pe care filosoful marxist Ernst Bloch îl aprecia drept "cel mai vehement cunoscut vreodată în istorie." Speculată adesea biografic de către exegeții lui Weininger, ideea inferiorității absolute a femeii va fi argumentată sistematic și obsesiv pe parcursul întregii lucrări, dintr-un punct de vedere voit științific, biologizant în prima parte, filosofic și pornind de la observația cotidiană în cea de-a doua (pe care o consideră și
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]